Știri
Știri din categoria Externe
Ridicarea unui bloc de 26 de etaje în cinci zile arată cum construcția modulară poate comprima radical termenele de execuție, cu efect direct asupra planificării și costurilor de șantier, potrivit Antena 3. Proiectul a fost realizat în provincia Hunan (China), printr-o metodă de asamblare din module prefabricate, fabricate în uzină și montate ulterior la fața locului.
Clădirea, numită Jingdu Holon Building, are o suprafață de aproximativ 14.000 mp și a fost construită de Broad Group Holon, companie cu sediul în Xiangyin. Lucrările au început pe 7 ianuarie și s-au încheiat pe 11 ianuarie 2024, în comitatul Xiangyin.
Modelul descris în material mută o parte mare din muncă din șantier în fabrică, ceea ce reduce dependența de condițiile meteo și de timpii clasici de execuție. În loc ca elementele să fie realizate etapizat la fața locului, apartamentele sunt produse ca module și apoi asamblate.
Concret, fiecare modul are aproximativ:
În fabrică sunt instalate inclusiv cablurile electrice și conductele, astfel încât modulele ajung pe șantier aproape gata pentru conectare. Modulele sunt realizate din oțel inoxidabil, sunt transportate cu camioanele și montate prin suprapunere, după care sunt conectate sistemele de apă și electricitate.
Potrivit lui Zhang Yanwei, manager în cadrul companiei, fiecare etaj are opt apartamente cu o suprafață de 68 mp și patru lifturi. Compania se ocupă și de mobilarea locuințelor.
Imobilul este destinat persoanelor recrutate printr-un program special de atragere a forței de muncă în Xiangyin.
Broad Group mai raportase o viteză ridicată de execuție: în 2021, compania a construit în Changsha (capitala provinciei Hunan) o clădire de apartamente cu 11 etaje în 28 de ore și 45 de minute, folosind aceeași tehnologie modulară.
Reprezentanții companiei susțin că structura din oțel inoxidabil este mai rezistentă decât una convențională din beton și că imobilul este proiectat să reziste la cutremure. Tot compania indică și un avantaj de eficiență energetică: izolația și sistemele folosite ar putea reduce cu până la 90% costurile pentru aer condiționat. În plus, pereții exteriori ar reduce zgomotul și ar păstra căldura, iar ferestrele cu patru foi de sticlă ar limita încălzirea de la soare în zilele foarte însorite.
Broad Group afirmă și că structura ar putea avea o durată de viață de peste 1.000 de ani și că, la nevoie, clădirea ar putea fi demontată și mutată în altă locație. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziția companiei în material și nu sunt însoțite de o verificare independentă în textul sursă.
Recomandate
Avertismentul lui Zelenski că Rusia nu-și schimbă obiectivele ridică miza pentru garanțiile de securitate pe care Ucraina le cere aliaților, într-un moment în care președintele ucrainean spune că „oboseala” internațională ar putea înclina balanța, potrivit Mediafax . Într-un interviu acordat postului public canadian CBC, Volodimir Zelenski a susținut că Vladimir Putin „nu va renunța niciodată” la ideea de a ocupa întreaga Ucraină și a legat direct acest risc de nivelul de sprijin și de existența unor garanții de securitate care să descurajeze o nouă ofensivă. „Putin vrea să ocupe întreaga Ucraină. Și o va face dacă nu suntem suficient de puternici, dacă lumea este obosită și dacă nu avem garanții de securitate. Ce fel de garanții? Să nu fiu nevoit să mă tem că ne va ocupa mâine, pentru că el nu-și va schimba niciodată obiectivele”, a spus Zelenski. Negocieri directe, dar cu „inamicul” Zelenski a declarat că este pregătit să poarte discuții directe cu Vladimir Putin pentru a ajunge la un acord de pace, chiar dacă a descris o astfel de întâlnire ca fiind nedorită din perspectivă personală. „Sunt dispus să mă așez la masa negocierilor cu el. Nu că aș vrea asta – pentru că ar fi mai bine să stau cu familia mea, având în vedere că el este inamicul. De ce să vorbești cu inamicul? De dragul unui rezultat care ne-ar putea apropia de pace”, a spus Zelenski. Costul unei ofensive și limita opțiunilor militare Președintele ucrainean a mai spus că o înfrângere a Rusiei pe câmpul de luptă ar fi dificil de obținut, invocând pierderile mari care ar putea apărea în timpul unei ofensive. „Este dificil să învingi Rusia, deoarece pierzi oameni în timpul unei ofensive. Totul ține de numărul pierderilor. Acesta este costul și este îngrozitor să vorbești despre un preț atât de mare în secolul XXI”, a spus el. [...]
