Știri
Știri din categoria Externe
Un nou atac aerian masiv asupra Kievului a ridicat din nou riscul operațional pentru capitala Ucrainei, după ce Rusia a bombardat orașul în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu cel puțin un mort și peste 20 de răniți, potrivit Antena 3. Loviturile vin la câteva zile după un atac ucrainean asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia, pentru care Vladimir Putin promisese un răspuns militar.
Raidul asupra capitalei ucrainene a implicat „zeci” de rachete balistice, rachete de croazieră și drone, conform informațiilor AFP și Reuters, citate de Agerpres. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a transmis pe Telegram că dintre cei 21 de răniți, 13 au fost spitalizați, iar trei sunt în stare gravă.
Potrivit primarului, o școală a fost lovită în districtul Șevcenkivski, iar o lovitură în apropierea unei alte școli a blocat intrarea într-un adăpost în care se refugiaseră locuitori.
Cu câteva ore înainte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Ambasada SUA la Kiev își exprimaseră îngrijorarea privind un atac rusesc iminent. Zelenski a avertizat că există semne de pregătiri pentru un atac „combinat” asupra Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, menționând și racheta Oreșnik, și a cerut populației să se adăpostească în caz de alertă.
Ambasada SUA a anunțat, la rândul ei, că a primit informații despre un „atac aerian potențial semnificativ” care ar putea avea loc „în orice moment”, potrivit unei declarații publicate pe site-ul instituției.
Ulterior, o alertă de raid aerian a fost declanșată în toată Ucraina. În centrul țării, loviturile aeriene rusești au rănit cel puțin șapte persoane în regiunea Dnipropetrovsk și 11 în regiunea Cerkașî, potrivit autorităților regionale.
Atacul asupra Kievului are loc după ce Putin a promis un răspuns militar în urma unui atac cu drone atribuit Ucrainei, care a vizat clădirea unei unități de învățământ din Starobilsk, în regiunea Lugansk, teritoriu ocupat de Rusia. Conform materialului, acel atac a ucis cel puțin 18 oameni și a rănit peste 40.
Kievul a negat că ar fi vizat obiective civile și a susținut că a lovit o unitate de drone rusești staționată în regiune.
În același context, articolul amintește că Rusia a desfășurat anul trecut racheta hipersonică Oreșnik, cu capacitate nucleară, în Belarus, stat aliat al Moscovei, care se învecinează cu Polonia, Lituania și Letonia (state NATO și UE), precum și cu Ucraina.
Potrivit informațiilor citate, Rusia ar fi folosit Oreșnik de două ori de la începutul invaziei: în noiembrie 2024 împotriva unei uzine militare și în ianuarie 2026 împotriva unei fabrici de avioane din vestul Ucrainei, în apropierea granițelor NATO, în ambele cazuri fără focoase nucleare.
Recomandate
Atacul combinat cu rachete și drone asupra Kievului a avariat infrastructură civilă și a rănit cel puțin cinci persoane , potrivit Mediafax . Loviturile din noaptea de sâmbătă spre duminică au vizat zone rezidențiale și au produs pagube în mai multe cartiere ale capitalei Ucrainei, amplificând presiunea operațională asupra orașului. Jurnaliști aflați la fața locului au relatat că au auzit o serie „masivă” de lovituri cu rachete în jurul orei 1:00, ora locală, și din nou la 3:00. În același interval, au fost emise alerte de raid aerian pentru toate regiunile Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că zeci de rachete se îndreptau spre capitală în jurul orei 00:30 (ora locală). Ulterior, au emis avertismente privind o posibilă lansare de către Rusia a unei rachete balistice cu rază medie de acțiune de tip Oreshnik, care ar fi vizat Ucraina la ora 00:55. Pagube în mai multe districte și infrastructură civilă afectată Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului Kiev, a raportat locuri de impact și avarii în mai multe districte, între care Obolon, Șevcenko, Holosiiv, Solomiansk, Desna, Darnîța, Dnipro și Podil. Oficialii au indicat că în oraș au fost raportate cel puțin cinci persoane rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că în districtul Șevcenko fragmente de rachetă au căzut pe o clădire rezidențială de 24 de etaje. Resturi au fost semnalate și în apropierea unei zone „nerezidențiale”, precum și pe terenul unei școli. Potrivit lui Tkachenko, resturile au lovit și acoperișul unei clădiri înalte din Darnîța, iar locuințe au fost avariate în Solomiansk și Dnipro. În Obolon, două clădiri rezidențiale au raportat pagube după ce au fost lovite de proiectile rusești. În plus, au fost lovite o clădire de supermarket, un cămin, un garaj și mai multe depozite din diferite cartiere. Context: explozii raportate și în alte zone, pe fondul avertismentelor lui Zelenski În afara Kievului, au fost auzite explozii și în orașele Cerkasi și Kropivnîțki, precum și în regiunea Hmelnițki, în timpul atacului, potrivit postului public de televiziune Suspilne. Atacul are loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar pregăti un asalt mai amplu la nivel național, inclusiv cu posibila utilizare a rachetei Oreshnik. Informațiile disponibile nu includ, în acest stadiu, o evaluare completă a pagubelor sau un bilanț final al victimelor. [...]
