Tot mai mulți europeni aleg să boicoteze produsele americane cu ajutorul unor aplicații mobile, în urma declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind Groenlanda ceea ce a dus la un val de descărcări masive ale unor instrumente digitale de identificare a originii produselor, informează Știrile ProTV.
Valul de reacții a fost declanșat de intenția exprimată de fostul președinte american Donald Trump de a cumpăra Groenlanda – teritoriu autonom aparținând Danemarcei. Această declarație a provocat nu doar iritare diplomatică, ci și un val de reacții civice printre cetățenii danezi și europeni, care au decis să-și exprime nemulțumirea direct la raft: prin refuzul de a mai cumpăra produse americane.
Una dintre cele mai populare aplicații în acest context este „Made O’Meter”, creată de antreprenorul danez Ian Rosenfeldt. Aplicația a fost relansată cu funcționalități noi și inteligente: prin scanarea codurilor de bare sau fotografierea produselor, utilizatorii pot afla țara de proveniență, deținătorul mărcii și pot primi sugestii de alternative fabricate în Europa.
Tehnologia din spatele aplicației este bazată pe inteligență artificială și are, potrivit dezvoltatorilor, o precizie de peste 95%. Mai mult, utilizatorii pot seta filtre, cum ar fi: „evită produse din SUA”, iar aplicația recomandă doar opțiuni din Uniunea Europeană.
Conform datelor oferite de creatorii aplicației, la finalul lunii ianuarie 2026, „Made O’Meter” a fost descărcată de 30.000 de ori în doar trei zile, iar utilizatorii au încărcat peste 70.000 de imagini cu produse pentru analiză.
Lista funcționalităților aplicației „Made O’Meter”:
- Identificare rapidă a originii produselor prin scanare sau fotografie
- Recomandări de produse alternative europene
- Filtrare în funcție de țară de origine
- Informații despre producător, deținător de marcă și locația fabricii
Aplicația nu este singura pe această nișă. Un alt exemplu este „NonUSA”, creată de danezul Jonas Pipper, care susține că feedbackul utilizatorilor arată o nevoie psihologică de „a recăpăta controlul”. Mulți utilizatori spun că, deși gestul boicotului este simbolic, el oferă un sentiment de acțiune concretă împotriva unor politici externe percepute ca agresive sau umilitoare.
„Este un gest politic de zi cu zi, pe care îl facem în supermarket, nu în cabină de vot”, a spus un localnic pentru postul danez DR.
Mișcarea pare să se extindă în alte țări europene, pe fondul tensiunilor politice și a unei atitudini tot mai critice față de influența comercială americană. Deși nu este clar ce impact economic vor avea aceste aplicații pe termen lung, ele devin o expresie relevantă a modului în care tehnologia poate fi folosită pentru a susține alegerile de consum ghidate de convingeri politice.
