Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Atac cu drone asupra unei rafinării...

Atac cu drone asupra unei rafinării rusești provoacă incendiu - Intensificarea acțiunilor ucrainene asupra infrastructurii energetice

Incendiu la o rafinărie din Pskov după un atac cu drone.

Un atac cu drone a incendiat un rezervor la o rafinărie din regiunea Pskov, potrivit News.ro, care citează autorități ruse. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi, 19 februarie 2026, că în cursul nopții a interceptat și distrus 113 drone ucrainene.

Ținta menționată explicit de autoritățile locale este o rafinărie de petrol din apropiere de Velikié Luki, în nord-vestul Rusiei, unde „un incendiu într-un rezervor de petrol” a izbucnit în urma atacului, a declarat guvernatorul regiunii Pskov, Mikhal Vedernikov. Conform primelor informații comunicate de acesta, nu au fost raportate răniți în rândul civililor sau al personalului rafinăriei.

Dincolo de bilanțul militar invocat de Moscova, incidentul subliniază impactul tot mai vizibil al atacurilor asupra infrastructurii petroliere ruse: chiar și atunci când sunt raportate interceptări masive, lovirea unor obiective precum rafinăriile poate produce întreruperi operaționale, riscuri de siguranță industrială și costuri suplimentare pentru protecție și reparații. În plus, vulnerabilitatea unor puncte-cheie din lanțul de procesare și stocare a petrolului amplifică presiunea asupra logisticii energetice interne.

În textul citat, Ucraina este descrisă ca intensificând atacuri care vizează în special active economice și energetice de pe teritoriul Rusiei, în contextul în care, de patru ani, este la rândul ei ținta bombardamentelor rusești aproape zilnic. Potrivit sursei, aceste lovituri se concentrează pe:

  • rafinării de petrol;
  • infrastructură portuară;
  • infrastructură energetică.

Atacul are loc la o zi după discuțiile dintre Moscova, Kiev și Washington, care încearcă să identifice o soluție pentru războiul din Ucraina. Întâlnirile de marți și miercuri, desfășurate în Elveția, au fost descrise de Moscova și Kiev drept „dificile” și s-au încheiat fără un progres concret, notează News.ro.

Tag-uri:rafinarie petrol pskovatac drone ucrainainfrastructura energetica rusiaministerul apararii rusiamikhal vedernikovincendiu rezervor petroldiscutii pace ucraina
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursănews.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Fostul prinț Andrew discutând cu un alt membru al familiei regale.
Externe19 feb. 2026

Prințul Andrew, reținut în Marea Britanie - Poliția investighează legături cu Jeffrey Epstein în perioada mandatului său oficial

Poliția britanică l-a reținut pe fostul prinț Andrew în cadrul unei anchete care vizează suspiciuni de divulgare de informații confidențiale către Jeffrey Epstein , potrivit Biziday , care citează relatări din presa britanică. Conform BBC , Andrew Albert Christian Edward Mountbatten-Windsor (cunoscut anterior drept Prințul Andrew, Duce de York) a fost reținut. Ancheta se concentrează pe perioada în care Andrew a fost reprezentant special al Marii Britanii pentru Comerț și investiții (2001-2011), interval în care ar fi împărtășit informații sensibile cu miliardarul Jeffrey Epstein, notează The Guardian . „Ca parte a anchetei, am arestat astăzi un bărbat de șaizeci de ani din Norfolk, sub suspiciunea de conduită ilegală în funcție publică, și efectuăm percheziții la adrese din Berkshire și Norfolk. Bărbatul se află în custodia poliției în acest moment. Nu vom dezvălui numele bărbatului arestat, conform directivelor naționale. De asemenea, vă rugăm să rețineți că acest caz este activ, așa că trebuie să acordați atenție publicării oricăror informații pentru a evita să se ajungă la o infracțiune de sfidare a instanței”, a transmis Poliția. Pe lângă suspiciunile privind conduita în funcție publică, poliția examinează și acuzații potrivit cărora o femeie ar fi fost adusă în Regatul Unit de către Epstein pentru fostul prinț. Numele lui Andrew a apărut în dosarele Epstein, iar documente din „Epstein Files” ar indica faptul că i-ar fi trimis lui Epstein o felicitare de Crăciun semnată personal, cu fotografii ale fiicelor sale, la un an după ce susținuse că a rupt legăturile cu acesta, relatează Biziday . Andrew a respins „în mod repetat și ferm” orice acuzație de implicare în fapte ilegale, potrivit Euronews . Cazul are și o dimensiune instituțională, în condițiile în care, în octombrie 2025, Andrew a rămas fără titlurile de prinț și duce, pe fondul dezvăluirilor legate de dosarul Epstein. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile au avertizat asupra riscului de sfidare a instanței prin publicarea de informații care ar putea afecta procedurile. [...]

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today , care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană. Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider , că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025. În paralel, potrivit English.news.cn , oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului. Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”. Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran. [...]

Bruno Rodríguez Parrilla discută despre criza energetică a Cubei.
Externe18 feb. 2026

Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze

Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]

Discuții tensionate între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA la Geneva.
Externe18 feb. 2026

Negocierile de pace de la Geneva s-au încheiat fără acord politic – progrese doar pe componenta militară

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva , cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News , însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate. Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri: Ministerul rus al Apărării a anunțat cucerirea a două sate din estul Ucrainei, informație care nu a putut fi verificată independent. Moscova a cerut statelor europene „date concrete” privind acuzațiile că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit, după ce mai multe țări occidentale au invocat prezența unei toxine rare. Rusia și Iran au anunțat exerciții navale comune în Marea Oman și nordul Oceanului Indian. Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene aplicarea unei excepții care să le permită importul de petrol rusesc pe cale maritimă, după oprirea conductei Drujba. Oficialii ucraineni au anunțat boicotarea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de iarnă, după decizia de a permite sportivilor ruși să concureze sub propriul drapel. În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe. [...]