Ucraina a continuat să lovească infrastructura petrolieră rusă și ținte militare, profitând de slăbirea apărării antiaeriene ruse , în timp ce pe front a fost raportat un contraatac mecanizat care ar fi împins linia de contact în direcția Borova, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) pentru 23 mai 2026. Miza imediată este una operațională: campania de lovituri la distanță urmărește să pună presiune pe capacitatea Rusiei de a-și proteja obiectivele critice și de a susține efortul de război, în condițiile în care ISW notează că apărarea aeriană rusă ar fi „degradată și suprasolicitată”. În noaptea de 22 spre 23 mai, Ucraina ar fi vizat infrastructură petrolieră din Rusia și active militare. Ce spune ISW despre evoluțiile de pe front În evaluarea citată, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi executat un contraatac mecanizat în direcția Borova, care „posibil” a pătruns până la cinci kilometri în dispozitivul defensiv rus. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre localizarea exactă sau despre confirmări independente ale distanței. Totodată, ISW mai menționează că forțele ucrainene au avansat în direcțiile Borova și Hulyaipole. Riscul unei lovituri combinate asupra Kievului Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat, potrivit aceleiași evaluări, că Rusia pregătește o lovitură combinată asupra orașului Kiev, care ar putea include rachete balistice cu rază intermediară Oreshnik (IRBM – rachete balistice cu rază intermediară). Atacuri cu drone peste noapte ISW mai notează că forțele ruse au lansat 124 de drone către Ucraina peste noapte. Materialul preluat de Kyiv Post nu detaliază câte au fost interceptate sau ce pagube au rezultat. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie din Armenia pot decide inclusiv cât de mult rămâne țara expusă presiunii economice a Rusiei , într-un context în care Moscova controlează părți-cheie din infrastructura energetică armeană, potrivit unui interviu publicat de Libertatea . Armenia, stat cu puțin peste 3 milioane de locuitori, s-a apropiat în ultimii ani de Uniunea Europeană: acordul de parteneriat cu UE este în vigoare din martie 2021, iar în februarie 2023 a început activitatea Misiunii Uniunii Europene în Armenia (EUMA), cu rol de stabilizare în zonele de frontieră și sprijin pentru normalizarea relațiilor cu Azerbaidjanul. După criza umanitară din Nagorno-Karabah (septembrie 2023), UE a alocat peste 70 de milioane de euro pentru nevoile refugiaților. Miza economică și de conectivitate pentru UE este, în paralel, consolidarea poziției în Caucaz, regiune relevantă pentru „coridorul de transport transcaspic”, care permite importuri de bunuri și hidrocarburi din Asia Centrală prin Marea Caspică și Caucaz, arată publicația. Pârghia economică: energia, în mare parte „în mâinile Rusiei” Gayane Abrahamyan , președinta ONG-ului „Centrul educațional pentru drepturi egale” și fost parlamentar (2018–2020), susține că dependența economică rămâne principalul instrument de influență al Rusiei asupra Armeniei. Potrivit acesteia, „85% din energia electrică a Armeniei se află în mâinile Rusiei”, iar infrastructura de gaze și energia electrică nucleară, alături de alte active energetice strategice, sunt deținute de Rusia, ca rezultat al deciziilor fostelor guverne armene, pe care le descrie drept „corupte”. Interferență și bani în campanie: acuzații și o investigație citată În plan politic, Abrahamyan afirmă că Armenia se confruntă cu atacuri informatice și dezinformare „după metodologia rusă”, similare celor folosite și în România și Republica Moldova, dar cu o narațiune adaptată sensibilităților locale: ideea că, dacă Armenia nu se aliniază Moscovei, „va deveni parte a Turciei”. Ea mai spune că ar exista și „procese de spălare de bani” și „cumpărare de voturi”, iar despre finanțarea