Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul a confirmat un armistițiu de două zile în Ucraina, legat de festivitățile din 8–9 mai, o pauză anunțată unilateral care ridică miza operațională pentru ambele părți, după ce Moscova a respins anterior o inițiativă similară venită de la Kiev, potrivit TVR Info.
Încetarea focului ar urma să înceapă vineri la miezul nopții, ora Moscovei, în contextul evenimentelor dedicate victoriei din 1945 împotriva Germaniei naziste. Informația este relatată de AFP, citată de TVR Info.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a precizat că armistițiul vizează zilele de 8 și 9 mai.
După un prim anunț al armistițiului de către Moscova, Ucraina a anunțat la rândul ei un armistițiu pentru intervalul 5–6 mai, care ar fi urmat să intre în vigoare începând de miercuri. Conform informațiilor citate, Rusia a refuzat atunci propunerea și și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei.
În acest cadru, confirmarea unui armistițiu de două zile, cu dată fixă și motivație simbolică, devine relevantă mai ales prin implicațiile de implementare: dacă și în ce măsură va fi respectat în teren rămâne, deocamdată, neclar din informațiile disponibile în material.
Recomandate
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Uniunea Europeană pregătește separarea parcursului de aderare al Republicii Moldova de cel al Ucrainei , o mișcare cu miză de reglementare care ar permite avansarea Chișinăului pe criterii de merit, fără ca procesul să fie încetinit de blocaje politice legate de dosarul ucrainean, potrivit Euronews . După depășirea unui blocaj de doi ani și deschiderea primului „cluster” (grup tematic) de negocieri, tot mai mulți diplomați europeni admit că cele două candidaturi ar putea evolua în ritmuri diferite. Bruxellesul încearcă, în același timp, să evite scenariul în care Ucraina ar fi blocată „exclusiv din motive politice”. La summitul de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a indicat că Republica Moldova și Ucraina ar putea urma, în cele din urmă, trasee separate în procesul de aderare. Până acum, Chișinăul și Kievul au fost tratate ca un tandem, pe fondul războiului declanșat de Rusia, care a accelerat aspirațiile europene ale ambelor state. „Odată ce primul grup de capitole este deschis, fiecare țară candidată este responsabilă pentru propriul parcurs, deoarece trebuie să implementeze reforme și trebuie să implementeze reforme diferite, în funcție de țara candidată despre care vorbim. Așadar, aici mă refer doar la Republica Moldova. Dacă procesul bazat pe merite este fundamentul, atunci este mult mai bine pentru Moldova, deoarece astfel ea poate livra rezultatele necesare, iar noi ne putem respecta promisiunea.” Ce înseamnă „decuplarea” în negocierile de aderare Procesul de aderare la UE este împărțit în șase clustere tematice. Conform informațiilor din articol, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate pregătite din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere, însă până acum a fost deschis doar clusterul „Fundamente”. Acesta include domenii-cheie pentru condiționalitatea UE: justiția și statul de drept; combaterea corupției; respectarea drepturilor fundamentale. De ce contează pentru regiune Separarea formală a parcursurilor ar întări principiul „pe merit” în extindere și ar permite ca progresul Republicii Moldova să fie evaluat și avansat independent, în funcție de reformele implementate. În paralel, UE încearcă să gestioneze riscul ca dosarul Ucrainei să fie încetinit de considerente politice, fără ca acest lucru să se transfere automat asupra Chișinăului. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
