Știri
Știri din categoria Externe
Un atac cu drone a incendiat un rezervor la o rafinărie din regiunea Pskov, potrivit News.ro, care citează autorități ruse. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi, 19 februarie 2026, că în cursul nopții a interceptat și distrus 113 drone ucrainene.
Ținta menționată explicit de autoritățile locale este o rafinărie de petrol din apropiere de Velikié Luki, în nord-vestul Rusiei, unde „un incendiu într-un rezervor de petrol” a izbucnit în urma atacului, a declarat guvernatorul regiunii Pskov, Mikhal Vedernikov. Conform primelor informații comunicate de acesta, nu au fost raportate răniți în rândul civililor sau al personalului rafinăriei.
Dincolo de bilanțul militar invocat de Moscova, incidentul subliniază impactul tot mai vizibil al atacurilor asupra infrastructurii petroliere ruse: chiar și atunci când sunt raportate interceptări masive, lovirea unor obiective precum rafinăriile poate produce întreruperi operaționale, riscuri de siguranță industrială și costuri suplimentare pentru protecție și reparații. În plus, vulnerabilitatea unor puncte-cheie din lanțul de procesare și stocare a petrolului amplifică presiunea asupra logisticii energetice interne.
În textul citat, Ucraina este descrisă ca intensificând atacuri care vizează în special active economice și energetice de pe teritoriul Rusiei, în contextul în care, de patru ani, este la rândul ei ținta bombardamentelor rusești aproape zilnic. Potrivit sursei, aceste lovituri se concentrează pe:
Atacul are loc la o zi după discuțiile dintre Moscova, Kiev și Washington, care încearcă să identifice o soluție pentru războiul din Ucraina. Întâlnirile de marți și miercuri, desfășurate în Elveția, au fost descrise de Moscova și Kiev drept „dificile” și s-au încheiat fără un progres concret, notează News.ro.
Recomandate
Kremlinul susține că tensiunile din Orientul Mijlociu cresc și afectează economia globală , potrivit Digi24 , care citează Reuters. Moscova afirmă că războiul împotriva Iranului se intensifică atât ca întindere geografică, cât și ca impact economic, pe fondul atacurilor Statelor Unite și ale Israelului asupra Republicii Islamice. Declarațiile au fost făcute luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis duminică, pe rețelele sociale, că ar putea ataca marți centrale electrice și poduri din Iran, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. Întrebat de Reuters despre mesajele lui Trump, Peskov a spus că Rusia a luat act de acestea, dar a evitat un comentariu direct asupra amenințărilor. „Constatăm că nivelul tensiunilor din regiune crește și continuă să crească”, a spus Peskov. „De fapt, întreaga regiune este în flăcări. Acestea sunt consecințe foarte periculoase și negative ale agresiunii declanșate împotriva Iranului.” Kremlinul mai afirmă că „geografia” conflictului s-a extins și că efectele se resimt dincolo de zona de război, inclusiv prin „consecințe foarte, foarte negative pentru economia globală”, fără a detalia mecanismele sau a oferi estimări. Mesajul Moscovei vine într-un moment în care Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct sensibil pentru piețele energetice și pentru lanțurile de aprovizionare, iar escaladarea militară și retorica privind infrastructura critică sporesc riscurile percepute de investitori și companii. [...]