influenței ruse invocă o anchetă a publicației de investigație Insider , care ar indica faptul că Rusia ar fi investit în alegerile din Armenia „mai mulți bani” decât în Republica Moldova, Georgia și România. În materialul citat nu sunt prezentate sume sau detalii metodologice. Cine candidează și ce arată sondajele, potrivit interviului La scrutinul din 7 iunie, Nikol Pașinian (premier din 2018) încearcă să obțină un nou mandat, cu o agendă de orientare spre Vest. Principalul contracandidat menționat este fostul președinte Robert Kocharyan, descris ca apropiat al Kremlinului. Abrahamyan afirmă că la alegeri participă aproximativ 19 partide sau alianțe, dintre care „doar trei” ar fi „mai mult sau mai puțin pro-europene”. Ea indică, totodată, că sondajele ar arăta partidul de guvernământ la „aproximativ 40%” și opoziția pro-rusă la „aproximativ 20%”, dar avertizează că o coaliție între partide pro-ruse ar putea schimba guvernarea și ar opri agenda de pace cu Azerbaidjanul, procesele pro-europene și reformele de democratizare. De ce contează pentru economie: stabilitate versus risc de conflict În interviu, Abrahamyan descrie o alegere dificilă pentru societatea armeană între o economie „mai stabilă” și un conflict „rezolvat”, argumentând că o întoarcere spre Rusia ar putea reaprinde conflictul cu Azerbaidjanul, cu efecte negative asupra economiei. În scenariul pro-european, ea anticipează „probleme economice”, dar o securitate „mai mult sau mai puțin sigură” și un proces de pace „mai mult sau mai puțin funcțional”, care ar permite diversificarea partenerilor economici dincolo de Rusia. În acest cadru, scrutinul din 7 iunie devine relevant nu doar geopolitic, ci și pentru riscul operațional și economic al Armeniei: cât de ușor poate fi folosită dependența energetică drept instrument de presiune și cât de mult poate fi menținută stabilitatea necesară pentru investiții și comerț. [...]
Rusia ar mai avea doar patru-cinci luni în care poate negocia dintr-o poziție de forță în Ucraina , pe fondul pierderilor de pe front și al presiunilor economice tot mai vizibile, potrivit unei evaluări făcute de șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin , citat de Adevărul . Estimarea, relatată de TVP World, indică faptul că fereastra de timp în care Moscova poate impune condiții avantajoase la masa negocierilor s-ar închide „până la sfârșitul verii”, pe măsură ce se acumulează constrângeri militare și economice. Presiune militară: pierderi peste capacitatea de recrutare Rosin susține că Rusia „pierde mai mulți militari decât poate recruta”, ceea ce ar limita capacitatea de a susține ritmul operațiunilor. În acest context, o eventuală mobilizare forțată ar putea adăuga riscuri pentru stabilitatea internă a regimului de la Moscova. Semnale din interiorul Kremlinului: obiectivele se ajustează Într-un interviu acordat CNN, oficialul estonian afirmă că discursul de la vârful puterii ruse s-a schimbat, în sensul că nu se mai vorbește despre o „victorie totală”, iar în interiorul Kremlinului ar exista recunoașterea faptului că evoluția de pe front „nu merge prea bine” pentru armata rusă. „Nu mai aud vorbindu-se despre o victorie totală. Oamenii de la Kremlin recunosc că situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu merge prea bine.” Factor tehnologic: balanța dronelor ar înclina spre Ucraina Un alt element invocat de Rosin este dinamica tehnologică din zona dronelor: avantajul ar începe să se încline în favoarea Ucrainei, pe măsură ce sistemele ucrainene de interceptare devin mai eficiente. În ansamblu, evaluarea sugerează că, dacă tendințele militare și economice descrise continuă, Rusia ar putea intra într-o etapă în care nu mai poate „dicta condițiile” unor eventuale negocieri de pace, ceea ce ar schimba raportul de putere în discuțiile privind încheierea războiului. [...]
