Știri
Știri din categoria Externe
Controlul aerian cu drone deasupra Mariupolului extinde raza operațională a Ucrainei: aparate fără pilot ale Corpului 1 al Gărzii Naționale „Azov” patrulează drumuri la până la 160 km de linia frontului, într-o mișcare care vizează direct logistica rusă din orașul ocupat, potrivit Digi24.
Unitatea ucraineană susține că a „preluat controlul spațiului aerian” deasupra Mariupolului (regiunea Donețk), oraș aflat sub ocupație rusă, folosind un „sistem de recunoaștere-lovitură” – adică o combinație de supraveghere și lovire a țintelor pe baza informațiilor culese din teren.
Conform informațiilor preluate de Digi24 din Ukrinform, „piloții” de drone ai Corpului 1 patrulează în prezent drumurile din oraș și din zonele înconjurătoare la o distanță de 160 km de „linia de contact de luptă”. În același timp, camerele sistemelor de recunoaștere și atac ar monitoriza Mariupolul și ținte militare ale forțelor ruse.
Mesajul central al comunicării este că aceste misiuni vizează mobilitatea și aprovizionarea trupelor ruse, în condițiile în care, potrivit declarației citate, „inamicul folosește drumurile ucrainene din oraș și din zonele înconjurătoare pentru a-și deplasa personalul și alte echipamente militare”.
În comunicatul citat, Corpul 1 al Gărzii Naționale „Azov” afirmă că își propune să creeze o „zonă sanitară” pentru logistica rusă și avertizează că „profunzimea atacurilor va crește”, indicând o posibilă intensificare a loviturilor în adâncimea dispozitivului rusesc din jurul Mariupolului.
Tot acolo se precizează că „Azov patrulează deja” în Mariupol „din cer” și că „vor urma și alte acțiuni”, fără detalii suplimentare despre calendar sau tipul operațiunilor.
Ukrinform mai notează, potrivit materialului, că în cadrul Corpului 1 al Gărzii Naționale a Ucrainei „Azov” a fost înființat anterior regimentul de sisteme fără pilot „Pilum”, un indiciu al accentului pus pe capabilități cu drone în operațiunile din zonă.
Recomandate
SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]
Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]
Finlanda a aprobat al 35-lea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de circa 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) , într-o decizie accelerată pentru a răspunde unei solicitări urgente a Kievului, potrivit Mediafax . Decizia a fost aprobată de președintele Finlandei, Alexander Stubb , la propunerea Guvernului. Ministerul Apărării a anunțat măsura într-un comunicat de presă consultat de agenția Ukrinform. Ministrul Apărării, Antti Hakkanen, a justificat grăbirea procedurii prin urgența cererii venite din Ucraina. „Finlanda a accelerat această decizie pentru a răspunde unei solicitări urgente din partea Ucrainei. Nu vom închide ochii în fața momentului de grea încercare prin care trec ucrainenii. Dimpotrivă, vom fi alături de Ucraina și vom continua livrările de echipamente.” Ce include pachetul și ce urmează Potrivit Ministerului Apărării, noul pachet conține „un anumit tip de echipament de apărare” provenit din stocurile Forțelor de Apărare ale Finlandei, fără alte detalii despre conținut. Finlanda a început deja pregătirile pentru următorul pachet de ajutor, descris ca fiind „mai complex”. Context: valoarea totală a sprijinului și pachetul anterior Valoarea totală a echipamentelor de apărare livrate de Finlanda Ucrainei a ajuns până acum la 3,6 miliarde de euro. În septembrie, Finlanda a aprobat al 34-lea pachet de ajutor militar, în valoare de aproximativ 290 de milioane de euro. [...]
