Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își menține planurile de a-și întări prezența militară în Transnistria, iar Ucraina spune că va reacționa la orice amenințare, potrivit Adevărul, care redă declarațiile lui Kirilo Budanov, șeful biroului prezidențial de la Kiev. Miza, din perspectiva regiunii, este riscul de escaladare la granița estică a UE și presiunea suplimentară asupra securității Republicii Moldova.
Budanov afirmă că autoritățile ucrainene „văd” și „cunosc” planurile Moscovei și susțin că sunt „obligate să reacționeze”, descriind situația drept o abordare militară „standard”.
Oficialul ucrainean se declară sceptic că Rusia ar putea să-și suplimenteze contingentul din Transnistria în condițiile actuale. În același timp, respinge ideea unei preluări de control „fără niciun foc de armă”, pe care o consideră nerealistă.
„Fără niciun foc? Eu, personal, nu cred în acest scenariu. Dacă întrebarea este dacă se poate realiza — da, este posibil, dar cu focuri de armă. Însă cred că discuția este prematură.”
În material este amintit și un avertisment anterior al președintelui Volodimir Zelenski, potrivit căruia Rusia ar urmări crearea unei „zone tampon” de-a lungul întregii frontiere, inclusiv la granița cu Belarus, ceea ce ar pune în pericol regiunile Cernihiv și Sumî.
Separat, Budanov compară situația actuală cu cea din 2023 și spune că, „din punct de vedere strategic”, linia frontului „s-a stabilizat”, în timp ce mișcările tactice ale ambelor părți „nu au nicio influență”.
Într-un alt context, Budanov a vorbit despre corupție și a cerut cooperare cu societatea civilă, într-o reuniune dedicată reformelor din justiție, la care au participat ONG-uri ucrainene, reprezentanți ai autorităților și diplomați europeni. El a susținut că „conducerea manuală” a sistemului de putere favorizează corupția și că aceasta devine mai greu de susținut acolo unde există reguli „clare, transparente” și „egale pentru toți”.
Recomandate
Ucraina avertizează că Rusia pregătește o nouă presiune pe frontiera cu Belarus , după ce președintele Volodimir Zelenski a spus că indicatori din teren sugerează o încercare de a atrage din nou Minsk în război, potrivit G4Media . Miza, pentru Kiev, este deschiderea sau simularea unui nou vector de amenințare la granița de nord, care ar putea forța redistribuirea resurselor militare și logistice. Zelenski a afirmat că, pe baza informațiilor din serviciile de informații, în zona de frontieră cu Belarus „se construiesc drumuri către Ucraina și se amenajează poziții de artilerie”, invocând un raport al comandantului suprem al Ucrainei. În acest context, liderul ucrainean a transmis că autoritățile de la Kiev „cred” că Rusia va încerca din nou să implice Belarusul în război. Ce măsuri spune Zelenski că a luat Ucraina Președintele ucrainean a mai declarat că a emis instrucțiuni pentru a avertiza conducerea belarusă în legătură cu „disponibilitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul și independența”. În același mesaj, Zelenski a făcut referire și la o operațiune a SUA care l-a implicat pe președintele Venezuelei, Nicolás Maduro , informație atribuită de G4Media canalului Nexta și preluată de Mediafax, sugerând că „natura și consecințele” unor astfel de evenimente ar trebui să descurajeze Minsk să „facă greșeli”. De ce contează: risc de escaladare și costuri operaționale O eventuală implicare mai directă a Belarusului ar ridica presiunea asupra apărării ucrainene pe direcția nordică, într-un moment în care războiul a intrat în al patrulea an, potrivit relatării. Chiar și fără o intrare formală în conflict, pregătirile descrise de Zelenski pot obliga Ucraina să trateze frontiera ca zonă cu risc crescut, cu efecte asupra planificării militare și a fluxurilor logistice. Reuters este citată de G4Media ca sursă pentru relatarea declarațiilor lui Zelenski. [...]
