Știri
Știri din categoria Externe
Tot mai mulți europeni aleg să boicoteze produsele americane cu ajutorul unor aplicații mobile, în urma declarațiilor controversate ale lui Donald Trump privind Groenlanda ceea ce a dus la un val de descărcări masive ale unor instrumente digitale de identificare a originii produselor, informează Știrile ProTV.
Valul de reacții a fost declanșat de intenția exprimată de fostul președinte american Donald Trump de a cumpăra Groenlanda – teritoriu autonom aparținând Danemarcei. Această declarație a provocat nu doar iritare diplomatică, ci și un val de reacții civice printre cetățenii danezi și europeni, care au decis să-și exprime nemulțumirea direct la raft: prin refuzul de a mai cumpăra produse americane.
Una dintre cele mai populare aplicații în acest context este „Made O’Meter”, creată de antreprenorul danez Ian Rosenfeldt. Aplicația a fost relansată cu funcționalități noi și inteligente: prin scanarea codurilor de bare sau fotografierea produselor, utilizatorii pot afla țara de proveniență, deținătorul mărcii și pot primi sugestii de alternative fabricate în Europa.
Tehnologia din spatele aplicației este bazată pe inteligență artificială și are, potrivit dezvoltatorilor, o precizie de peste 95%. Mai mult, utilizatorii pot seta filtre, cum ar fi: „evită produse din SUA”, iar aplicația recomandă doar opțiuni din Uniunea Europeană.
Conform datelor oferite de creatorii aplicației, la finalul lunii ianuarie 2026, „Made O’Meter” a fost descărcată de 30.000 de ori în doar trei zile, iar utilizatorii au încărcat peste 70.000 de imagini cu produse pentru analiză.
Lista funcționalităților aplicației „Made O’Meter”:
Aplicația nu este singura pe această nișă. Un alt exemplu este „NonUSA”, creată de danezul Jonas Pipper, care susține că feedbackul utilizatorilor arată o nevoie psihologică de „a recăpăta controlul”. Mulți utilizatori spun că, deși gestul boicotului este simbolic, el oferă un sentiment de acțiune concretă împotriva unor politici externe percepute ca agresive sau umilitoare.
„Este un gest politic de zi cu zi, pe care îl facem în supermarket, nu în cabină de vot”, a spus un localnic pentru postul danez DR.
Mișcarea pare să se extindă în alte țări europene, pe fondul tensiunilor politice și a unei atitudini tot mai critice față de influența comercială americană. Deși nu este clar ce impact economic vor avea aceste aplicații pe termen lung, ele devin o expresie relevantă a modului în care tehnologia poate fi folosită pentru a susține alegerile de consum ghidate de convingeri politice.
Recomandate
Iranul nu s-a retras din negocieri cu SUA, dar le-a suspendat , în timp ce Washingtonul și Teheranul au transmis răspunsuri la o propunere de reluare a discuțiilor venită din partea Qatarului și Pakistanului, potrivit The Jerusalem Post . Informația sugerează o fereastră de reluare a dialogului, pe fondul unei pauze în loviturile americane din ultimele două nopți, după aproape două săptămâni de operațiuni militare susținute. Potrivit publicației, posturile saudite Al Arabiya și Al Hadath au relatat că ambele părți au înaintat răspunsuri la propunerea mediatorilor. Ulterior, o sursă citată de aceleași canale a spus că Iranul „nu s-a retras” din negocieri, însă le-a „suspendat”, deși ar fi pregătit să continue dialogul „în conformitate cu Memorandumul de Înțelegere SUA–Iran”. În același context, sursa a mai afirmat că Iranul le-a transmis oficialilor pakistanezi că respinge crearea unui „nou coridor” în Strâmtoarea Hormuz — un punct cheie pentru tranzitul maritim de petrol și gaze — fără ca articolul să detalieze ce ar presupune concret această inițiativă. Pauză în loviturile SUA și semnale de la Casa Albă Materialul notează că evoluțiile vin după a doua noapte consecutivă fără lovituri americane asupra Iranului, după o perioadă de aproape două săptămâni de operațiuni. În paralel, Axios a relatat că, timp de 13 zile, președintele SUA Donald Trump ar fi aprobat zilnic planuri de lovituri prezentate de oficiali militari, atacurile fiind executate de regulă la câteva ore după aprobare. Axios mai susține că Trump a primit vineri un nou plan de lovituri, dar a ales să nu îl autorizeze și ar fi cerut armatei să nu lanseze atacuri noi, potrivit a două surse familiarizate cu decizia. Ce urmează Trump a declarat ulterior, la Casa Albă, că o strategie „mai inteligentă” ar fi obținerea unui acord cu Iranul, deși a spus că opțiunea de a continua sau escalada atacurile rămâne pe masă. „Vorbim cu [iranienii] chiar acum. Cred că devin din ce în ce mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem gata de acțiune, dar vorbim cu ei.” Din informațiile disponibile în articol nu reiese un calendar al reluării negocierilor și nici conținutul răspunsurilor transmise de cele două părți, însă combinația dintre medierea Qatar–Pakistan și pauza operațională a SUA indică o posibilă reactivare a canalelor diplomatice pe termen scurt. [...]
