Știri
Știri din categoria Externe
Atacul asupra UNIFIL în timpul armistițiului ridică riscul de escaladare și pune presiune pe autoritățile libaneze, după ce armata israeliană a confirmat că Hezbollah a deschis focul asupra unor militari ai forței ONU în sudul Libanului, potrivit The Jerusalem Post. Incidentul s-a produs sâmbătă, iar confirmarea IDF a venit duminică.
Conform comunicatului citat, militarii UNIFIL încercau să curețe mai multe muniții neexplodate în zona Al-Ghandouriyah când au fost atacați de o „celulă teroristă” Hezbollah. Un militar a fost ucis, iar alți trei au fost răniți, dintre care doi grav, a transmis IDF.
Armata israeliană a susținut că Hezbollah „continuă să exploateze armistițiul”, punând în pericol și provocând prejudicii forțelor internaționale din Liban — o acuzație care, dacă se confirmă în anchete, poate complica menținerea încetării ostilităților și operațiunile de securizare a zonei.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat într-o postare pe X/Twitter că Franța consideră Hezbollah responsabil pentru atac.
„Totul sugerează că responsabilitatea pentru acest atac revine Hezbollah. Franța cere autorităților libaneze să aresteze imediat autorii și să-și asume responsabilitățile alături de UNIFIL.”
Franța a identificat militarul ucis ca fiind Sgt. First Class Florian Montorio, din Regimentul 17 Geniu Parașutiști, din Montauban.
Premierul Libanului, Nawaf Salam, a condamnat atacul sâmbătă, tot pe X/Twitter, spunând că astfel de acțiuni provoacă „un mare rău Libanului” și anunțând că a cerut o anchetă imediată pentru stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a celor implicați.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacul, fără a menționa Hezbollah, cerând ca „toți actorii” să respecte încetarea ostilităților și armistițiul.
Recomandate
Ieșirea la suprafață a tensiunilor Trump–Netanyahu complică eforturile SUA de a impune un armistițiu regional , după ce președintele american a confirmat că l-a numit „nebun” pe premierul israelian într-o convorbire telefonică legată de luptele din Liban, potrivit Reuters . Donald Trump a făcut declarația într-un interviu difuzat miercuri, la podcastul „Pod Force One”, fiind întrebat despre o relatare Axios care susținea că discuția a fost presărată cu injurii și că Trump l-ar fi acuzat pe Netanyahu de nerecunoștință. Președintele american a confirmat că a folosit expresia, dar a spus că nu era „furios”, ci „puțin deranjat” de „luptele constante” ale Israelului cu Libanul, adăugând că, în ansamblu, se înțelege „foarte bine” cu Netanyahu. Potrivit Axios, citat de Reuters, un oficial american neidentificat a descris convorbirea de luni în termeni duri, inclusiv cu afirmații că Israelul ar fi devenit tot mai impopular din cauza escaladării. Reuters notează că Trump a rezumat mesajul către Netanyahu astfel: la un moment dat i-ar fi spus „Bibi, trebuie să oprim asta”. Netanyahu minimizează ruptura, dar miza este negocierea unui acord mai larg Întrebat despre relatarea Axios, Benjamin Netanyahu a refuzat să ofere detalii despre conversație, însă a susținut că relația sa cu Trump „nu s-a schimbat”. Într-un interviu la CNBC, premierul israelian a vorbit despre „dezacorduri tactice” și a insistat că cei doi au „obiective comune” și găsesc „întotdeauna o cale” de a-și rezolva diferențele. Dincolo de schimbul de replici, episodul apare într-un moment în care Washingtonul încearcă să obțină oprirea ostilităților pe mai multe fronturi. Iranul a transmis că nu va accepta un acord cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului început la finalul lui februarie de Trump și Netanyahu decât dacă un eventual armistițiu ar include și Libanul, pe care Israelul l-a invadat în martie, în contextul confruntării cu Hezbollah. Luptele continuă, în pofida unui acord mediat de SUA Reuters relatează că ostilitățile au continuat chiar și după un acord mediat de SUA, anunțat luni, care ar fi dus la reducerea unor atacuri: Israelul ar fi făcut un pas înapoi de la lovirea suburbiilor sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah, iar gruparea ar fi oprit atacurile transfrontaliere. Miercuri, lovituri israeliene cu drone au ucis cel puțin șase persoane în sudul Libanului și au vizat o mașină la sud de Beirut, potrivit unor surse de securitate libaneze citate de Reuters. Israelul a declarat că a interceptat un „aparat ostil”, probabil lansat de Hezbollah. Trump își apără decizia de a ataca Iranul și politica față de acordul din 2015 În același interviu, Trump a respins ideea că Netanyahu l-ar fi „păcălit” să atace Iranul, afirmând că el a fost inițiatorul și justificând decizia prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină o armă nucleară. Totodată, a susținut că Israelul ar fi fost într-o poziție mult mai proastă dacă SUA nu ar fi ieșit, în 2018, din acordul nuclear din 2015 . Reuters amintește că, după retragerea SUA din acord, Iranul a acumulat stocuri de uraniu îmbogățit aproape de nivelul necesar pentru armament, iar criticii lui Trump susțin că Teheranul este acum mai aproape de a produce o armă nucleară și că va fi dificil de negociat un acord „mai bun”. [...]