Consiliul de Securitate al ONU se reunește luni pe tema Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al creșterii numărului de victime civile , după ce Kievul a cerut convocarea unei ședințe în urma bombardamentelor recente, potrivit Kyiv Post . Cererea a fost transmisă marți de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk , care a acuzat Rusia că vizează „sistematic” civili și infrastructura critică cu rachete și drone de atac. Miza întâlnirii este una de reglementare și politică internațională: readucerea pe agenda Consiliului a acuzațiilor privind încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU, într-un moment în care atacurile s-au intensificat. Ce invocă Ucraina: volum ridicat de lovituri și victime civile În ultimele două săptămâni, Rusia ar fi lansat peste 3.600 de drone de atac, aproape 1.350 de bombe aeriene ghidate și peste 40 de rachete, iar bilanțul ar fi de „cel puțin 70” de civili uciși, conform Ukrinform, citat de publicație. Kyiv Post mai notează că un atac asupra orașului Dnipro, marți, a ucis cinci civili și a rănit grav 27 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, care au descris loviturile drept încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU. Separat, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, Rusia ar fi lansat un nou val de atacuri „la scară largă”, cu sute de drone și zeci de rachete, vizând inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 18 morți, inclusiv un copil, și peste 100 de răniți. „Armistițiul de Paște”, contestat de Kiev Melnyk a susținut că Kremlinul încearcă să se prezinte drept „pacificator”, în timp ce continuă atacurile. El a afirmat că armistițiul de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru o zi și jumătate „nu a fost decât o cacealma”, iar în câteva ore ar fi fost înregistrate peste 2.000 de încălcări ale încetării focului. Totodată, reprezentantul ucrainean a acuzat noi crime de război, inclusiv împușcarea a patru prizonieri ucraineni în regiunea Harkiv și uciderea unei echipe de evacuare în regiunea Zaporijjea. Cine ar urma să informeze Consiliul La reuniunea de luni sunt așteptați să prezinte informări Mohamed Khaled Khiari, asistent al secretarului general al ONU pentru Orientul Mijlociu, Asia și Pacific, și Joyce Msuya, asistent al secretarului general pentru afaceri umanitare, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate menționat de Kyiv Post. Ucraina și mai multe țări din regiune ar urma, de asemenea, să participe. [...]
Războiul din Iran a dat Rusiei temporar putere de piață la petrol în relația cu China , iar acest avantaj a crescut veniturile Moscovei și i-a întărit poziția de negociere față de Beijing, potrivit Digi24 . Miza economică este însă volatilă: anunțul Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz riscă să inverseze din nou balanța în favoarea Chinei, prin relaxarea presiunii pe aprovizionare. În analiza citată de Digi24, blocada porturilor iraniene de către SUA a împins China să depindă mai mult de petrolul rusesc, într-un moment în care economia chineză este descrisă ca fiind afectată de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și de eforturile Washingtonului de a readuce producția companiilor americane în țară. În acest context, Rusia ar fi recâștigat un „atu” pierdut în ultimii ani: capacitatea de a influența prețul principalului său produs de export. Efectul imediat: prețuri mai mari și venituri în creștere pentru Moscova Digi24 notează că, înainte ca Teheranul să anunțe că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „complet deschisă” pe durata armistițiului, țițeiul rusesc ajunsese să se vândă cu 100–120 de dolari pe baril, nivel descris ca fiind de două ori mai mare decât prețul plătit de China Rusiei în ianuarie 2023. Pe fondul acestei scumpiri, veniturile Moscovei din exportul de țiței și produse derivate au urcat în martie la 19 miliarde de dolari (aprox. 85,5 miliarde lei), față de 9,75 miliarde de dolari (aprox. 43,9 miliarde lei) în februarie, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, citată de Digi24. Publicația menționează că februarie a fost un „record negativ” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: un avantaj economic care se traduce în autonomie strategică Ideea centrală este că această „putere de piață” ar fi întărit autonomia strategică a Moscovei în parteneriatul cu Beijingul, reducând gradul de subordonare al Rusiei față de China. În paralel, Digi24 arată că Trump ar fi folosit contextul pentru a „manipula” echilibrul dintre Beijing și Moscova, inclusiv printr-o derogare de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul rusesc, emisă la mijlocul lunii martie, care ar fi stabilizat piața globală a petrolului și ar fi schimbat dinamica Rusia–China. Semnalul de piață după Ormuz: scăderi la bursă și la petrol După anunțul Iranului, bursa de la Moscova a scăzut, la fel și acțiunile Rosneft, Gazprom Neft, Lukoil și Tatneft, mai arată Digi24. În același timp, prețurile globale ale petrolului au coborât cu peste 11%, iar Brent a ajuns la 88 de dolari pe baril, potrivit Moscow Times, citat de publicație. Ce urmează: risc de reblocare și o fereastră scurtă de incertitudine Digi24 avertizează că, dacă SUA și Iranul nu ajung la un acord de pace sau la extinderea armistițiului de două săptămâni, tranzitul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi blocat din nou începând de miercuri la miezul nopții. Separat, încetarea focului convenită între Israel și Liban ar urma să se încheie pe 26 aprilie. În acest cadru, avantajul Rusiei din relația energetică cu China rămâne legat de evoluțiile militare și de securitate din regiune, adică de factori pe care Moscova și Beijingul nu îi controlează direct. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile informaționale și hibride asupra UE și NATO pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, pe fondul evaluării de la Moscova că acesta este „momentul potrivit” pentru a „destabiliza” Occidentul, potrivit Mediafax , care citează o avertizare a Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei . Semnalul vine într-un moment în care miza nu este doar militară, ci și de coeziune politică în interiorul UE și al Alianței Nord-Atlantice: presiunea prin operațiuni „hibride” (un amestec de acțiuni sub pragul războiului deschis, precum manipulare informațională, provocări și alte forme de influență) urmărește, conform mesajului ucrainean, reducerea susținerii pentru Kiev. Ce spune CCD despre planurile Rusiei Potrivit Ukrinform , Andriy Kovalenko, șeful CCD, a transmis pe Telegram că Rusia se pregătește să intensifice „provocările informaționale și hibride” împotriva Europei „în viitorul apropiat”. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei.” Kovalenko susține că șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-ar fi convins pe Vladimir Putin că acum este momentul potrivit pentru a presa UE și NATO „cu amenințări”, în scopul slăbirii sprijinului pentru Ucraina. Scenarii de război avute în vedere la Kremlin, potrivit Ukrinform În același context, Ukrinform afirmă că Kremlinul ar analiza „cel puțin trei scenarii” pentru evoluția războiului împotriva Ucrainei: un conflict prelungit; o încercare de „înghețare” a războiului; o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO. Informațiile privind scenariile sunt prezentate în material ca relatare Ukrinform; articolul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul sau probabilitatea fiecărui scenariu. [...]
Analizele ucrainene indică faptul că rachetele balistice nord-coreene folosite de Rusia au fost construite cu electronice comerciale și prin metode de fabricație învechite , ceea ce sugerează o capacitate de producție care se bazează pe ocolirea sancțiunilor și pe soluții „ieftine”, cu efecte directe asupra fiabilității și performanței în teren, potrivit Antena 3 . Concluziile apar într-un raport publicat joi de Ministerul Apărării din Ucraina , după „studii de laborator” făcute pe resturi de rachete KN-23 și KN-24 cu combustibil solid, utilizate pe teritoriul Ucrainei la începutul anului 2024. Raportul susține că, deși există asemănări cu rachete rusești, modelele nord-coreene folosesc un combustibil mai puțin eficient energetic și ar avea nevoie de motoare cu 50% mai mari pentru a atinge aceeași rază de acțiune. Ce au găsit ucrainenii în componente și fabricație Ministerul ucrainean al apărării afirmă că, în producție, sunt folosite „metode învechite”, iar calitatea lipiturilor ar fi „cea de acum 50 de ani”. Totodată, analiza criminalistică ar fi identificat vârfuri acoperite cu grafit, descris ca o soluție „relativ ieftină” pentru protecția la căldură în timpul zborului; informația este atribuită de Antena 3 unei relatări Business Insider. Identificarea rachetelor și legătura cu modele cunoscute Potrivit raportului, experții ucraineni au identificat rachetele KN-23 și KN-24 folosind scheme sud-coreene și fotografii din fabrici nord-coreene, menționând șapte similitudini-cheie. Ministerul mai spune că KN-23 ar avea un diametru specific al cadrului, folosit doar de Coreea de Nord. KN-23 (cunoscută și ca Hwasong-11A) a fost prezentată în 2018 și este comparată frecvent cu racheta balistică rusească cu rază scurtă Iskander-M. KN-24 (Hwasong-11B) a apărut public în 2019 și are unele asemănări cu racheta tactică americană ATACMS. Raportul ucrainean susține însă că nu ar fi „analogi direcți” ai Iskander-9M723, ci ar indica faptul că Phenianul a „perfecționat o versiune inițială” a dezvoltării Iskander. De ce contează: ocolirea sancțiunilor și riscuri de fiabilitate Unitățile de control ar conține „componente civile de la branduri de top”, iar ministerul ucrainean afirmă că Phenianul ar cumpăra astfel de cipuri pentru a ocoli sancțiunile. În plus, Agenția de informații militare a Ucrainei a declarat la finalul lui 2024 că a identificat în KN-23 și KN-24 componente fabricate de companii din China, Japonia, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. Context operațional: utilizare în 2024 și acuzații privind livrările Kievul a raportat prima utilizare a KN-23 în ianuarie 2024, când Rusia ar fi lansat astfel de rachete asupra Harkovului . Oficialii ucraineni au spus atunci că munițiile erau imprecise și nesigure, susținând că cel puțin jumătate ar fi explodat în aer înainte de a-și atinge țintele. În februarie 2024, Ucraina a anunțat că a doborât și rachete KN-24 lansate de Rusia asupra Kievului. La începutul lui 2025, Ucraina a acuzat Coreea de Nord că a furnizat Kremlinului cel puțin 148 de rachete balistice. Rusia a încercat să-și consolideze relațiile cu Coreea de Nord de la începutul războiului, primind trupe și armament pentru operațiuni precum respingerea Ucrainei din regiunea Kursk și pentru susținerea invaziei. Statele Unite și Coreea de Sud și-au exprimat îngrijorări, avertizând că Phenianul ar dobândi experiență de luptă valoroasă, inclusiv în tactici și producția de armament. [...]