Comemorarea de 25 de ani a atentatelor din 11 septembrie a fost folosită și ca mesaj politic despre securitate , după ce președintele Donald Trump a legat „războiul împotriva terorismului” de conflictul său actual cu Iranul și a reiterat că Teheranul „nu va avea niciodată” o armă nucleară, potrivit news.ro . Trump a condus ceremonia de la Pentagon, în timp ce vicepreședintele JD Vance a participat la comemorarea de la locul World Trade Center din New York, alături de cei patru foști președinți americani încă în viață și de primele doamne. În cadrul ceremoniilor, au fost ținute momente de reculegere la orele la care au avut loc atacurile, iar numele celor aproape 3.000 de victime au fost citite cu voce tare. Mesajul de securitate: de la 11 septembrie la Iran La Pentagon, Trump a vorbit despre „jurământul sacru” reînnoit în memoria victimelor și a încercat să lege intervențiile americane declanșate după 11 septembrie de disputa actuală cu Iranul. În același context, el a spus că Republica Islamică „nu va avea niciodată, absolut niciodată, o armă nucleară”. Ceremonii în New York și simbolurile comemorării În Manhattan, două raze de lumină au iluminat cerul vineri seara, în cadrul evenimentului „ Tribute in Light ”, iar alte repere din stat s-au iluminat în albastru. La ceremonia de la World Trade Center au fost prezenți George W. Bush (președinte în 2001), Joe Biden, Barack Obama și Bill Clinton. Clopotele și victimele de după atacuri În fiecare an, pe 11 septembrie, clopotele bat pentru a marca orele exacte la care s-au prăbușit cele patru avioane deturnate și Turnurile Gemene, fiecare dintre cele șase bătăi fiind urmată de un moment de reculegere. Anul acesta, potrivit relatării, a fost bătut și un al șaptelea clopot, în memoria miilor de persoane care au murit ulterior din cauza unor boli, inclusiv cancer, asociate consecințelor atacurilor. Tensiuni nerezolvate: criticile la adresa Arabiei Saudite În timpul ceremoniei din Manhattan, care a inclus citirea numelor timp de aproape patru ore, o văduvă a unei victime a criticat Arabia Saudită și ceea ce a descris drept eșecuri ale oficialilor americani în a trage regatul la răspundere. Terry Strada, președinte național al organizației „9/11 Families United”, a întrebat public cum este posibil ca, după 25 de ani, „să nu se fi făcut încă dreptate” privind rolul pe care l-ar fi avut Arabia Saudită, declarații care au stârnit aplauze. Materialul amintește că majoritatea autorilor atacurilor proveneau din Arabia Saudită, iar planificarea a fost condusă de Osama bin Laden, fondatorul Al-Qaeda. Totodată, oficialii saudiți au negat în repetate rânduri implicarea, iar Raportul Comisiei din 2004 privind 11 septembrie a concluzionat că nu există dovezi că guvernul saudit, ca instituție, sau înalți oficiali saudiți ar fi finanțat Al-Qaeda. Comemorări și în afara SUA Evenimente de comemorare au avut loc și în alte locuri: la Londra, la Palatul Buckingham (cu participarea ministrului de externe Ed Miliband și a ambasadorului SUA Warren Stephens), la Bursa din Toronto, precum și la Milano, unde pompieri italieni și americani au făcut o urcare ceremonială pe scări, parcurgând 110 etaje ale Turnului Galfa, în memoria numărului de etaje al fiecăruia dintre Turnurile Gemene. [...]
Lansările de rachete ale Coreei de Nord cresc presiunea de securitate în regiune , după ce Seulul a convocat de urgență instituțiile responsabile și a activat coordonarea cu SUA, potrivit news.ro . Coreea de Nord a lansat, sâmbătă, mai multe rachete balistice cu rază scurtă de acțiune în largul coastei sale de est, conform unui comunicat al Statului Major Interarme al Coreei de Sud (JCS). Lansările au început la ora 05:20, iar rachetele au parcurs aproximativ 250 de kilometri, a precizat JCS. Serviciile de informații sud-coreene și americane au urmărit rachetele și au făcut schimb de informații încă de la începutul lansărilor. În paralel, Biroul pentru Securitate Națională al Președinției Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, cu participarea Ministerului Apărării, a JCS și a altor instituții implicate. Într-o reacție publică, JCS a transmis că armata sud-coreeană își menține „capacitatea și starea de pregătire” în cadrul dispozitivului comun de apărare cu Statele Unite. Și Comandamentul Statelor Unite pentru Pacific a anunțat că a luat act de lansări și că se află în „strânsă coordonare” cu aliații și partenerii săi. [...]
