Știri
Știri din categoria Externe
Pakistan a lansat atacuri aeriene asupra Kabulului și altor două provincii afgane, în noaptea de joi spre vineri, pe fondul escaladării confruntărilor la graniță, potrivit Anadolu. Exploziile au fost raportate în jurul orei 02:30, ora locală din Kabul (01:00, ora României), iar autoritățile afgane susțin că nu s-au înregistrat victime în capitală.
Operațiunea vine după ce forțele afgane au desfășurat acțiuni la frontieră, ca reacție la bombardamentele efectuate duminică de Pakistan pe teritoriul Afganistanului. Ministerul Apărării de la Kabul a anunțat anterior moartea a opt militari afgani în confruntările de joi și a susținut că 55 de soldați pakistanezi ar fi fost uciși. Islamabadul a confirmat pierderea a doi militari.
Un purtător de cuvânt al premierului pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că loviturile de represalii au continuat vineri dimineață și că ar fi fost uciși 133 de soldați afgani, iar peste 200 ar fi fost răniți. Potrivit aceleiași surse, 27 de posturi militare afgane ar fi fost distruse, iar mai multe facilități – inclusiv două comandamente de corp de armată și trei de brigadă – ar fi fost lovite. Agenția precizează că aceste informații nu au putut fi verificate independent.
Confruntările au avut loc de-a lungul Liniei Durand, frontiera disputată dintre cele două state. Tensiunile s-au amplificat după ce Pakistanul a anunțat că a ucis 70 de „teroriști” în raidurile de duminică, în timp ce autoritățile afgane și ONU au raportat victime civile, acuzații respinse de Islamabad.
Pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, Pakistanul acuză Kabulul că permite militanților să opereze de pe teritoriul său, acuzație negată de autoritățile afgane. Escaladarea actuală marchează una dintre cele mai grave confruntări directe dintre cele două țări din ultimii ani.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul a reluat contactele pentru un acord, pe fondul blocajului legat de programul nuclear , într-un mesaj care, dacă se confirmă prin pași concreți, ar putea reduce presiunea geopolitică din regiune și riscurile de întreruperi în fluxurile de petrol. Declarațiile au fost făcute luni seara, în Biroul Oval, potrivit G4Media . Trump a spus că „a fost contactat de cealaltă parte”, care „își dorește foarte mult” să încheie un acord, citat de Sky News. Întrebat care este punctul de blocaj, președintele SUA a indicat programul nuclear. Blocajul: programul nuclear și linia roșie a SUA Trump a afirmat că discuțiile s-ar fi apropiat de un compromis pe mai multe elemente, dar că Iranul „nu a fost de acord” cu ideea că nu va avea arme nucleare. El a adăugat că se așteaptă ca Teheranul să accepte această condiție. „Iranul nu va avea arme nucleare. Am căzut de acord asupra multor aspecte, dar ei nu au fost de acord cu acest lucru. Și cred că vor fi de acord.” Presiune pe rutele energetice: blocada navală rămâne în vigoare În același context, Trump a reiterat că blocada navală impusă de SUA asupra porturilor iraniene este în vigoare și a justificat măsura prin nevoia de a împiedica „șantajarea” sau „stoarcerea de bani” la nivel global. Totodată, el a susținut că „multe nave” se îndreaptă spre SUA „chiar în acest moment” pentru a se aproviziona cu „cel mai bun petrol” și a spus că este „foarte posibil” ca situația să se rezolve înainte de un termen nespecificat în articol. Context politic: conflictul cu Papa Leon Materialul mai notează că Trump l-a atacat din nou pe Papa Leon, afirmând că suveranul pontif s-a pronunțat „foarte împotrivă” față de ceea ce face el „în ceea ce privește Iranul”. Trump a reluat și o postare pe Truth Social în care îl numește pe papă „slab” pe tema criminalității și „groaznic” în politica externă. Papa Leon a răspuns că va continua să se pronunțe împotriva războiului și să promoveze pacea, dialogul și relațiile multilaterale între state, potrivit articolului. Notă: articolul din sursă este prezentat ca fiind „în curs de actualizare”, iar detaliile despre stadiul negocierilor rămân limitate la declarațiile lui Trump. [...]
