Știri
Știri din categoria Externe
Avionul Boeing 747 donat de Qatar pentru a fi folosit temporar ca Air Force One este gata de operare, după finalizarea modificărilor și a zborurilor de testare, iar debutul este așteptat „în această vară”, potrivit Mediafax, care citează un comunicat al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite.
Forțele Aeriene americane au transmis că aeronava a intrat în faza de vopsire și că este „în grafic” pentru a intra în serviciu în noua schemă de culori roșu, alb și albastru.
Avionul, care a aparținut familiei regale din Qatar, ar urma să asigure transportul președintelui SUA până la livrarea, în 2028, a noilor aeronave fabricate de Boeing, destinate să înlocuiască actualele aparate, descrise ca fiind afectate de uzură și învechire.
Valoarea donației este estimată la 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei).
Cadoul a fost descris drept „mită” de opoziția democrată atunci când a fost prezentat în urmă cu un an, potrivit Le Figaro. În același timp, Constituția SUA interzice persoanelor care dețin funcții publice să accepte cadouri „de la un rege, prinț sau stat străin”.
Donald Trump a apărat decizia de a accepta avionul, afirmând că ar fi „stupid” să refuze un asemenea cadou și a spus, în 2025:
„Acesta este un gest frumos din partea Qatarului. Sunt foarte recunoscător”.
Liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a catalogat situația drept o problemă de corupție și securitate națională și a introdus un proiect de lege pentru a-l împiedica pe Trump să utilizeze aeronava.
Ce urmează depinde de calendarul operațional anunțat de Forțele Aeriene (debut „în această vară”) și de evoluția inițiativei legislative menționate, care ar putea limita folosirea efectivă a avionului.
Recomandate
Noile sancțiuni anunțate de Trump ridică riscul pentru companiile non-americane care fac afaceri cu Cuba , după ce un decret prezidențial extinde țintele către „sectoare largi” ale economiei cubaneze, potrivit Mediafax . Havana acuză Washingtonul de „pedeapsă colectivă”, pe fondul deteriorării situației economice de pe insulă. În decretul emis vineri, președintele SUA spune că va impune sancțiuni persoanelor implicate în zone extinse ale economiei cubaneze, într-o încercare de a crește presiunea asupra autorităților de la Havana, notează The Guardian, citat de Mediafax. Ministrul cubanez de externe, Bruno Rodríguez , a calificat măsurile drept o „pedeapsă colectivă” și a transmis, într-o postare pe X, că autoritățile cubaneze „resping ferm recentele măsuri coercitive unilaterale” adoptate de guvernul SUA. Ce vizează ordinul și de ce contează pentru mediul de afaceri Ordinul îl are în vedere pe oricine este cunoscut ca „activează sau a activat” în mai multe sectoare ale economiei cubaneze, dar și oficiali cubanezi acuzați de „încălcări grave ale drepturilor omului” sau de corupție. Concret, sunt menționate: sectorul energetic; apărarea și materialele conexe; metalele și mineritul; serviciile financiare; securitatea; „orice alt sector al economiei cubaneze”. Jeremy Paner, fost investigator în domeniul sancțiunilor la Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, a spus că măsura este cea mai semnificativă pentru companiile non-americane de la începutul embargoului SUA împotriva Cubei , „acum câteva decenii”. Context: presiune economică și tensiuni politice Materialul arată că situația economică a Cubei s-a înrăutățit după ce Washingtonul a impus, în ianuarie, un blocaj asupra combustibilului, iar de atunci „doar un singur petrolier rus” a reușit să treacă. În același timp, penuria de aprovizionare și întreruperile de curent au devenit obișnuite, iar turismul – descris ca fiind cândva cea mai profitabilă industrie a Cubei – „a scăzut dramatic”. În paralel cu anunțul sancțiunilor, Trump a sugerat din nou, într-un discurs în Florida, că SUA ar putea lansa operațiuni împotriva Cubei, în timp ce la Havana a avut loc o manifestație de 1 mai în fața ambasadei americane. Sancțiunile vin, totuși, pe fondul unor eforturi de dialog: potrivit materialului, oficiali americani de rang înalt au vizitat insula pentru discuții în aprilie. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre confiscarea de nave și petrol în cadrul blocadei navale a porturilor iraniene ridică miza economică a războiului și amplifică riscul pentru fluxurile globale de energie , într-un context în care Strâmtoarea Hormuz – rută pentru circa 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate – este deja puternic perturbată, potrivit Reuters . Președintele SUA a spus că Marina americană acționează „ca pirații” în aplicarea blocadei Washingtonului asupra porturilor iraniene, în timpul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului. Trump a făcut comentariile descriind capturarea, „cu câteva zile” înainte, a unei nave de către forțele americane. Într-o declarație care pune accent pe componenta financiară a operațiunilor, Trump a afirmat că SUA au preluat nava, încărcătura și petrolul, adăugând că este „o afacere foarte profitabilă”. Ce se întâmplă pe rutele maritime și de ce contează pentru energie În paralel cu blocada porturilor iraniene impusă de SUA, Iranul a blocat aproape toate navele care trec prin Strâmtoarea Hormuz, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului. Reuters notează că unele nave ale Teheranului au fost confiscate de SUA după ce au părăsit porturi iraniene, alături de nave container sancționate și petroliere iraniene interceptate în apele asiatice. Aceste evoluții au împins în sus prețurile petrolului și au accentuat presiunea asupra unui punct de strangulare esențial pentru comerțul energetic global: Strâmtoarea Hormuz, prin care trece aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. Contextul conflictului și reacțiile interne din SUA SUA și Israel au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra Israelului și a statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Loviturile SUA-Israel asupra Iranului și atacurile Israelului în Liban „au ucis mii” și au „strămutat milioane”, potrivit aceleiași surse. Reuters mai arată că Trump a oferit în timp „termene și obiective schimbătoare” pentru război, care rămâne nepopular în SUA, și că a fost condamnat pe scară largă pentru comentarii legate de conflict, inclusiv după ce a amenințat luna trecută că va distruge „întreaga civilizație” a Iranului. De asemenea, „mulți experți americani” au spus luna trecută că loviturile americane asupra Iranului ar putea echivala cu crime de război, după amenințări privind țintirea infrastructurii civile. La ce să ne așteptăm În lipsa unor semnale de detensionare menționate în relatarea Reuters, combinația dintre blocada porturilor iraniene și restricțiile impuse de Iran în Hormuz menține riscurile ridicate pentru transportul maritim și pentru piața energiei, într-un moment în care conflictul a produs deja efecte vizibile asupra prețurilor petrolului. [...]
Donald Trump a avertizat că alternativa la negocieri cu Iranul ar putea fi o escaladare militară majoră , după ce a spus că „nu este mulțumit” de cea mai recentă propunere de pace venită de la Teheran , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică din nou riscul de tensiuni în Orientul Mijlociu, cu potențiale efecte asupra stabilității regionale și a piețelor energetice. Publicația notează că președintele SUA a declarat că alternativa la discuții este să „blast the hell out of” Iranul, formulare pe care materialul o redă ca avertisment direct legat de opțiunile Washingtonului în lipsa unui acord. Informația a fost publicată la 1 mai 2026. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerii de pace a Iranului și nici despre pașii concreți pe care i-ar lua administrația americană în continuare. [...]