Summitul BRICS de la New Delhi pune pe masă plăți transfrontaliere și cooperare energetică ca răspuns la sancțiuni și șocuri geopolitice , într-un moment în care războaiele din Iran și Ucraina complică atât comerțul, cât și găsirea unei poziții comune în interiorul blocului, potrivit Al Jazeera . Reuniunea are loc pe 12-13 septembrie, iar India a mobilizat aproximativ 30.000 de efective suplimentare de securitate și a restricționat traficul în zonele din jurul hotelurilor unde sunt cazați demnitarii. La summit participă peste o duzină de lideri, inclusiv Narendra Modi, Vladimir Putin și Xi Jinping (aflat într-o vizită în India după șapte ani), precum și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Miza economică: „reziliență” prin comerț, energie și plăți între țări Documentele președinției indiene indică tema „Building for Resilience, Innovation, Cooperation, and Sustainability”. În termeni practici, discuțiile sunt orientate spre întărirea economiilor statelor membre prin: comerț și cooperare energetică; schimb de know-how în inteligență artificială și tehnologie; opțiuni de plăți transfrontaliere în contextul sancțiunilor occidentale care afectează Rusia și Iranul. Alicia García-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis, a declarat pentru Al Jazeera că liderii vor discuta „moduri de plăți transfrontaliere” pe fondul sancțiunilor, dar că „nu vor încerca să înlocuiască dolarul”. Rusia a anunțat, prin Kremlin, că va discuta cu țări partenere BRICS despre decontarea comerțului în monede digitale. În același registru, Manoj Kewalramani (Takshashila Institution) a indicat că aceste teme sunt văzute ca instrumente pentru securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea riscurilor în condiții de conflict. Cine participă și cum arată blocul după extindere BRICS reunește Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, iar după extinderile recente include și Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Indonezia (intrată în 2025). În total, sunt 11 membri, care însumează aproximativ 49% din populația lumii și circa 40% din PIB-ul global, potrivit aceleiași surse. Brazilia nu este reprezentată de președintele Luiz Inacio Lula da Silva (invocând alegeri locale), ci de ministrul de externe Mauro Vieira. Arabia Saudită și EAU trimit, de asemenea, reprezentanți guvernamentali, nu șefii de stat. De ce e greu de obținut „limbaj comun”: Iran, Yemen, Ucraina și tensiunile India–China Summitul are loc pe fondul războiului SUA și Israelului cu Iranul, al războiului Rusiei în Ucraina și al turbulențelor din piețele energetice. În interiorul BRICS, însă, tocmai aceste dosare creează fricțiuni: Iran–EAU : Al Jazeera notează că, de la începutul războiului, Iranul a lovit ținte americane și infrastructură civilă în Golf, inclusiv în EAU; sursa menționează 15 morți în EAU și un embargo comercial „pe termen nedefinit” anunțat de EAU în august. Arabia Saudită–Houthis (sprijiniți de Iran) : escaladarea atacurilor asupra infrastructurii energetice și evoluțiile din zona strâmtorii Bab al-Mandeb ridică presiunea pe securitatea rutelor și pe energie. Ucraina : liderii BRICS sunt așteptați să discute războiul, într-un context în care declarațiile anterioare au evitat criticarea Rusiei. Kewalramani apreciază că formulările comune nu ar trebui să fie „problematice” anul acesta, invocând și discuțiile recente SUA–Rusia. India–China : vizita lui Xi după șapte ani este văzută ca un moment important pentru relația bilaterală, rămasă tensionată după ciocnirea de la frontieră din 2020 și pe fondul disputelor teritoriale și al deficitului comercial în creștere. Ce ar trebui urmărit după summit Din perspectiva economică, semnalul principal este că BRICS caută soluții „practice” pentru a reduce vulnerabilitatea la sancțiuni și întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare, fără a promite explicit o schimbare rapidă a arhitecturii monetare globale. În același timp, capacitatea blocului de a avansa proiecte de plăți și cooperare energetică va depinde de cât de bine poate „gestiona dezacordul” intern pe dosarele de securitate care îi divizează, așa cum remarcă analiștii citați de Al Jazeera. [...]