Suspendarea atacurilor SUA asupra Iranului introduce o pauză de risc pentru piețele energetice , în condițiile în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a cerut vineri armatei americane să nu mai lanseze noi atacuri în Iran, întrerupând o serie de aproape două săptămâni de bombardamente zilnice. Decizia vine după ce, timp de 13 zile, Trump ar fi aprobat zilnic planuri de atac prezentate de armată, iar loviturile erau executate la câteva ore. Vineri, președintele a primit un plan similar, dar nu și-a dat acordul. Nu este clar dacă ordinul a fost punctual sau dacă pauza va continua. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz și riscul de escaladare În același context, ordinul de suspendare a fost dat la câteva ore după sosirea la Teheran a unei delegații din Oman , pentru discuții privind un nou aranjament care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Două surse regionale familiarizate cu negocierile au spus că discuțiile au înregistrat progrese și că Omanul și Iranul ar putea ajunge la un acord în cursul weekendului, urmând ca Trump să decidă dacă îl acceptă. Pentru mediul economic, o eventuală detensionare în jurul Ormuz reduce riscul de șocuri pe lanțul de aprovizionare cu energie, în timp ce o reluare rapidă a atacurilor ar putea readuce presiunea de escaladare. Ce a transmis Trump public despre opțiuni și diplomație La Casa Albă, Trump a spus că are opțiunea de a continua atacurile sau de a le intensifica, inclusiv prin „distrugerea a tot ce au (iranienii)”, dar a susținut că „strategia mai inteligentă” este încheierea unui acord cu Iranul. „Discutăm chiar acum cu iranienii. Cred că devin tot mai serioși pe măsură ce trec zilele. Suntem pregătiți și gata să acționăm, dar discutăm cu ei.” Mai târziu, într-un discurs la dineul Asociației Corespondenților de la Casa Albă, Trump a afirmat că nu crede că Iranul este pregătit „în acest moment” să încheie un acord, „dar sunt dispus să ascult”. Implicații operaționale: armata SUA poate relua rapid loviturile Conform informațiilor citate, armata SUA continuă să elaboreze planuri pentru o posibilă revenire la operațiuni de luptă de amploare, însă Trump nu a dat ordine în acest sens. În același timp, dacă va decide reluarea atacurilor, forțele americane pot fi mobilizate într-un timp relativ scurt. Israelul, în alertă: așteptări de noi lovituri și risc de represalii Cabinetul de securitate israelian și armata israeliană se așteptau vineri la o nouă rundă de atacuri americane și s-au pregătit inclusiv pentru o ofensivă de amploare a SUA, care ar fi putut declanșa un atac iranian de represalii asupra Israelului, potrivit unor oficiali israelieni. Vineri seară, partea israeliană a fost informată că Trump nu aprobase noi atacuri. În lipsa unei decizii ferme privind continuarea pauzei, următorul reper rămâne rezultatul discuțiilor mediate de Oman și opțiunea Casei Albe de a accepta sau nu un eventual acord legat de Ormuz. [...]
Vizita lui Netanyahu la Washington readuce pe agenda SUA–Israel dosarul Iranului și extinderea Acordurilor Abraham , într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, potrivit Mediafax . Premierul israelian Benjamin Netanyahu va efectua luni o vizită oficială în capitala SUA, la invitația președintelui american Donald Trump, iar întâlnirea dintre cei doi lideri este programată pentru marți, conform anunțului făcut vineri de Biroul premierului israelian. Vizita este prima deplasare oficială a lui Netanyahu la Washington de la izbucnirea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, iar situația de securitate din regiune este indicată drept una dintre temele centrale ale discuțiilor. Dosarele de pe masă: Iran și Acordurile Abraham Întâlnirea are loc pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran. Pe agenda discuțiilor sunt menționate: situația de securitate din Orientul Mijlociu și relațiile SUA–Israel; extinderea Acordurilor Abraham, inițiativa lansată în primul mandat al lui Trump, prin care mai multe state arabe au normalizat relațiile cu Israelul. În acest context, presa internațională estimează că un obiectiv major rămâne aderarea Arabiei Saudite la aceste acorduri. Totodată, Trump a declarat recent că un acord americano-saudit privind dezvoltarea unui program nuclear civil ar fi posibil doar dacă Riadul recunoaște oficial statul Israel. Vizită cu acces limitat pentru presă și program modificat Deplasarea se va desfășura „în condiții maxime de discreție”, cu acces limitat pentru presă. Autoritățile israeliene au precizat că jurnaliștii israelieni nu vor avea acces la bordul aeronavei oficiale „Aripa Sionului” (Wing of Zion), iar cei care vor să relateze despre vizită trebuie să se deplaseze pe cont propriu și să se înregistreze în prealabil la Biroul premierului, fără garanția accesului la evenimentele oficiale. Vizita fusese programată inițial pentru săptămâna precedentă, dar a fost amânată după reprogramarea funeraliilor senatorului republican Lindsey Graham. Potrivit Biroului premierului israelian, citat de Reuters, Netanyahu va participa și la funeraliile acestuia, descris în comunicatul oficial drept „un prieten al Israelului”. Ultima vizită a lui Netanyahu la Washington a avut loc în februarie. Potrivit Axios, întâlnirea de săptămâna viitoare ar urma să fie a șaptea între Netanyahu și Trump în Biroul Oval de la revenirea liderului republican la Casa Albă, mai multe decât în cazul oricărui alt lider străin. [...]