Schimbul de focuri Israel– Hezbollah pune sub presiune înțelegerea mediată de SUA , după ce armata israeliană a anunțat interceptarea unor rachete lansate din Liban, iar surse de securitate libaneze au raportat o lovitură israeliană asupra unei mașini în apropiere de Beirut, potrivit Reuters . Evoluțiile testează acordul anunțat luni, care urmărește limitarea atacurilor de ambele părți. Hezbollah, susținut de Iran, a transmis că a tras o salvă de rachete asupra unei poziții a trupelor israeliene din nordul Israelului, prima dată când gruparea își asumă public un atac transfrontalier cu rachete de la începutul săptămânii. Armata israeliană a spus că a interceptat două rachete care au intrat pe teritoriul Israelului. Israelul a mai anunțat că a interceptat și o „aeronavă ostilă” care a pătruns în spațiul său aerian; un purtător de cuvânt a indicat că ar fi fost probabil o dronă lansată de Hezbollah. Lovituri cu drone în Liban, inclusiv aproape de Beirut Surse de securitate libaneze au declarat că lovituri israeliene cu drone au vizat cel puțin 10 vehicule miercuri. Una dintre lovituri a atins o mașină pe principala autostradă de coastă, în zona Khalde, la câțiva kilometri sud de Beirut, rănind două persoane. Reuters notează că acesta ar fi cel mai apropiat atac de Beirut de când președintele SUA Donald Trump a cerut Israelului să nu lovească capitala libaneză. Ministerul Sănătății din Liban a mai raportat: șase morți după un atac pe șoseaua din apropierea orașului de coastă Tyre (patru sirieni și doi palestinieni, potrivit ministerului); doi medici uciși într-un atac asupra unei ambulanțe în localitatea Chehour; un soldat libanez ucis într-un atac aerian israelian, potrivit armatei libaneze. Armata israeliană nu a oferit imediat un răspuns la întrebările Reuters despre aceste lovituri. De ce contează: acordul mediat de SUA și riscul de escaladare Acordul mediat de SUA a fost anunțat luni, după ce Trump a spus că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să nu desfășoare un raid major asupra Beirutului și că Hezbollah, prin intermediari, s-ar fi angajat să nu atace Israelul. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, avertizase anterior că Israelul va lovi suburbiile sudice ale Beirutului controlate de Hezbollah dacă nordul Israelului este atacat. Ambasadorul Israelului la Washington, Michael Leiter, a afirmat într-o postare pe X că interceptarea a prevenit „ce ar fi putut fi un atac mortal asupra civililor, inclusiv copii”, și a susținut că atacul de miercuri reprezintă o „încălcare flagrantă” a înțelegerii. Ulterior, Netanyahu a spus că Israelul verifică dacă Hezbollah a tras în teritoriul israelian și că, „dacă se întâmplă asta”, Israelul va răspunde. În paralel, Libanul a devenit un punct central al crizei regionale, pe fondul eforturilor de a încheia un acord între Iran și SUA. Teheranul insistă ca Israelul să oprească atacurile asupra Libanului în cadrul oricărei înțelegeri și a sugerat în ultimele zile că ar putea interveni direct în sprijinul Hezbollah dacă Israelul își continuă sau își intensifică atacurile. Context: bilanțuri și discuții la Washington Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, peste 3.500 de persoane au fost ucise în Liban în urma atacurilor israeliene din 2 martie, inclusiv 711 femei, copii și cadre medicale; datele nu precizează câți dintre cei uciși erau combatanți. Israelul afirmă că 26 de soldați și patru civili au fost uciși în atacuri ale Hezbollah din martie. Miercuri, reprezentanți ai guvernelor libanez și israelian s-au întâlnit la Washington pentru a doua zi consecutiv, în a patra rundă de discuții față în față facilitată de SUA de la începutul războiului. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că speră ca întâlnirea să ducă la „o declarație comună și un plan de acțiune” pentru un parcurs de securitate în Liban „independent de Hezbollah”. Guvernul libanez participă la discuții în pofida obiecțiilor Hezbollah. [...]