Două nave comerciale ancorate, în contextul tensiunilor maritime recente.
Externe18 feb. 2026

Kremlinul amenință cu intervenția marinei - Moscova acuză Occidentul de „piraterie” pe mare

Kremlinul avertizează că marina rusă ar putea interveni împotriva confiscării navelor comerciale , acuzând Occidentul de „atacuri de tip piraterie”, potrivit Al Jazeera . Declarația a fost făcută pe 18 februarie 2026 de Nikolai Patrușev, consilier al Kremlinului și apropiat al președintelui Vladimir Putin , în contextul intensificării măsurilor occidentale împotriva așa-numitei „flote fantomă” ruse. Patrușev a susținut că Marea Britanie, Franța și statele baltice ar încerca să limiteze accesul Rusiei la rute maritime esențiale și a afirmat că „cel mai bun garant al siguranței navigației este marina”. El a avertizat că, în lipsa unei reacții ferme, aceste state ar putea încerca să blocheze accesul Rusiei la Oceanul Atlantic. Oficialul rus a adăugat că Moscova trebuie să își poată exporta petrolul, cerealele și îngrășămintele pentru a-și menține economia funcțională și a acuzat NATO că ar pregăti inclusiv o blocadă asupra enclavei Kaliningrad din Marea Baltică. Declarațiile vin după mai multe incidente. În ianuarie, forțe speciale americane au confiscat în Atlanticul de Nord petrolierul Marinera, sub pavilion rus și cu legături cu Venezuela, invocând încălcarea sancțiunilor impuse Caracasului. Moscova a calificat acțiunea drept o încălcare a dreptului maritim internațional. Tot în ianuarie, autoritățile franceze au interceptat în Marea Mediterană tancul Grinch, suspectat că face parte din rețeaua de nave folosite de Rusia pentru a evita sancțiunile europene. Nava, plecată din Rusia, a fost escortată în apropiere de Marsilia și ulterior eliberată după plata unei amenzi de ordinul milioanelor de euro. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot , a declarat că ocolirea sancțiunilor „are un preț” și a subliniat că Rusia nu va mai putea finanța războiul prin intermediul unei flote „fantomă” în largul coastelor europene. În septembrie 2025, Franța a reținut o altă navă asociată Rusiei, Boracay, al cărei căpitan chinez urmează să fie judecat. Uniunea Europeană a inclus pe lista neagră 598 de nave suspectate că fac parte din „ flota fantomă ” a Rusiei, interzicându-le accesul în porturile și serviciile maritime europene. În acest context, avertismentul Moscovei marchează o nouă escaladare retorică într-un conflict economic și naval care se extinde dincolo de teatrul de război din Ucraina. [...]

Donald Trump și Javier Milei discutând despre acorduri comerciale internaționale.
Externe18 feb. 2026

Înțelegerea SUA–Argentina complică ratificarea acordului UE–Mercosur – miza denumirilor protejate

Acordul SUA-Argentina pune în pericol protecția produselor europene în Mercosur , iar Bruxellesul riscă să piardă avantajul obținut după ani de negocieri, potrivit unei analize publicate de Politico . Înțelegerea bilaterală dintre președintele american Donald Trump și omologul său argentinian Javier Milei permite comercializarea în Argentina a unor produse americane sub denumiri similare unor mărci tradiționale europene , precum Gorgonzola, Fontina sau Roquefort, punând sub semnul întrebării sistemul european al indicațiilor geografice. Acordul UE–Mercosur , semnat la începutul acestui an de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede protejarea a peste 300 de produse agroalimentare europene în Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Printre acestea se numără brânzeturi, mezeluri și băuturi cu denumiri consacrate, care ar urma să fie ferite de imitații pe piețele sud-americane. Noua înțelegere Washington–Buenos Aires complică însă situația. Dacă acordul SUA–Argentina este ratificat înaintea celui european, produsele americane ar putea intra pe piața argentiniană sub aceleași denumiri, diminuând avantajul competitiv al producătorilor din UE. „Dacă Europa vrea să fie un actor geopolitic major, trebuie să decidă fără să piardă timp”, a avertizat eurodeputatul italian Stefano Bonaccini. Disputa are și o miză juridică. Potrivit specialiștilor citați de Politico, Argentina ar putea avea dificultăți în a respecta simultan obligațiile din două acorduri comerciale diferite, dacă acestea conțin prevederi contradictorii privind protecția denumirilor. Ordinea ratificării poate oferi un avantaj decisiv uneia dintre părți. În interiorul UE, acordul cu Mercosur este blocat de diviziuni politice. Deși statele membre și-au exprimat sprijinul, Parlamentul European a cerut o analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, procedură care ar putea întârzia aplicarea finală cu până la doi ani. Comisia ia în calcul aplicarea provizorie a tratatului imediat ce unul dintre statele Mercosur îl ratifică, iar Argentina și Uruguay sunt așteptate să voteze în următoarele săptămâni. Între timp, Comisia Europeană a transmis că protecția indicațiilor geografice trebuie „respectată pe deplin” și analizează impactul acordului americano-argentinian asupra intereselor comerciale ale Uniunii. Și în interiorul Mercosur apar semne de întrebare, Brazilia evaluând dacă înțelegerea încheiată de Milei respectă regulile blocului regional. Pentru susținătorii acordului european, situația este un semnal de alarmă: întârzierea ratificării poate costa influența UE în America Latină, într-un moment în care China își consolidează poziția în regiune. Pentru oponenți, episodul confirmă fragilitatea unui acord considerat insuficient de protector pentru fermierii europeni. [...]