Planul Pentagonului de a retrage circa 5.000 de militari din Germania deschide o perioadă de incertitudine operațională pentru una dintre cele mai importante platforme logistice ale SUA în Europa, într-un moment în care relația Washington–aliați este deja tensionată, potrivit Știrile Pro TV . Oficiali de rang înalt ai Departamentului Apărării, citați de CBS News, au spus că retragerea ar urma să fie un semnal al nemulțumirii președintelui Donald Trump față de nivelul de sprijin oferit de aliații europeni în războiul dintre SUA și Iran. Același efectiv este menționat și într-un articol publicat de The Wall Street Journal. Ce înseamnă retragerea pentru dispozitivul SUA din Germania Germania rămâne un nod central pentru operațiunile americane: găzduiește sediile Comandamentului European al SUA și ale Comandamentului pentru Africa, iar baza aeriană Ramstein este descrisă ca un punct-cheie pentru operațiunile americane. Conform cifrelor Departamentului Apărării, în decembrie anul trecut erau în Germania: peste 36.000 de soldați în serviciu activ; aproape 1.500 de rezerviști; 11.500 de civili. Japonia este singura țară străină cu o prezență mai mare a trupelor americane. Calendar și unități vizate: 6–12 luni, cu redistribuiri Purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că retragerea va avea loc în următoarele șase până la 12 luni. Potrivit oficialilor din domeniul apărării, o parte dintre forțele retrase din Europa s-ar putea întoarce în SUA și apoi ar putea fi dislocate în străinătate, în cadrul unui efort de concentrare pe prioritățile Pentagonului pe teritoriul SUA și în regiunea Indo-Pacific. Retragerea va afecta o echipă de luptă de brigadă din Germania, după ce numărul acestor echipe în Europa crescuse după invazia Rusiei în Ucraina. Totodată, un batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să fie dislocat în Germania mai târziu în acest an, va fi redistribuit. „Această decizie vine în urma unei analize aprofundate a poziției forțelor Departamentului în Europa și ține cont de cerințele teatrului de operațiuni și de condițiile de pe teren”, a declarat Parnell, într-un comunicat. Ce nu se schimbă: evacuarea medicală prin Landstuhl Oficialii au precizat că retragerile nu vor afecta transportul trupelor rănite la Centrul Medical Regional Landstuhl din Germania, cel mai mare spital american din străinătate, care a îngrijit militari răniți în urma atacurilor iraniene. Context politic: fricțiuni în NATO și presiune pe aliați Decizia apare pe fondul unor tensiuni mai ample între Donald Trump și aliați din NATO, care au evitat să se alăture direct războiului SUA cu Iranul și s-au confruntat cu prețuri mai mari la energie, în urma întreruperii livrărilor de combustibil. În același context, Trump i-a criticat public pe cancelarul german Friedrich Merz și pe alți lideri NATO pentru lipsa implicării directe în campania militară a SUA împotriva Iranului. Merz a spus, potrivit materialului, că „americanii nu au în mod clar nicio strategie” privind Iranul și că SUA sunt „umilite” de negociatorii iranieni; ulterior, Trump a scris pe Truth Social că Merz „nu știe despre ce vorbește” și că „se amestecă în treburile celor care elimină amenințarea nucleară iraniană”. Merz a declarat miercuri că este în continuare în relații bune cu Trump. Materialul mai amintește că Trump a mai propus retragerea a mii de soldați din Germania spre finalul primului mandat, însă măsura a fost anulată de fostul președinte Joe Biden. De asemenea, o lege din 2023 îl împiedică pe președinte să retragă SUA din NATO fără aprobarea Congresului. [...]
Administrația Trump înăsprește sancțiunile împotriva Cubei, vizând inclusiv băncile străine care lucrează cu Havana , într-o mișcare care poate amplifica riscurile de conformare (respectarea sancțiunilor) pentru instituții financiare și companii cu expunere pe insulă, potrivit Digi24 . Președintele american susține că Cuba continuă să reprezinte „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a Statelor Unite. Noile măsuri sunt incluse într-un decret prezidențial și sunt prezentate ca parte a unei strategii de intensificare a presiunii asupra Havanei, pe fondul crizei economice din Cuba. Ce prevăd noile sancțiuni și cine poate fi afectat Conform informațiilor din articol, sancțiunile vizează mai multe paliere, cu potențial impact direct asupra relațiilor comerciale și financiare: bănci străine care