SUA extind sancțiunile împotriva Curții Penale Internaționale , cu efecte directe asupra companiilor care îi furnizează servicii , într-o mișcare care riscă să tensioneze relația cu aliații europeni și să blocheze operațional activitatea instanței, potrivit news.ro . Decizia a venit la câteva ore după ce fosta judecătoare a CPI, jurista sud-africană Navanethem „Navi” Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace. Măsura anunțată de administrația Trump „va merge mult mai departe” decât sancțiunile țintite aplicate anterior unor procurori și judecători ai Curții, pentru că poate lovi în lanțul de furnizori: bănci, asigurători și companii de software care colaborează cu instituția, notează materialul. Ce înseamnă sancțiunile în practică pentru companii și servicii Secretarul de stat Marco Rubio a transmis, într-o declarație citată de Reuters, că SUA vor „interzice tranzacțiile” cu CPI, cu obiectivul de a-i tăia resursele și de a-i limita capacitatea de funcționare. În mod obișnuit, astfel de sancțiuni implică, potrivit aceleiași surse: companiile cu sediul în SUA nu mai pot colabora cu o organizație sancționată; băncile sunt obligate să închidă conturi; asigurătorii trebuie să înceteze acoperirea; furnizorii de software trebuie să oprească cooperarea. Un înalt funcționar al Departamentului de Stat a declarat că Trezoreria SUA ar urma să emită o serie de licențe „pentru a proteja interesele americane”, descrise ca scutiri temporare de la anumite sancțiuni, fără alte detalii. Traiectorie de coliziune cu Europa și reacția CPI news.ro relatează, citând The Guardian, că sancțiunile au plasat Washingtonul pe o traiectorie de coliziune diplomatică cu aliații europeni, care au salutat acordarea Nobelului pentru Pace lui Pillay. Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a spus că acestea nu vor opri activitatea tribunalului. „Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă.” Ea a adăugat că activitatea Curții va continua „în toate cazurile, anchetele și urmăririle penale” aflate în derulare. Context: de ce vizează Washingtonul CPI Administrația Trump este prezentată ca având de mult timp o atitudine ostilă față de Curte, inclusiv pe fondul nemulțumirilor legate de mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, între care este menționat premierul Benjamin Netanyahu, și de o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan (închisă între timp). CPI a fost înființată în 2002 și are 125 de state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii NATO, cu excepția SUA și Turciei. Instanța are sediul în Țările de Jos. Pregătiri pentru impact operațional și opțiuni de răspuns în UE Potrivit materialului, funcționarii CPI s-au pregătit de luni de zile pentru scenariul sancțiunilor asupra instituției, inclusiv prin trecerea computerelor de birou de la software Microsoft la alternative „open source” (cu cod sursă deschis) și prin măsuri legate de servicii bancare și asigurări de sănătate. Grefierul instanței, Osvaldo Zavala Giler, a cerut ca UE să fie pregătită să folosească un „mecanism de blocare”, instrument care ar permite protejarea țărilor europene de efectele extrateritoriale ale sancțiunilor americane. Reacția lui Trump la Nobel și mesajul politic asociat În paralel, Donald Trump nu a comentat direct decizia Comitetului Nobel, dar a redistribuit pe Truth Social un mesaj care susținea că instituția „s-a compromis iremediabil” și „a devalorizat” premiul, prin acordarea distincției lui Pillay. În motivarea sa, comitetul a spus că a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt supuși unor atacuri politice”. [...]