BRICS pune pe agendă reducerea dependenței de dolar , iar discuțiile din New Delhi pot influența pe termen mediu fluxurile comerciale și arhitectura plăților între economiile emergente, într-un moment în care războaiele și tensiunile SUA–China complică găsirea unui numitor comun, potrivit NPR . Liderii statelor BRICS se reunesc sâmbătă în capitala Indiei pentru un summit axat pe comerț, investiții și conflicte globale, pe fondul presiunilor geopolitice generate de războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite și China. Gazda reuniunii este premierul indian Narendra Modi , care îi primește, între alții, pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pe președintele Chinei, Xi Jinping, și pe președintele Iranului, Masoud Pezeshkian. Pe agenda discuțiilor sunt așteptate teme cu impact economic direct: cooperare economică, energie, securitate alimentară, tehnologie, lanțuri de aprovizionare și reformarea instituțiilor globale. Un punct central îl reprezintă reducerea dependenței de dolarul american, prin promovarea utilizării monedelor naționale în comerț și plăți și prin susținerea unor alternative la instituțiile financiare dominate de Occident. De ce contează: „dedolarizarea” ca proiect de plăți și comerț În material se arată că Rusia și China văd BRICS ca pe un instrument de diminuare a dominației occidentale, în special a Statelor Unite, și de consolidare a cooperării între economiile emergente și în curs de dezvoltare. Iranul, aflat sub sancțiuni extinse și sub o „blocadă” americană, împinge la rândul său pentru mecanisme care să reducă dependența blocului de sistemele financiare occidentale și să protejeze membrii de presiuni economice. Putin a susținut, la Forumul de Afaceri BRICS organizat vineri la New Delhi, că grupul „nu este împotriva nimănui” și că Moscova este deschisă cooperării globale, dar a punctat interesul național: „Suntem în favoarea intereselor noastre.” Pezeshkian a sprijinit explicit extinderea comerțului în monede naționale în interiorul BRICS: „Unul dintre cei mai importanți pași este extinderea utilizării monedelor naționale în comerț între membri.” Miza Indiei: echilibru geopolitic și un comunicat comun Pentru India, summitul evidențiază încercarea de a menține legături strategice cu Rusia și Iranul, în timp ce își adâncește relațiile cu SUA și Europa, inclusiv pe paliere economice, de apărare și tehnologie. În paralel, New Delhi speră că forumul poate ajuta la detensionarea relațiilor cu China; Modi și Xi ar urma să aibă discuții sâmbătă, într-un posibil pas de consolidare a „dezghețului” diplomatic după escaladarea tensiunilor de frontieră din 2020. Un test major pentru India este dacă va reuși să obțină o declarație comună a liderilor. Diviziunile au fost vizibile în mai, când miniștrii de externe BRICS nu au reușit să cadă de acord asupra unui text comun privind războiul din Iran, iar India a fost nevoită să emită doar un „rezumat al președinției”. Context: un bloc extins, dar cu interese concurente BRICS a fost fondat în 2006 de Brazilia, Rusia, India și China, Africa de Sud alăturându-se în 2010. Grupul s-a extins ulterior la 11 membri și reprezintă aproximativ jumătate din populația lumii, precum și o parte semnificativă din producția economică globală, potrivit aceleiași surse. Reuniunea are loc pe fondul temerilor că războiul din Iran, declanșat de lovituri SUA–Israel la 28 februarie, s-ar putea extinde, în condițiile escaladării tensiunilor dintre Arabia Saudită și rebelii houthi din Yemen. În acest context, unitatea BRICS este pusă sub presiune de pozițiile diferite ale membrilor față de conflict și față de relația cu SUA. [...]
Disponibilitatea lui Zelenski pentru o întâlnire cu Putin la G20 deschide o fereastră de negociere cu potențial impact asupra riscului geopolitic , într-un moment în care orice semnal de detensionare poate influența așteptările privind sancțiunile, fluxurile comerciale și prețurile la energie. Potrivit Agerpres , președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin la summitul G20 programat în decembrie, la Miami, într-un interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german, citat de AFP. Întrebat de Deutsche Welle dacă s-ar întâlni cu Vladimir Putin la reuniune, în cazul în care ambii lideri ar fi invitați, Zelenski a răspuns: „Da, desigur. Trebuie să mergem. Trebuie să ne întâlnim, să discutăm și să luăm decizii”. În același interviu, liderul ucrainean a insistat că miza unei eventuale discuții nu este schimbul de replici, ci rezultatul concret. „Nu cuvintele contează. Nu contează ce îi spun eu sau ce vrea el să-mi spună. (...) Contează doar rezultatul”. Semnalul politic invocat: emisarii americani, „un semnal bun” Zelenski a mai afirmat că vizita de weekendul trecut a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev a reprezentat un „semnal bun”, pe care l-a descris drept „un semn de respect față de poporul nostru”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă o întâlnire Zelenski–Putin este în pregătire sau dacă invitațiile pentru cei doi lideri la G20 au fost confirmate; declarațiile sunt condiționate de scenariul în care ambii ar participa la summitul din decembrie. [...]
