Știri
Știri din categoria Externe

Kremlinul a confirmat un armistițiu de două zile în Ucraina, legat de festivitățile din 8–9 mai, o pauză anunțată unilateral care ridică miza operațională pentru ambele părți, după ce Moscova a respins anterior o inițiativă similară venită de la Kiev, potrivit TVR Info.
Încetarea focului ar urma să înceapă vineri la miezul nopții, ora Moscovei, în contextul evenimentelor dedicate victoriei din 1945 împotriva Germaniei naziste. Informația este relatată de AFP, citată de TVR Info.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a precizat că armistițiul vizează zilele de 8 și 9 mai.
După un prim anunț al armistițiului de către Moscova, Ucraina a anunțat la rândul ei un armistițiu pentru intervalul 5–6 mai, care ar fi urmat să intre în vigoare începând de miercuri. Conform informațiilor citate, Rusia a refuzat atunci propunerea și și-a continuat atacurile împotriva Ucrainei.
În acest cadru, confirmarea unui armistițiu de două zile, cu dată fixă și motivație simbolică, devine relevantă mai ales prin implicațiile de implementare: dacă și în ce măsură va fi respectat în teren rămâne, deocamdată, neclar din informațiile disponibile în material.
Recomandate

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Ucraina cere ca summitul Trump–Xi–Putin să nu producă o „înțelegere” peste capul Kievului , mizând pe influența Washingtonului și Beijingului asupra Moscovei pentru a forța încheierea războiului, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbîha , într-o conferință de presă comună cu omologul său portughez, Paulo Rangel, conform Ukrinform, citat de publicație. Sîbîha a spus că Ucraina „speră și se așteaptă” ca discuția dintre președintele SUA Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să aibă ca „ton” presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul. În același timp, șeful diplomației ucrainene a avertizat că, indiferent de subiectele abordate la întâlnire, „nu pot fi luate decizii privind Ucraina” fără participarea Kievului. El a cerut ca Trump și Xi să evite să-i ofere lui Putin impresia falsă că lumea revine la o ordine bazată pe „sfere de influență” (adică aranjamente între marile puteri care împart zone de control, fără consultarea statelor afectate). Contextul summitului și riscul unei negocieri fără Ucraina Potrivit materialului, Putin s-a întâlnit deja cu Xi la Shenzhen înaintea summitului trilateral programat pentru joi cu Trump. Întâlnirea a alimentat îngrijorări că cei trei lideri ar putea discuta viitorul Ucrainei fără Kiev sau fără lideri europeni, ceea ce ar putea readuce în prim-plan logica „sferelor de influență”. Publicația notează că Washingtonul a transmis inițial semnale că Ucraina ar putea să nu fie pe agenda discuțiilor, însă Trump a spus ulterior că subiectul va fi abordat. Ce mai intră pe agenda discuțiilor Pe lângă Ucraina, discuțiile trilaterale sunt așteptate să includă, potrivit articolului: războiul din Iran; dezarmarea nucleară, în contextul expirării, în februarie, a unui tratat SUA–Rusia privind armele nucleare. În declarații citate de Kyiv Post , Putin a descris summitul drept potențial „foarte util”, pledând pentru dialog „mai degrabă decât ultimatumuri”. Separat, Trump a spus că ia în calcul întâlniri unu-la-unu cu Putin și cu liderul nord-coreean Kim Jong Un la Shenzhen, deși secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a confirmat existența unei întâlniri planificate cu Kim. Presiunea sancțiunilor rămâne în joc În marja reuniunii APEC din Shenzhen, premierul canadian Mark Carney a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei vor continua să crească atât timp cât războiul din Ucraina continuă, mai notează publicația. [...]