Şeful informaţiilor din cadrul IRGC a fost ucis într-un atac americano-israelian , care citează informații transmise de armata iraniană și relatate de presa internațională. Loviturile ar fi avut loc luni, 6 aprilie, în zori, iar victima este generalul Majid Khatami (menționat și ca Majid Khademi), șeful serviciilor de informații din Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC). Conform articolului, acesta a condus anterior Organizația de Apărare a Informațiilor din IRGC și era considerat un ofițer-cheie în arhitectura de securitate a regimului. Informația despre deces a fost anunțată de Gardienii Revoluției, citați de Sky News , iar autoritățile iraniene au confirmat că un lider al IRGC a fost ucis, potrivit The Times of Israel, menționează G4Media. Articolul mai susține că atacul a fost lansat de armatele americană și israeliană. „Comandantul general Majid Khademi, puternicul şi instruitul şef al organizaţiei de informaţii a IRGC, a devenit martir în atacul terorist criminal al inamicului americano-sionist, astăzi în zori”, au declarat Gardienii Revoluţiei într-un mesaj difuzat pe Telegram. De partea israeliană, ministrul apărării Israel Katz a declarat că a fost informat de șeful Statului Major că forțele israeliene l-au „eliminat” pe Khademi. Potrivit lui Katz, acesta ar fi fost „vinovat în mod direct” pentru atacuri mortale cu rachete împotriva civililor israelieni, iar oficialul a adăugat că Israelul va continua să îi vizeze pe liderii pe care îi consideră responsabili. În paralel, G4Media notează că Statele Unite, Iranul și un grup de mediatori regionali discută termenii unei posibile încetări a focului pentru 45 de zile, care ar putea deschide calea către o încetare permanentă a războiului. Ar fi analizat un acord în două faze, cu o primă etapă de armistițiu temporar și o a doua etapă privind încheierea conflictului, iar perioada de 45 de zile ar putea fi prelungită dacă negocierile ar necesita timp suplimentar. În același context, președintele american Donald Trump a declarat pentru Wall Street Journal că termenul acordat Teheranului pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz expiră marți seară, iar în caz contrar Iranul ar urma să fie supus unor atacuri militare „devastatoare”, mai consemnează articolul. [...]
Analiștii avertizează că noua conducere a Iranului ar putea fi mai dură , în pofida declarațiilor președintelui american Donald Trump, potrivit Mediafax , care citează CNN. Trump a spus în această săptămână că Iranul ar fi condus de un nou grup de lideri „mai puțin radical și mai rezonabil” și a susținut că eliminarea unor lideri ai regimului în timpul conflictului ar echivala cu o schimbare de regim. Analiștii citați de CNN contestă însă această interpretare și arată că schimbarea persoanelor din vârf nu înseamnă automat transformarea sistemului politic. Politologii subliniază că o schimbare reală de regim ar presupune modificarea structurii de guvernare. În cazul Iranului, sistemul teocratic instituit după Revoluția Islamică din 1979 ar continua să funcționeze, iar războiul ar fi consolidat influența facțiunilor militare dure, în special a Gardienilor Revoluției Islamice. În acest context, unii analiști susțin că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, ar avea legături strânse cu Gardienii Revoluției, ceea ce ar putea întări rolul acestei structuri în deciziile politice. Consecința, în evaluarea experților, ar putea fi o conducere mai rigidă, nu una mai moderată. O altă îngrijorare vizează politica internă. Specialiștii citați de CNN consideră că noua conducere ar putea intensifica represiunea, pe fondul numirilor în poziții-cheie ale unor persoane asociate anterior cu reprimarea protestelor. În ultimele luni, autoritățile iraniene ar fi intervenit violent împotriva protestelor la nivel național și ar fi efectuat mai multe execuții, iar organizațiile pentru drepturile omului avertizează că măsurile ar putea deveni și mai severe dacă regimul se simte amenințat. În paralel, guvernul ar menține controlul strict asupra internetului și a fluxului de informații, iar monitorii internaționali indică întreruperi de internet la nivel național care ar fi depășit o lună, alături de intensificarea cenzurii și a supravegherii online. Pe plan extern și de securitate, analiștii cred că tensiunile militare ar putea împinge conducerea iraniană să accelereze programul nuclear, arma nucleară fiind văzută ca instrument de descurajare în fața unor noi atacuri. Unii compară situația cu cea a Coreei de Nord, unde dezvoltarea armelor nucleare a fost asociată cu reducerea riscului de intervenție militară externă. Oficialii americani au adoptat, totuși, o abordare mai prudentă. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există tensiuni interne în structura de putere din Iran, dar nu este limpede dacă acestea vor produce schimbări reale. În ansamblu, concluzia experților citați de CNN este că evoluția regimului rămâne incertă, iar schimbările recente ar putea consolida, nu slăbi, structurile de putere existente. [...]