Noul lider al Ungariei promite reluarea fondurilor UE și aderarea la Parchetul European , într-o schimbare de direcție cu potențial direct asupra bugetului și relației Budapestei cu Bruxelles-ul, potrivit Libertatea . Péter Magyar , liderul partidului Tisza și viitor prim-ministru, a susținut prima conferință de presă internațională după victoria formațiunii în alegeri, prezentând priorități de guvernare și o repoziționare în UE și NATO. Conform publicației maghiare HVG , Tisza a câștigat alegerile de duminică cu două treimi din voturi. Magyar a cerut convocarea rapidă a sesiunii inaugurale a Adunării Naționale și a indicat că noul guvern ar urma să fie format până în luna mai. Miza imediată: bugetul și fondurile europene blocate Magyar a spus că este necesară o revizuire urgentă a bugetului, despre care a afirmat că „s-a prăbușit de două ori în 2025”. În paralel, a anunțat reluarea discuțiilor cu președintele Comisiei Europene pentru recuperarea fondurilor UE blocate, pe care le-a descris drept una dintre sarcinile majore ale viitorului executiv. În același pachet de măsuri, liderul Tisza a promis accelerarea predării administrației și recuperarea „documentelor și codurilor necesare pentru funcționarea statului”. În contextul tranziției, Magyar a susținut că fostul ministru de Externe, Péter Szijjártó, „ar fi fost implicat” în distrugerea unor documente sensibile și a avertizat că există tratate internaționale și decizii guvernamentale secrete despre care noua echipă nu ar ști. Anticorupție și schimbări instituționale: Parchetul European și limitarea mandatelor Primul pas al guvernului Tisza va fi, potrivit lui Magyar, combaterea corupției. Printre măsurile enumerate: aderarea la Parchetul European (structură UE care investighează fraude cu bani europeni); înființarea unui birou de recuperare a activelor; modificarea Legii fundamentale, inclusiv limitarea mandatelor prim-ministrului la două termene consecutive. „Tisa nu va fi perfectă. Suntem oameni, vom face greșeli, iar dacă se întâmplă asta, va exista responsabilitate”, a afirmat Magyar. Politica externă: „guvernul păcii” și o relație mai cooperantă cu UE Pe plan extern, Magyar a reafirmat angajamentul față de UE și NATO și a spus că Ungaria va participa „constructiv” la compromisurile europene, fără retorica anti-Bruxelles asociată guvernării Orbán. El a respins și afirmațiile din campanie atribuite lui Viktor Orbán, potrivit cărora un nou guvern ar implica cetățenii în conflictul din Ucraina, catalogându-le drept nefondate. „Nimeni în Ungaria nu vrea război, Tisa va fi guvernul păcii, spre deosebire de Viktor Orbán, căruia nu-i pasă de problemele maghiarilor”, a spus el. „Orbán a jucat un joc de șah în cinci dimensiuni, iar aceasta a fost probabil pierderea lui”, a adăugat Magyar. Magyar a mai susținut că alegerile au avut o prezență record și a descris situația țării drept una „în dificultate”, argumentând că urgența formării guvernului ține și de presiunea asupra funcționării statului. [...]