Donald Trump amenință UE cu tarife comerciale după amenda de 890 milioane euro aplicată Google , escaladând un conflict cu potențial impact direct asupra relațiilor economice transatlantice, potrivit HotNews . Președintele SUA a criticat decizia Comisiei Europene , pe care o consideră „ilegală”, și a anunțat că Washingtonul va declanșa o investigație în baza secțiunii 301 din Legea americană a Comerțului din 1974 , un instrument care permite SUA să ancheteze practici străine considerate discriminatorii și să răspundă prin taxe vamale. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că va iniția „imediat” o investigație 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și a amenințat cu introducerea unui „tarif substanțial” împotriva UE „cât mai curând posibil”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte mare pentru acest comportament ilegal și extrem de lipsit de etică.” Ce a sancționat Comisia Europeană la Google Comisia Europeană a anunțat joi amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei) pentru încălcări ale regulilor de concurență în zona căutărilor online și a magazinului de aplicații Google Play. Sancțiunile sunt împărțite astfel: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii în rezultatele motorului Google Search; 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii din Play Store să direcționeze clienții către alte magazine virtuale. Vicepreședinta Comisiei responsabilă cu domeniul digital, Henna Virkkunen, a numit măsura „o decizie foarte importantă”, argumentând că vizează „asigurarea unor condiții de concurență echitabile” pentru toate afacerile online. De ce contează: risc de escaladare comercială SUA–UE Anunțul privind investigația pe secțiunea 301 și amenințarea cu tarife mută disputa din zona de reglementare digitală în cea a politicii comerciale, unde efectele pot depăși cazul Google și pot afecta fluxurile de bunuri dintre SUA și UE. În acest stadiu, nu sunt precizate nivelul tarifelor, calendarul exact sau sectoarele vizate, dincolo de referirea la un „tarif substanțial” și la lansarea investigației. [...]
Casa Albă exclude o intervenție a lui Donald Trump în procedura de extrădare a fraților Tate , semnalând că dosarul va urma traseul juridic obișnuit între SUA și Regatul Unit, fără „scurtături” politice, potrivit Agerpres . Andrew Tate și fratele său, Tristan, au fost arestați sâmbătă la Miami, iar avocatul lor a susținut că reținerea ar fi „motivată politic”. Cei doi contestă extrădarea în Regatul Unit, unde sunt urmăriți penal pentru presupuse violuri. Întrebată, în briefingul zilnic, dacă președintele american ar putea interveni în procedura de extrădare, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a răspuns negativ. Mesajul administrației: „nu avem niciun rol” în acest stadiu Șeful diplomației americane, Marco Rubio, s-a distanțat la rândul său de caz, afirmând: „Nu există niciun rol pe care să-l jucăm în acest stadiu, și poate niciodată, în această afacere.” Declarația a fost făcută miercuri, în Filipine, unde Rubio participa la reuniunea miniștrilor de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) . Acuzațiile din Regatul Unit și poziția apărării Frații Tate au fost arestați după ce parchetul britanic a anunțat noi acuzații împotriva lor pentru viol, trafic de ființe umane în scopuri de exploatare sexuală și agresiune. Potrivit informațiilor citate, Andrew Tate se confruntă cu 42 de capete de acuzare, iar Tristan cu 17. Avocatul lor, Joseph McBride, a declarat după o audiere într-un tribunal din Miami: „Ne opunem evident extrădării pentru că Andrew și Tristan sunt nevinovați.” Context: legături politice și dosare în alte jurisdicții Agerpres notează că frații Tate sunt susținători ai lui Donald Trump, iar Andrew Tate ar fi încercat în trecut să stabilească relații cu fiii acestuia, Don Jr și Barron, potrivit presei americane. Totodată, cei doi au fost încarcerați anterior timp de câteva luni în România, unde au trăit mai mulți ani și au fost acuzați că au înșelat mai multe femei în scopuri de exploatare sexuală, inclusiv minore, înainte de a primi permisiunea să părăsească țara. În martie 2025, statul Florida a deschis o anchetă penală care îi vizează pe cei doi frați, însă stadiul acesteia nu este cunoscut, potrivit AFP. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