Reținerea comandantului unui petrolier suspectat că a folosit pavilion fals ridică miza aplicării sancțiunilor UE asupra exporturilor rusești de petrol , după ce Franța a sechestrat nava în apele internaționale ale Atlanticului, potrivit Digi24 . Este vorba despre comandantul petrolierului „Fagor”, navă rusească despre care autoritățile franceze susțin că a arborat un pavilion fals pentru a ocoli sancțiunile Uniunii Europene. Parchetul din Brest a anunțat reținerea, după ce Franța a sechestrat duminică petrolierul. Comandantul riscă în Franța până la un an de închisoare și o amendă de 150.000 de euro (aprox. 750.000 lei), pentru acuzațiile de arborare a unui pavilion fals și încercare de sustragere de la controlul autorităților franceze. Potrivit materialului, informațiile sunt transmise de Agerpres, care preia EFE. De ce contează: presiune operațională pe „flota din umbră” a Rusiei Cazul se înscrie într-o serie de interceptări ale unor petroliere asociate așa-numitei „flote din umbră” (sau „flota fantomă”), folosită de Rusia pentru exporturile de petrol pe care UE și SUA încearcă să le limiteze prin sancțiuni. Digi24 notează că marina militară franceză a sechestrat, de la începutul anului, alte trei petroliere din această flotă, iar numărul navelor este estimat la circa 600. În acest caz, ca și în cele anterioare, interceptarea a fost realizată de Franța cu sprijin britanic. Operațiunea a fost anunțată luni de președintele francez Emmanuel Macron , care a susținut că a fost efectuată cu respectarea „strictă” a dreptului mării. Ruta navei și reacția Moscovei Potrivit autorităților franceze, petrolierul plecase din portul rusesc Murmansk și avea ca destinație portul Limbe din Camerun, țara al cărei pavilion îl arborase, dar considerat fals de partea franceză. Rusia a denunțat acțiunea drept un act de „piraterie” în apele internaționale, în contextul intensificării controalelor asupra navelor suspectate că încearcă să evite sancțiunile. [...]