Președintele Cehiei cere sancțiuni care ar bloca plățile și comunicațiile Rusiei , inclusiv deconectarea de la internetul global și excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale, ca răspuns la provocările repetate de pe flancul estic al NATO, potrivit Antena 3 . Petr Pavel a cerut Alianței să adopte măsuri „hotărâte”, argumentând că Moscova a dezvoltat „un stil de comportament” care se apropie de pragul activării Articolului 5 , dar rămâne „mereu puțin sub acesta”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat atac asupra tuturor. Pe lista măsurilor menționate de liderul ceh intră: deconectarea Rusiei de la internetul global; excluderea băncilor rusești din sistemele financiare internaționale; doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian al țărilor NATO. Într-un interviu acordat publicației The Guardian, Pavel a susținut că NATO nu ar trebui să se limiteze la declarații diplomatice. „Din păcate, Rusia nu înțelege de vorbă bună. Ei înțeleg limbajul forței.” Fost general și fost președinte al Comitetului Militar NATO, Petr Pavel s-a declarat dezamăgit de „lipsa de determinare a Statelor Unite de a menține presiunea asupra Rusiei”, evitând însă o critică directă la adresa președintelui american Donald Trump. În același timp, el a insistat pe nevoia unei poziții unite și ferme a aliaților. De ce contează: sancțiuni cu efect direct asupra economiei și operațiunilor Propunerile invocate de Pavel ar însemna o escaladare a instrumentelor de presiune, cu impact imediat asupra funcționării economiei ruse: limitarea accesului la infrastructura financiară internațională ar afecta tranzacțiile transfrontaliere, iar o eventuală deconectare de la internetul global ar lovi în comunicații și în activitatea companiilor care depind de servicii digitale. Pavel a avertizat că lipsa unei reacții ferme ar încuraja escaladarea și a criticat statele europene pentru absența unei strategii proprii în relația cu Rusia. „Dacă nu reacționăm la încălcările de astăzi, Rusia probabil va merge și mai departe.” Context: incidente raportate în zona Mării Baltice Declarațiile vin după mai multe incidente recente în zona Mării Baltice. În această săptămână, un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar alte cazuri de încălcare a spațiului aerian au fost raportate în Letonia și Lituania. În majoritatea situațiilor, ar fi fost vorba despre drone presupus ucrainene, care și-ar fi schimbat traiectoria din cauza sistemelor rusești de război electronic. [...]
Rusia își vede slăbită poziția de negociere pe fondul presiunii economice , iar în următoarele patru-cinci luni Vladimir Putin „ar putea să nu mai poată negocia dintr-o poziție de forță”, potrivit Libertatea , care citează un interviu CNN cu șeful Serviciului de Informații Externe din Estonia, Kaupo Rosin . Miza, dincolo de evoluțiile militare, este una economică: sancțiunile, costurile războiului și deficitul de forță de muncă apasă asupra economiei ruse, iar această combinație poate reduce spațiul de manevră al Kremlinului în lunile următoare. Presiunea economică: prognoză de creștere redusă la 0,4% Rusia și-a redus în mai 2026 prognoza de creștere economică pentru acest an de la 1,3% la 0,4%. Vicepremierul rus Alexander Novak a indicat drept cauze sancțiunile internaționale, cheltuielile guvernamentale excesive și lipsa forței de muncă. Pe lângă aceste probleme, Rosin a spus că Ucraina a provocat „pagube de miliarde de dolari” sectorului energetic rus prin atacuri cu drone asupra rafinăriilor, conductelor și huburilor de export aflate la sute de kilometri în interiorul Rusiei. Costul de pe front și efectele sociale, în ecuația internă a Kremlinului Pe plan militar, Rosin afirmă că în cercurile de la Kremlin nu se mai vorbește despre „victorie totală”, iar situația de pe front este „extrem de dificilă”. Analiști de la Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că, în ultimii doi ani, trupele ruse au avansat în medie cu 70 de metri pe zi, pierzând aproximativ 1.000 de soldați zilnic. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat recent că Rusia „pierde între 15.000 și 20.000 de soldați pe lună, doar morți”. Libertatea notează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, însă Ministerul Apărării ucrainean a raportat pierderi similare pentru februarie, martie și aprilie 2026. Rosin a mai spus că întoarcerea soldaților din Ucraina creează probleme sociale, invocând „violență, instabilitate, probleme psihologice și infracționalitate”. Un studiu CSIS din 2025 estimează că soldații ruși repatriați au fost responsabili pentru moartea sau rănirea a peste 1.000 de persoane în interiorul Rusiei. Ce opțiuni ar mai avea Kremlinul În evaluarea șefului serviciului estonian, pentru a captura complet Donbasul, Kremlinul ar avea ca opțiune o „mobilizare forțată” de amploare, dar o astfel de decizie ar putea amplifica instabilitatea internă și nu ar fi luată „ușor”. În paralel, Rosin susține că măsurile de securitate din jurul lui Putin au fost intensificate pe fondul zvonurilor privind posibile lovituri de stat și că atacurile cu drone asupra Moscovei au avut un impact psihologic semnificativ asupra populației. În același timp, Rosin avertizează că Putin nu va renunța ușor la obiectivele sale și anticipează încercări ale Rusiei de a face iarna viitoare „cel puțin la fel de grea” pentru Ucraina ca cea precedentă, adăugând că, deși nu sunt semne clare de revoltă în Rusia, astfel de sisteme pot deveni fragile și se pot schimba „rapid și neașteptat”. [...]