Reținerea de peste 12 ore a unui jurnalist ucrainean la Viena ridică semne de întrebare privind tratamentul presei și intervenția consulară , după ce Mihailo Tkaci a fost eliberat în dimineața de 9 octombrie, iar Ucraina cere explicații autorităților austriece, potrivit Mediafax . Tkaci, jurnalist de investigație și coordonator al echipei de investigații a Ukrainska Pravda, a fost eliberat în jurul orei 4:00, conform redactorului-șef al publicației, Sevhil Musayeva. Redacția a transmis însă că nu poate comunica direct cu el, deoarece dispozitivele de comunicații nu i-au fost returnate. Statut juridic neclar și solicitare de explicații către Austria Musayeva a spus că statutul juridic al lui Tkaci și al colegului său, Yaroslav Bondarenko, rămâne neclar și a cerut autorităților austriece să explice motivele și durata reținerii. Potrivit acesteia, Tkaci a mai fost reținut în trecut în timpul deplasărilor jurnalistice în străinătate, dar situațiile ar fi fost lămurite, de regulă, în aproximativ o oră sau o oră și jumătate; de această dată, reținerea a depășit 12 ore. Colegul jurnalistului, rănit și spitalizat, potrivit redacției Ukrainska Pravda afirmă că Bondarenko ar fi fost rănit în timpul reținerii și a ajuns la spital. Redacția mai susține că poliția ar fi început să-l audieze abia în primele ore ale dimineții. Din informațiile disponibile, nu este clar dacă Bondarenko a fost eliberat. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că diplomații încearcă să clarifice împrejurările incidentului și situația celor doi jurnaliști. Potrivit comunicării citate, diplomații și reprezentanții consulari ai Ambasadei Ucrainei în Austria sunt în contact cu autoritățile austriece. De ce erau la Viena și ce urmează Cei doi jurnaliști se aflau la Viena într-o deplasare editorială și, potrivit Ukrainska Pravda, încercau să îl localizeze pe fostul procuror general ucrainean Ruslan Kravchenko. Redacția solicită inclusiv clarificări privind acuzațiile formulate în timpul reținerii, despre care spune că ridică „întrebări serioase”. Tkaci este prezentat ca unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din Ucraina, cu investigații care au vizat inclusiv corupția și spălarea de bani. La sfârșitul lunii septembrie, el a primit la Oslo Free Media Award 2026 pentru activitatea sa de investigație desfășurată în timpul războiului. [...]
Presiunea pentru schimbarea regulilor care guvernează prezența militară americană în Japonia crește , după ce adunarea prefecturală din Okinawa a cerut o „revizuire fundamentală” a Acordului privind statutul forțelor SUA, pe fondul unui caz de jaf soldat cu moartea unei femei, în care este acuzat un pușcaș marin american, potrivit Mediafax . Adunarea prefecturală a adoptat vineri o rezoluție prin care solicită armatei americane să ia măsuri în cazul militarului suspect, pentru a preveni repetarea unor incidente similare. În paralel, legislativul local a aprobat și o declarație adresată Guvernului Japoniei, cerând acțiuni în aceeași direcție, relatează agenția Kyodo. Cazul care a declanșat reacția autorităților locale Militarul american Devin Jacob Ballard, 20 de ani, caporal în Corpul Pușcașilor Marini ai SUA, este suspectat că a ucis-o pe Anna Yagi, 39 de ani, într-un hotel din Naha, capitala prefecturii Okinawa, sâmbăta trecută. El era repartizat la Forța Expediționară a III-a a pușcașilor marini, staționată la baza aeriană Futenma din orașul Ginowan. Ballard a fost arestat duminică și trimis procurorilor, iar potrivit relatărilor presei a negat orice implicare. De ce contează: acordul care stabilește cadrul juridic pentru militarii SUA Cele două documente adoptate în Okinawa cer revizuirea Acordului privind statutul forțelor SUA în Japonia, care stabilește cadrul juridic aplicabil militarilor americani staționați pe teritoriul japonez. Contextul local amplifică miza: Okinawa găzduiește aproximativ jumătate dintre cei 50.000 de militari americani staționați în Japonia, deși prefectura reprezintă o parte relativ mică din teritoriul țării. Proteste și reacții oficiale la Tokyo; măsuri temporare anunțate de armata SUA Cazul a declanșat proteste atât în Okinawa, cât și la Tokyo, unde participanții au cerut autorităților să reacționeze la acuzații. Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a condamnat incidentul, iar autoritățile japoneze i-au convocat pe ambasadorul SUA și pe comandantul forțelor americane din Okinawa pentru a transmite proteste oficiale. Armata americană din prefectură a anunțat: suspendarea unor activități pentru 48 de ore, începând de miercuri; instituirea unei interdicții de circulație pentru militari, valabilă 30 de zile, începând de vineri. Tensiuni recurente în Okinawa Incidentul readuce în prim-plan nemulțumirile mai vechi legate de prezența militară americană în Okinawa, prefectură aflată sub controlul SUA între 1945 și 1972. În trecut, au existat proteste și după cazuri de agresiune sexuală în care au fost implicați militari americani, potrivit relatărilor presei. Solicitarea de revizuire a acordului ar putea repune în dezbaterea publică relația Japonia–SUA și responsabilitatea autorităților în prevenirea unor incidente similare. [...]