Franța și Ungaria vor să încheie până la finalul anului un nou parteneriat strategic , pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta și al deblocării unor fonduri europene de peste 16 miliarde de euro pentru Ungaria, potrivit Agerpres . Mesajul a fost transmis la Palatul Élysée, unde Emmanuel Macron l-a primit pe noul prim-ministru ungar, Peter Magyar . Macron a vorbit despre „o nouă eră pentru Ungaria și Europa noastră”, afirmând că alegerea lui Magyar ar demonstra „angajamentul puternic al poporului ungar față de valorile Uniunii Europene”. Schimbarea de la Budapesta are potențialul de a reduce fricțiunile dintre Ungaria și instituțiile europene, în condițiile în care Peter Magyar a câștigat alegerile parlamentare din aprilie împotriva lui Viktor Orban, descris în material ca naționalist pro-rus care blocase o serie de inițiative ale UE, inclusiv sprijinul militar și financiar pentru Ucraina. Miza: investiții, fonduri UE și cooperare extinsă în Europa Centrală Peter Magyar a spus că Ungaria va fi un „partener constructiv” în Europa și a promis măsuri pe două direcții cu impact direct asupra climatului investițional: consolidarea statului de drept și acțiuni „împotriva corupției”, cu obiectivul declarat de a atrage investitori francezi și europeni. În același timp, premierul ungar a propus o cooperare mai strânsă între Franța, Germania și țările din Grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă), inclusiv prin extinderea întâlnirilor acestui format pentru a include Parisul și Berlinul. Deblocarea banilor și calendarul politic În context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a anunțat vineri deblocarea de fonduri de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru Ungaria, care fuseseră blocate la Bruxelles în timpul guvernării lui Viktor Orban. Pe plan bilateral, cei doi lideri și-au exprimat dorința de a consolida relațiile, iar Peter Magyar l-a invitat pe Emmanuel Macron la Budapesta pe 23 octombrie, pentru marcarea a 70 de ani de la revolta din 1956 împotriva regimului comunist ungar și a politicilor impuse de Uniunea Sovietică. Macron a mai declarat că Franța și Ungaria doresc „să încheie un nou parteneriat strategic până la sfârșitul anului”, ca o continuare a Tratatului de Înțelegere și Prietenie din 1991, cu obiective de cooperare în: apărare; energie nucleară; industrie; spațiu; agricultură; combaterea dezinformării; protejarea democrațiilor. [...]
Mesajul lui Marco Rubio despre Tiananmen riscă să complice climatul politic al relației SUA–China , chiar înainte ca Washingtonul și Beijingul să încerce să mențină o „stabilitate strategică”, potrivit News . Declarația vine în ajunul comemorării reprimării din 4 iunie 1989 din Piața Tiananmen și la câteva zile după o vizită de stat a președintelui american Donald Trump în China. Rubio a denunțat cenzura și a transmis că sacrificiul celor care au cerut drepturi și libertăți va fi, în timp, recunoscut. În comunicatul citat, șeful diplomației americane a afirmat: „Nicio cenzură nu poate șterge trecutul.” Totodată, Rubio a susținut că cei care „s-au sacrificat” pentru libertatea de exprimare și întrunire pașnică „vor obține într-o bună zi câștig de cauză” și a adăugat: „Noi ne amintim de ei și aducem un omagiu moștenirii lor.” Context: comemorarea din 4 iunie și sensibilitatea Beijingului Pe 4 iunie 1989, autoritățile chineze au reprimat în sânge manifestațiile în favoarea democrației din Piața Tiananmen, la Beijing. Potrivit materialului, omagiul american „cu siguranță va irita Beijingul”, în condițiile în care subiectul rămâne unul extrem de sensibil în China. De ce contează acum: „stabilitatea strategică”, pusă sub presiune Mesajul intervine într-un moment în care, „în pofida diferendelor”, cele două puteri pledează pentru o „stabilitate strategică” în relația bilaterală. În acest context, reluarea publică a temei Tiananmen la nivel de secretar de stat poate adăuga tensiune politică într-o relație deja marcată de dispute, chiar dacă liderii au avut recent contacte la nivel înalt, conform informațiilor din articol. [...]
Atacurile iraniene au avariat aeroportul internațional din Kuweit și au rănit 63 de persoane , un bilanț ridicat pentru statele din Golf lovite de Iran de la începutul confruntărilor, potrivit CNN . Ministerul Sănătății din Kuweit a transmis că cele 63 de persoane au fost rănite în urma unor lovituri care au avut loc miercuri și care au provocat pagube aeroportului internațional al țării. Informația este relevantă și din perspectivă operațională: afectarea unui aeroport internațional poate genera perturbări în transportul aerian și în fluxurile logistice regionale, într-un moment în care, conform aceleiași surse, state din Golf au fost vizate de Iran de la începutul luptelor. CNN notează că acesta este unul dintre cele mai mari numere de răniți raportate în rândul statelor din Golf lovite de Iran de la debutul confruntărilor. [...]
