Știri
Știri din categoria Externe

Pakistan a lansat atacuri aeriene asupra Kabulului și altor două provincii afgane, în noaptea de joi spre vineri, pe fondul escaladării confruntărilor la graniță, potrivit Anadolu. Exploziile au fost raportate în jurul orei 02:30, ora locală din Kabul (01:00, ora României), iar autoritățile afgane susțin că nu s-au înregistrat victime în capitală.
Operațiunea vine după ce forțele afgane au desfășurat acțiuni la frontieră, ca reacție la bombardamentele efectuate duminică de Pakistan pe teritoriul Afganistanului. Ministerul Apărării de la Kabul a anunțat anterior moartea a opt militari afgani în confruntările de joi și a susținut că 55 de soldați pakistanezi ar fi fost uciși. Islamabadul a confirmat pierderea a doi militari.
Un purtător de cuvânt al premierului pakistanez Shehbaz Sharif a declarat că loviturile de represalii au continuat vineri dimineață și că ar fi fost uciși 133 de soldați afgani, iar peste 200 ar fi fost răniți. Potrivit aceleiași surse, 27 de posturi militare afgane ar fi fost distruse, iar mai multe facilități – inclusiv două comandamente de corp de armată și trei de brigadă – ar fi fost lovite. Agenția precizează că aceste informații nu au putut fi verificate independent.
Confruntările au avut loc de-a lungul Liniei Durand, frontiera disputată dintre cele două state. Tensiunile s-au amplificat după ce Pakistanul a anunțat că a ucis 70 de „teroriști” în raidurile de duminică, în timp ce autoritățile afgane și ONU au raportat victime civile, acuzații respinse de Islamabad.
Pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, Pakistanul acuză Kabulul că permite militanților să opereze de pe teritoriul său, acuzație negată de autoritățile afgane. Escaladarea actuală marchează una dintre cele mai grave confruntări directe dintre cele două țări din ultimii ani.
Recomandate

Administrația Trump a venit la Geneva cu cereri dure pentru Iran iar Teheranul susține că negocierile au înregistrat „progrese semnificative”, relatează The Independent . Discuțiile de joi, 26 februarie 2026, au lăsat însă multe semne de întrebare privind continuarea dialogului, în condițiile în care echipele au evitat să ofere detalii despre cât de mult s-au apropiat pozițiile. Potrivit informațiilor citate de publicație, Washingtonul ar fi pus pe masă o listă amplă de condiții pentru o înțelegere diplomatică legată de programul nuclear iranian. Un oficial american a descris rezultatul rundei drept „pozitiv”, în timp ce Ministerul de Externe iranian a vorbit despre „progrese semnificative”, fără a clarifica în ce puncte concrete s-au făcut pași înainte. Cererile atribuite SUA și miza principală În centrul discuțiilor se află, potrivit articolului, cerințe care ar viza reducerea rapidă și verificabilă a capacităților nucleare ale Iranului . Printre solicitările atribuite administrației americane se numără: predarea către SUA a uraniului îmbogățit aflat în posesia Iranului; „zero îmbogățire” pentru o perioadă îndelungată; distrugerea completă a trei situri nucleare: Natanz, Isfahan și Fordow. În schimb, SUA ar urma să promită relaxarea sancțiunilor, condiționată de respectarea acordului. Articolul subliniază însă că tocmai nivelul și calendarul relaxării sancțiunilor rămân punctul sensibil, din cauza lipsei de încredere dintre părți. Unde se rupe firul: sancțiuni, încredere și calendar Analistul Trita Parsi (Quincy Institute) afirmă, citat de The Independent, că Teheranul ar avea puține motive să accepte concesii majore dacă „nu primește aproape nimic” la schimb pe termen scurt. În logica prezentată în articol, programul nuclear este principalul atu de negociere al Iranului pentru obținerea unei relaxări consistente a sancțiunilor. Totodată, publicația notează că, deși partea iraniană ar fi indicat că următoarea rundă ar urma să aibă loc la Viena „săptămâna viitoare”, există