Pregătirile Rusiei pentru o nouă ofensivă în Donbas indică un război de uzură, nu un „blitzkrieg”, iar asta prelungește presiunea operațională pe frontul ucrainean. Potrivit Adevărul , Moscova își concentrează rezerve și trupe în special pe direcția Donețk, pe fondul unor scenarii optimiste promovate de Kremlin, inclusiv ideea cuceririi întregului Donbas până în toamnă. Publicația notează că obiectivul vehiculat ar fi preluarea completă a regiunilor Donețk și Lugansk . În acest sens, ar urma să fie dislocați aproximativ 20.000 de militari din rezervele strategice, într-un context în care efectivele ruse din Ucraina sunt estimate la aproape 700.000 de oameni. Termenele „până în toamnă”, tratate ca instrument de propagandă Experți militari ucraineni citați în material avertizează că termenele-limită anunțate public sunt mai degrabă instrumente de propagandă decât planuri realiste, potrivit focus.ua. Analistul militar Dmitro Snegiriov susține că Rusia își poate completa efectivele prin mai multe mecanisme – inclusiv mobilizare în teritoriile ocupate, recrutare de mercenari și folosirea deținuților – ceea ce îi permite să continue efortul de război fără o mobilizare generală. În același timp, el apreciază că așteptările privind un colaps rapid al armatei ruse, pe fondul pierderilor mari, nu s-au confirmat, iar Kremlinul ar păstra opțiunea unei noi etape de mobilizare, posibil după anumite momente politice interne. În această logică, intensificarea operațiunilor ar urmări și obținerea unor „rezultate” pentru publicul din Rusia. Unde se concentrează luptele și ce limite are ofensiva Pe teren, cele mai dure lupte sunt în continuare în regiunea Donețk, în special în zonele Pokrovsk, Kostiantînivka și Liman. Deși trupele ruse ar avea unele succese tactice, armata ucraineană reușește, în mare parte, să limiteze avansul și să împiedice consolidarea pozițiilor cucerite, potrivit materialului. În paralel, activitatea militară s-a intensificat și pe direcția Zaporojie , unde Rusia ar fi transferat inclusiv unități de elită din infanteria marină. Alte zone, precum cele din nord-est, sunt descrise de analiști drept manevre de diversiune, menite să disperseze resursele defensive ale Ucrainei. Evaluări prudente: efective stabile, dar ritm de câștig redus O evaluare mai prudentă este atribuită rezervistului Oleksii Hetman, veteran de război, care atrage atenția asupra discrepanțelor dintre cifrele vehiculate public și datele oficiale. Potrivit acestuia, efectivele ruse de pe front ar fi rămas relativ constante în ultimul an, în jurul a 700.000 de militari, iar noile recrutări ar compensa în mare parte pierderile. În plus, în ultimele luni ar exista indicii de scădere netă a efectivelor, pe fondul unor pierderi mai mari decât capacitatea de înlocuire, ceea ce ar putea sugera că anunțurile despre suplimentări cu zeci de mii de soldați au și o componentă de război informațional. Din perspectivă strict militară, concluzia sintetizată în material este că Rusia va continua ofensiva, dar ritmul și amploarea sunt limitate: dacă în trecut avansurile erau măsurate în sute de kilometri pătrați, acum s-ar fi redus la câteva zeci. Evaluarea finală rămâne nuanțată: situația este dificilă, dar controlabilă, fără motive de panică, însă nici fără a subestima capacitatea Rusiei de a susține un conflict prelungit. [...]