Peter Magyar pune deblocarea a circa 20 mld. euro din fondurile UE în centrul agendei noului guvern ungar , potrivit Stirile Pro TV . Liderul formațiunii Tisza, prezentat drept câștigător al alegerilor parlamentare din Ungaria, leagă explicit această prioritate de repoziționarea țării ca partener „mândru” în UE și NATO, într-un mesaj care vizează atât Bruxelles-ul , cât și Moscova și Beijingul. Magyar a afirmat că una dintre „sarcinile esențiale” ale viitorului guvern va fi deblocarea „celor aproximativ 20 de miliarde de euro” de la bugetul UE. În logica sa, miza este dublă: recuperarea accesului la bani europeni și reconstruirea unei relații funcționale cu instituțiile comunitare, prin „compromisuri” în interiorul unui sistem pe care îl descrie ca „complicat” și „birocratic”. Mesaj extern: UE și NATO, dar „cooperare pragmatică” cu Rusia și China În același timp, Magyar a mulțumit Rusiei și Chinei pentru acceptarea rezultatului scrutinului din 12 aprilie și a vorbit despre disponibilitatea pentru „o cooperare pragmatică”. Declarația vine pe fondul unei poziționări publice pro-UE și pro-NATO, în care a insistat că Ungaria este „mândră” de apartenența la cele două structuri și că „nu trebuie să fie niciodată un război între fondatorii Europei”. „Notez că Kremlinul s-a exprimat, la fel și Beijingul. Le mulțumesc că au acceptat cu respect decizia poporului ungar și că sunt deschise pentru o cooperare pragmatică.” Cum își descrie Magyar modelul de guvernare Liderul Tisza a susținut că premierul nu ar trebui să fie „regele”, ci un „căpitan” care coordonează o echipă și se bazează pe miniștri, parlament și pe „relațiile directe cu oamenii”. El a spus că deciziile ar urma să fie luate „împreună cu oamenii”, invocând inclusiv posibilitatea unor consultări de tip referendum, în condițiile în care „guvernul anterior a făcut imposibilă convocarea unui referendum”, conform declarațiilor citate. În plan european, Magyar a invocat experiența sa de „8-9 ani” ca diplomat la Bruxelles, la Reprezentanța Permanentă a Ungariei, și a afirmat că țara este „pregătită să creeze compromisuri” în UE. [...]
Regatul Unit respinge ideea unei blocade în Strâmtoarea Ormuz , mizând pe menținerea liberei circulații într-un punct critic pentru comerțul global, potrivit G4Media . Premierul britanic Keir Starmer a spus că Londra nu va susține o eventuală blocadă și nu se va implica într-un conflict militar cu Iranul, „indiferent de presiunile externe”. Declarația vine pe fondul escaladării tensiunilor din regiune și după ce Statele Unite au introdus restricții asupra traficului maritim legat de Iran. Starmer a indicat că prioritatea Regatului Unit este păstrarea accesului liber pe ruta maritimă, pe care o consideră esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „Nu susținem blocada”, a declarat Keir Starmer pentru BBC Radio 5 Live. Premierul a mai spus că este „vital” ca Strâmtoarea să fie redeschisă complet și că eforturile Londrei au fost concentrate în această direcție „în ultimii ani”, urmând să continue. Starmer a menționat și prezența militară britanică în regiune, fără detalii operative, precizând că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. Ce anunță SUA despre traficul maritim legat de Iran În paralel, Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturi iraniene. Potrivit comunicatului citat în articol, măsura ar urma să fie aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu ar urma să fie afectate, conform aceleiași surse. Mesajul lui Trump Președintele american Donald Trump a comentat măsurile anunțate într-un mesaj pe rețelele de socializare, avertizând că cei care „plătesc o taxă ilegală” nu vor avea „o călătorie în siguranță pe marea liberă” și amenințând cu represalii în cazul unor atacuri iraniene asupra SUA sau asupra navelor „pașnice” (formulările apar în textul citat de G4Media). [...]
Atacul cu drone asupra rețelei electrice din Cernihiv a lăsat mii de consumatori fără curent , într-un episod care pune sub semnul întrebării eficiența armistițiilor anunțate unilateral și menține presiunea operațională pe sistemul energetic ucrainean, potrivit Antena 3 . Armata Rusiei a atacat, în noaptea de duminică spre luni, infrastructura energetică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei), iar aproape 15.000 de abonați au rămas fără electricitate, conform relatării The Kyiv Independent preluate de publicația românească. În același context, oficiali de la Kiev au indicat că lovitura a avut loc înainte de încheierea armistițiului de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin. Impact operațional: întreruperi și intervenții condiționate de securitate Potrivit sursei citate, compania regională ChernihivOblenergo a transmis pe rețelele sociale că 12.000 de abonați au rămas fără curent în urma atacurilor cu drone rusești. Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre locul exact al loviturii sau despre amploarea pagubelor. ChernihivOblenergo a precizat că echipele de intervenție vor începe lucrările de restabilire „de îndată ce situația de securitate o va permite”, ceea ce sugerează că ritmul remedierilor depinde direct de riscul unor noi atacuri. Armistițiul de Paște, contestat de Ucraina Deși momentul exact al bombardamentului nu este prezentat ca fiind cert, relatările apărute târziu în noapte ar indica o încălcare a armistițiului de 32 de ore de Paștele Ortodox, valabil până la finalul zilei de 12 aprilie, potrivit The Kyiv Independent. Statul Major General al Ucrainei a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat de 2.299 de ori oprirea temporară a luptelor, pe întreg frontul de peste 1.200 km. Într-o postare pe Facebook, reprezentanți ai instituției au mai afirmat: „Ieri, inamicul a folosit 7.702 drone kamikaze și a efectuat 1.202 bombardamente asupra localităților și pozițiilor trupelor noastre, dintre care 20 cu sisteme de lansare multiplă de rachete”. Context: presiune constantă pe infrastructura energetică Rusia lovește „în mod regulat” infrastructura energetică a Ucrainei, iar întreruperile programate de curent au devenit o realitate obișnuită, pe fondul atacurilor constante, mai notează articolul. În ianuarie, președintele Volodimir Zelenski a declarat stare de urgență în sectorul energetic, cu accent pe Kiev, după atacuri care au lăsat locuitori fără electricitate, încălzire sau apă la temperaturi sub zero grade, potrivit aceleiași relatări. Săptămâna trecută, Zelenski a propus Rusiei un armistițiu în domeniul energetic, prin intermediul oficialilor americani, însă Moscova nu a acceptat, mai scrie Antena 3. În schimb, Putin a impus unilateral armistițiul pentru weekendul Paștelui Ortodox, în condițiile în care, conform Statului Major General al Ucrainei, acesta ar fi fost încălcat de cel puțin 2.299 de ori. [...]
Kremlinul transmite că vrea să păstreze relația „pragmatică” cu Budapesta, în ciuda schimbării de putere , după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria, potrivit Libertatea . Mesajul sugerează că Moscova mizează pe continuitate în plan bilateral, chiar dacă pierde un aliat tradițional în interiorul UE. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca noua conducere de la Budapesta să mențină abordarea „extrem de pragmatică” din ultimii ani și să continue contactele bilaterale. „Ne aşteptăm să continuăm contactele noastre extrem de pragmatice cu noua conducere a Ungariei” În aceeași intervenție, Peskov a afirmat că Rusia este interesată de „relații bune” cu Ungaria și cu toate țările europene, dar a adăugat că nu vede „reciprocitate” din partea statelor europene, menționând totodată că Moscova rămâne „deschisă dialogului”. „Va trebui să avem răbdare”: Moscova așteaptă deciziile noii conduceri Peskov a mai declarat că Rusia respectă rezultatele alegerilor din Ungaria, deși Orbán a suferit o înfrângere categorică după 16 ani de guvernare neîntreruptă. Oficialul rus a evitat să comenteze direct despre Viktor Orbán și a indicat că Moscova va evalua pozițiile viitoarei conduceri. „Probabil va trebui să avem răbdare şi să vedem ce se va întâmpla după ce vom afla ce măsuri va lua noua conducere maghiară.” Kremlinul: schimbarea de la Budapesta nu afectează războiul din Ucraina Potrivit lui Peskov, rezultatul scrutinului din Ungaria nu ar avea legătură cu evoluția războiului ruso-ucrainean, pe care l-a descris ca un proces separat. „Nu cred că acest lucru are vreo legătură cu viitorul conflictului ruso-ucrainean.” El a adăugat că decizia UE de a aloca 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina ar urma să fie luată la Bruxelles, menționând că finanțarea pentru anii 2026 și 2027 a fost înghețată din cauza poziției premierului ungar Viktor Orbán. Context electoral: victoria Tisza și dimensiunea schimbării politice În același context, Libertatea notează că, după numărarea a 98,94% din voturi, partidul Tisza a obținut 3.103.500 de voturi (53,07%), depășind recordul anterior al Fidesz din 2022 (3.060.000), potrivit site-ului maghiar Hvg.hu. Alianța Fidesz-KDNP a avut 2.171.949 de voturi (38,43%), iar partidul Mișcarea Noastră a ajuns la 5,89%, în ușoară creștere față de 2022. Peter Magyar și partidul său, Tisza, au câștigat alegerile parlamentare de duminică, 12 aprilie 2026, ceea ce pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. [...]