semnale că negocierile s-ar putea bloca înainte de acel moment, inclusiv prin respingerea unor cereri americane considerate inacceptabile. Presiunea militară din fundal The Independent scrie că la Washington se discută și scenarii în cazul eșecului negocierilor, de la lovituri „limitate” până la o operațiune mai amplă. În același timp, în articol se menționează că sprijinul public pentru o intervenție militară este scăzut, chiar dacă o parte importantă a americanilor consideră programul nuclear iranian o amenințare serioasă. Pe scurt, pozițiile par așa Tema Poziția atribuită SUA Rezervele atribuite Iranului Îmbogățirea uraniului oprire pe termen lung („zero îmbogățire”) respingerea restricțiilor permanente Uraniu îmbogățit existent predare către SUA păstrarea ca pârghie de negociere Situri nucleare distrugerea Natanz, Isfahan, Fordow contestarea cererilor considerate excesive Sancțiuni relaxare condiționată, în timp cerință de relaxare „profundă” și credibilă În ansamblu, articolul descrie un proces în care ambele părți vorbesc despre „progrese”, dar fără a arăta ce compromisuri sunt, de fapt, pe masă. Iar faptul că, în paralel, sunt evocate opțiuni militare menține presiunea maximă asupra negocierilor. [...]

Consilieri ai lui Donald Trump ar prefera ca Israelul să lovească primul Iranul , pentru ca o eventuală reacție a Teheranului să ofere Washingtonului un motiv mai ușor de justificat pentru intervenție, potrivit The Independent , care citează un material publicat de Politico. Surse familiare cu discuțiile susțin că, la nivel înalt, există evaluarea că opinia publică americană ar susține mai degrabă sprijinirea unui aliat atacat decât declanșarea unui conflict fără o provocare clară. Potrivit acelorași surse, un scenariu probabil, în cazul unei decizii militare, ar presupune o acțiune comună SUA–Israel, similară loviturilor asupra infrastructurii nucleare iraniene de anul trecut. Contextul este unul sensibil: un sondaj recent arată că 56% dintre americani au puțină sau deloc încredere în capacitatea lui Trump de a decide asupra utilizării forței în afara țării. Între timp, Statele Unite au consolidat prezența militară în regiune. Presa americană relatează că Washingtonul ar fi trimis avioane de vânătoare F-22 în Israel, iar două portavioane, inclusiv USS Gerald R. Ford , se îndreaptă spre estul Mediteranei. Administrația nu a anunțat oficial desfășurarea avioanelor, dar mobilizarea a amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică în negocierile privind programul nuclear iranian, însă a avertizat recent că, dacă nu se ajunge la un acord în 10–15 zile, „lucruri foarte rele” s-ar putea întâmpla. Teheranul neagă că urmărește obținerea armei nucleare și afirmă că participă la discuțiile de la Geneva cu „seriozitate și flexibilitate”, dar insistă asupra dreptului la tehnologie nucleară în scopuri pașnice. Escaladarea retoricii și desfășurarea de forțe militare sporesc presiunea asupra negocierilor și ridică miza unei eventuale confruntări directe între SUA, Israel și Iran. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut Chinei să-și folosească influența asupra Rusiei pentru a opri războiul din Ucraina , potrivit Ukrinform , după discuțiile de la Beijing cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang . Mesajul pune din nou în prim-plan rolul Beijingului ca actor extern cu pârghii politice și economice asupra Moscovei, într-un moment în care eforturile diplomatice pentru încetarea ostilităților rămân fragile. Merz a argumentat că semnalele venite din China sunt receptate la Moscova și că Beijingul ar putea contribui la schimbarea calculului Kremlinului. În declarațiile sale, cancelarul a insistat că influența Chinei nu se limitează la poziționări publice, ci include și decizii concrete care pot afecta capacitatea Rusiei de a susține războiul. „I-am rugat astăzi pe interlocutorii