colaborează cu guvernul cubanez; restricții în materie de imigrație ; persoane și entități implicate în sectoarele energiei , mineritului și „în alte sectoare” ale economiei cubaneze; persoane găsite vinovate de „încălcări grave ale drepturilor omului” . În practică, extinderea țintelor către bănci din afara SUA crește miza pentru actorii internaționali care procesează plăți, finanțează comerț sau oferă servicii companiilor conectate la statul cubanez. Context: embargo, blocaj petrolier și presiune pe economie Pe lângă embargoul american în vigoare din 1962, Washingtonul impune din ianuarie un blocaj petrolier asupra Cubei, autorizând de atunci sosirea unui singur petrolier rus , mai notează articolul. Cuba este descrisă ca fiind într-o criză economică profundă, alimentată de înăsprirea sancțiunilor din primul mandat Trump (2017–2021), de slăbiciuni structurale ale economiei centralizate și de o reformă monetară eșuată. Potrivit aceleiași surse, de la sfârșitul lunii ianuarie activitatea a fost „practic paralizată”, iar: turismul (sursă importantă de valută) „s-a prăbușit la jumătate” de la începutul anului; producția de nichel și cobalt este oprită; sectorul tutunului suferă din cauza lipsei de combustibil. Tensiuni politice, dar și negocieri în derulare Anunțul sancțiunilor a venit chiar de 1 Mai, când în Cuba a avut loc o manifestație în fața ambasadei SUA la Havana, la care au participat Raul Castro (94 de ani) și președintele Miguel Diaz-Canel . În același timp, în pofida tensiunilor, cele două țări se află în negocieri, iar discuții au avut loc pe 10 aprilie la Havana, la nivel diplomatic înalt, potrivit articolului. Ce urmează, din informațiile disponibile, este aplicarea efectivă a măsurilor din decret și modul în care băncile și companiile cu legături comerciale cu Cuba își vor ajusta expunerea pentru a evita încălcarea regimului de sancțiuni. [...]
Scepticismul public față de războiul cu Iranul se leagă de scumpiri și presiune pe bugetele gospodăriilor , potrivit unui sondaj citat de Al Jazeera , care arată că 61% dintre americani consideră că decizia SUA de a folosi forța militară împotriva Iranului a fost o greșeală. Sondajul Washington Post–ABC–Ipsos , publicat vineri, indică faptul că 36% dintre respondenți cred că atacarea Iranului a fost decizia corectă. În același timp, războiul – lansat de SUA și Israel la finalul lui februarie – este descris ca având efecte asupra economiei globale și ca alimentând temerile legate de costul vieții în SUA, pe fondul scumpirii energiei. Costul vieții, principalul canal prin care se vede impactul Întrebați dacă și-au schimbat comportamentul din cauza prețurilor mai mari la benzină, 44% dintre respondenți au spus că au redus deplasările cu mașina, iar 42% au declarat că au tăiat și din cheltuielile gospodăriei. În rândul celor cu venituri sub 50.000 de dolari pe an (aprox. 230.000 lei), proporțiile cresc la 56% (condus mai puțin) și 59% (reduceri de cheltuieli în gospodărie). În acest context, materialul notează și că aprobarea pentru președintele Donald Trump a coborât la noi minime, pe fondul frustrărilor alegătorilor legate de probleme economice și costul vieții. Percepția asupra succesului militar rămâne neconvingătoare Sondajul arată și o doză ridicată de incertitudine privind rezultatele operațiunilor: 39% spun că acțiunile militare ale SUA împotriva Iranului au fost „fără succes” până acum, 19% le consideră „cu succes”, iar 41% spun că este prea devreme pentru o evaluare. Al Jazeera mai consemnează că, deși pierderile în rândul forțelor americane sunt relativ reduse, impopularitatea războiului este comparată cu cea a războiului din Irak în 2006 (într-o perioadă de violențe accentuate) și cu cea a războiului din Vietnam la începutul anilor 1970. Polarizare politică: sprijin puternic în rândul republicanilor Sprijinul rămâne însă ridicat în rândul republicanilor: aproape 80% dintre alegătorii Partidului Republican spun că decizia de a ataca Iranul a fost corectă. Chiar și în acest grup, evaluarea succesului este împărțită: respondenții sunt divizați între cei care consideră operațiunile reușite și cei care spun că este prea devreme pentru concluzii. Un alt indicator politic relevant din sondaj: 46% dintre respondenți afirmă că decizia de a ataca Iranul este inconsistentă cu poziția pe care Trump a susținut-o în campanie, când promitea evitarea „războaielor externe inutile”. [...]