Rusia a schimbat tactica de atac în Ucraina, folosind valuri de drone zi și noapte , pe fondul războiului din Iran, potrivit Mediafax , care citează The Times. Noua abordare urmărește, în primul rând, să consume resursele apărării aeriene ucrainene, nu doar să lovească ținte punctuale. Conform The Times , atacurile rusești ar dura acum până la 24 de ore și ar putea implica până la 1.000 de drone. Spre deosebire de tiparul anterior, loviturile nu mai sunt concentrate exclusiv pe timpul nopții, ci se desfășoară și ziua. Oficiali militari ucraineni susțin că obiectivul principal al acestor operațiuni este epuizarea sistemului de apărare aeriană. În acest cadru, Rusia folosește frecvent drone false, care creează ținte fictive și obligă Ucraina să consume muniție și să suprasolicite mijloacele de detectare și interceptare. Elementele-cheie ale tacticii descrise includ: atacuri prelungite, care pot dura până la 24 de ore; utilizarea unor valuri succesive de drone, inclusiv pe timp de zi; introducerea de drone false pentru a genera ținte fictive și a forța consumul de resurse; crearea de „ferestre” pentru folosirea unor rachete cu efect distructiv, după ce apărarea este încărcată. Militarii ucraineni leagă schimbarea de evoluțiile din Iran, în contextul în care SUA și aliații lor ar redistribui sisteme de apărare aeriană. În acest scenariu, Ucraina ar putea ajunge la o criză de muniție, pe măsură ce presiunea asupra apărării aeriene crește. În plus, rușii ar miza pe faptul că Statele Unite vor reduce livrările de arme către Ucraina, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile în fața atacurilor aeriene repetate, mai notează Mediafax, pe baza informațiilor din presa britanică. [...]
SUA, Iranul și mediatorii regionali discută un posibil armistițiu de 45 de zile , potrivit News.ro , care citează informații publicate de Axios pe baza a patru surse americane, israeliene și regionale familiarizate cu discuțiile. Conform Axios, negocierile vizează termenii unui acord în două faze. Prima etapă ar presupune un armistițiu de 45 de zile, perioadă în care părțile ar încerca să ajungă la o înțelegere pentru încetarea definitivă a războiului. A doua fază ar urma să fie un acord propriu-zis privind încetarea războiului, notează publicația. Armistițiul ar putea fi prelungit, dacă ar fi nevoie de mai mult timp pentru negocieri. Reuters consemnează că nu a putut verifica independent informațiile privind discuțiile și structura în două etape a acordului. În acest context, președintele SUA, Donald Trump, a făcut o declarație pentru Wall Street Journal despre un termen-limită legat de Strâmtoarea Ormuz și posibile consecințe în cazul nerespectării acestuia. „Termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să deschidă Strâmtoarea Ormuz sau să se confrunte cu atacuri asupra infrastructurii critice este marţi seara.” [...]
Aripa armată a Hamas respinge dezarmarea , condiționând orice discuție de aplicarea integrală a primei etape a unui armistițiu intermediat de SUA, potrivit Al Jazeera . În materialul publicat pe 5 aprilie 2026, aripa armată a Hamas afirmă că nu va aborda subiectul dezarmării înainte ca Israelul să implementeze complet prima fază a armistițiului. Hamas descrie solicitarea de dezarmare drept o încercare de a continua războiul din Gaza, conform relatării Al Jazeera. În același timp, Israelul își continuă atacurile, notează sursa, în contextul în care armistițiul menționat este prezentat ca fiind intermediat de Statele Unite. Poziția Hamas sugerează că discuțiile despre dezarmare rămân blocate de disputele privind implementarea armistițiului, ceea ce menține incertitudinea asupra pașilor următori în procesul de încetare a ostilităților. [...]