mei să-și folosească influența pentru a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Beijingul poate exercita influență asupra acestui lucru. Știm, de asemenea, că semnalele din China sunt luate foarte în serios la Moscova. Acest lucru se aplică atât cuvintelor, cât și faptelor”, a spus cancelarul. Un punct central al solicitării către Beijing vizează bunurile cu dublă utilizare, adică produse și tehnologii care pot avea întrebuințări civile, dar și militare. Merz a salutat angajamentul declarat al Chinei față de pace, însă a cerut pași practici, în special prevenirea livrărilor către Rusia de astfel de bunuri care ar putea fi folosite împotriva Ucrainei, inclusiv „împotriva oamenilor din Ucraina”, conform relatării Ukrinform. Tema Ucrainei a fost inclusă și în declarația comună de presă Germania–China de după vizită, care consemnează sprijinul pentru eforturi de obținere a unei încetări a focului și a unei păci durabile „pe baza Cartei ONU și a principiilor acesteia”. În plan politic, formularea indică o încercare de ancorare a discuției într-un cadru acceptabil pentru ambele părți, dar și o presiune indirectă asupra Rusiei prin invocarea principiilor ONU. Vizita oficială a lui Merz în China a avut loc în perioada 25–26 februarie și a fost prima deplasare a acestuia la Beijing în calitate de cancelar, mai notează Ukrinform. Pe lângă Ucraina, Merz și Xi au discutat și despre Indo-Pacific , iar cancelarul a reiterat politica „o singură Chină” a Germaniei, subliniind totodată că orice demers de reunificare cu Taiwanul trebuie să fie pașnic, nu prin mijloace militare. În contextul războiului din Ucraina, această parte a agendei sugerează că Berlinul încearcă să gestioneze simultan relația cu Beijingul pe două dosare majore de securitate, fără a pierde din vedere pârghiile Chinei asupra Moscovei. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz a discutat la Beijing despre comerț, deficit și Ucraina , potrivit Bundesregierung , în cadrul unei vizite oficiale care a pus accent pe echilibrul relației economice și pe rolul Chinei în marile crize geopolitice. În întâlnirile cu premierul Li Qiang și președintele Xi Jinping, Merz a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic , dar a subliniat că viitorul cooperării depinde de un „concurență corectă, transparentă și bazată pe reguli”. Germania și China, două dintre cele mai mari trei economii ale lumii, au un schimb comercial cu impact global, iar Berlinul mizează pe continuarea investițiilor reciproce. Un exemplu concret este comanda de până la 120 de aeronave Airbus de către partea chineză , cu alte contracte în perspectivă. Totuși, relația economică este marcată de dezechilibre. Deficitul comercial al Germaniei față de China a depășit 80 de miliarde de euro și s-a cvadruplat din 2020. Cancelarul a invocat: supracapacitățile industriale din China; restricțiile de acces pe piață; limitările la export; riscurile legate de lanțurile de aprovizionare și materiile prime. Berlinul a anunțat reluarea consultărilor guvernamentale germano-chineze și noi vizite ministeriale în cursul anului 2026, inclusiv ale ministrului economiei și celui al digitalizării. Pe plan geopolitic, Merz a cerut Beijingului să își folosească influența pentru a contribui la oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a salutat declarațiile Chinei privind angajamentul pentru pace, inclusiv evitarea livrării de bunuri cu dublă utilizare către Moscova. Discuțiile au vizat și securitatea în regiunea Indo-Pacific, unde Germania susține menținerea stabilității și reafirmă politica „o singură Chină”, cu condiția ca orice soluție privind Taiwanul să fie exclusiv pașnică. Vizita marchează o relansare a dialogului politic la nivel înalt, într-un context în care Berlinul încearcă să reducă dependențele economice, fără a rupe punțile comerciale cu Beijingul. [...]

Volodîmîr Zelenski a discutat cu președintele Israelului despre garanții de securitate pentru Ucraina , potrivit Ukrinform , după o convorbire cu Isaac Herzog axată pe pașii pentru pace și pe încheierea războiului declanșat de Rusia. Zelenski a transmis pe Telegram că i-a mulțumit lui Herzog pentru solidaritatea față de ucraineni și pentru sprijinul acordat unei rezoluții la Adunarea Generală a ONU, adoptată la împlinirea a patru ani de la începutul agresiunii ruse la scară largă. „Am vorbit cu președintele Israelului Isaac Herzog. Vă mulțumesc pentru solidaritatea cu ucrainenii și pentru sprijinirea rezoluției noastre la Adunarea Generală a ONU, la marcarea celei de-a patra aniversări de la începutul agresiunii ruse la scară largă. Apreciez asemenea cuvinte calde despre poporul nostru și despre nevoia de pace pentru Ucraina. Exact despre asta am discutat – cum să punem capăt războiului declanșat de Rusia și să oferim ucrainenilor garanții de securitate de încredere”, a scris Zelenski. Președintele ucrainean a mai spus că omologul său israelian a salutat introducerea de sancțiuni împotriva regimului iranian, în contextul în care Ucraina acuză Iranul că sprijină efortul de război al Rusiei, inclusiv prin furnizarea de drone Shahed folosite în atacuri asupra teritoriului ucrainean. În acest cadru, Zelenski a reiterat poziția Kievului privind sancționarea actorilor implicați în acte de terorism și a afirmat că Ucraina urmărește evoluțiile legate de Iran și acțiunile regimului pe care îl consideră un susținător al războiului Rusiei. Discuția are loc după ce, la 29 ianuarie, Consiliul Uniunii Europene a decis impunerea unor noi măsuri restrictive legate de încălcări grave ale drepturilor omului în Iran și de sprijinul militar continuu acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei. [...]

Oficialii SUA și Iran se întâlnesc joi la Geneva într-o rundă de negocieri considerată crucială pentru evitarea unui conflict militar , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters. Discuțiile vizează programul nuclear al Teheranului și au loc pe fondul unei mobilizări militare americane masive în Orientul Mijlociu, cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003. La negocierile indirecte participă emisarul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi. Medierea este asigurată de șeful diplomației din Oman, Badr Albusaidi, care transmite mesajele între cele două delegații. Washingtonul și aliații săi susțin că Iranul urmărește obținerea armei nucleare, acuzație respinsă constant de Teheran. Mizele imediate Limitarea sau oprirea îmbogățirii uraniului de către Iran Soarta stocului de aproximativ 400 kg de uraniu puternic îmbogățit Posibila creare a unui consorțiu regional pentru îmbogățire Ridicarea sancțiunilor economice impuse Iranului Președintele Donald Trump a afirmat că preferă o soluție diplomatică, dar a avertizat că nu va permite Iranului să dețină arme nucleare . Vicepreședintele JD Vance a reiterat că obiectivul final, dacă diplomația eșuează, ar putea fi unul militar. Presa americană scrie că la Washington sunt analizate scenarii care variază de la un atac limitat asupra unor ținte strategice până la o campanie extinsă. Iranul a transmis că este dispus la un „acord echitabil și rapid”, dar refuză să discute despre programul său de rachete balistice și despre sprijinul acordat aliaților regionali, cunoscuți drept „Axa Rezistenței”. Secretarul de stat Marco Rubio a calificat însă programul balistic drept o problemă majoră care nu poate fi ignorată. Context tensionat Statele Unite au concentrat forțe importante în regiune, iar Arabia Saudită și-ar fi pregătit un plan de creștere a producției de petrol în cazul unei escaladări. Piețele au reacționat printr-o ușoară creștere a prețului petrolului. În paralel, regimul de la Teheran se confruntă cu presiuni interne, pe fondul sancțiunilor și al protestelor. În cazul unui eșec al negocierilor, riscul unui conflict direct ar crește semnificativ, cu implicații regionale majore. [...]