Germania și Marea Britanie resping public criticile SUA față de loviturile ucrainene în adâncimea Rusiei , o divergență care expune tensiuni între aliații NATO privind strategia militară a Kievului și, implicit, direcția sprijinului occidental, potrivit Kyiv Post . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a reacționat dur după ce Elbridge Colby, subsecretar american al Apărării pentru politici, a pus sub semnul întrebării eficiența campaniei ucrainene de lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei. Colby a susținut că atacurile asupra instalațiilor petroliere și a infrastructurii comerciale ruse nu ar fi adus războiul mai aproape de final și ar putea întări determinarea Moscovei de a continua luptele. Pistorius a apărat dreptul Ucrainei de a lovi ținte rusești care susțin efortul de război, în contextul în care Rusia continuă bombardarea infrastructurii civile ucrainene. „A critica lovituri de acest fel în Rusia pentru a distruge ținte strategice militare și folosite militar” este „un lucru destul de stupid”, a declarat Pistorius, citat de publicație. În aceeași intervenție, ministrul german a cerut ca atenția să se mute de la criticarea loviturilor ucrainene la condamnarea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. „În loc să criticăm asta, ar trebui mai degrabă să criticăm și să vorbim despre loviturile teroriste în fiecare noapte și în fiecare zi asupra... infrastructurii de energie, apă și încălzire din Ucraina. Acesta este un fel de terorism”, a spus Pistorius. Londra: loviturile „în adâncime” slăbesc capacitățile Rusiei Și secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a susținut campania Ucrainei, afirmând că loviturile în interiorul Rusiei au contribuit la slăbirea capacităților militare ale Moscovei, „cumpărând timp” și „salvând vieți”, conform relatării. Washington: „spectacol”, nu instrument eficient de încheiere a războiului Colby a descris o parte a loviturilor ucrainene ca fiind mai degrabă un „spectacol” decât o metodă eficientă de a opri războiul sau de a încetini avansul Rusiei pe linia frontului. „Deși conversația publică se concentrează pe spectacolul loviturilor în adâncime concepute pentru a provoca durere populației ruse, evaluarea noastră este că astfel de lovituri nu au fost eficiente în a conduce la un final al războiului și nici nu contribuie la stoparea avansurilor Rusiei pe front”, a declarat Colby. Poziția Kievului: răspuns „de două sau trei ori” mai puternic Ministrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a susținut la Bruxelles că operațiunile Ucrainei pe teritoriul Rusiei sunt un răspuns legitim la atacurile continue ale Moscovei. El a invocat, între altele, atacul Ucrainei asupra podului construit de Rusia care leagă Crimeea ocupată de Rusia . „Vreau ca Federația Rusă să primească un semnal clar: pentru fiecare lovitură pe care o lansează împotriva teritoriului nostru, vom răspunde de două sau trei ori mai puternic. Și avem dreptul să ne apărăm”, a spus Khmara. Divergența de poziții, exprimată public la nivel înalt după reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei de la sediul NATO din Bruxelles, indică o dezbatere în interiorul alianței despre ce tip de acțiuni militare sunt considerate utile și legitime — o discuție cu potențial impact asupra modului în care este calibrat sprijinul pentru Ucraina în perioada următoare. [...]

Întâlnirea Xi–Putin are loc pe fondul negocierilor neîncheiate pentru gazul rusesc către China , un dosar cu miză directă pentru fluxurile energetice din regiune și pentru poziționarea Moscovei pe piețele asiatice, potrivit Agerpres . Cei doi lideri s-au văzut miercuri, în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), organizat la Shenzhen , în sud-estul Chinei. Despre conținutul discuțiilor nu au fost făcute publice detalii. Agerpres notează însă că întâlnirea vine într-un moment în care legăturile strategice dintre Beijing și Moscova se consolidează, iar negocierile privind furnizarea de gaz rusesc către China nu sunt încă finalizate. Înaintea întrevederii cu Vladimir Putin, Xi Jinping a avut o întâlnire cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung. Președinția sud-coreeană a transmis că discuțiile au vizat „chestiuni de interes reciproc”, inclusiv „cooperarea pentru pace și stabilitate în peninsula coreeană”. Contextul diplomatic de la Shenzhen: trilaterala Trump–Xi–Putin, în așteptare În ultimele zile au existat speculații că liderul nord-coreean Kim Jong Un ar putea participa la summit, însă China nu a confirmat această posibilitate și, până acum, nu există dovezi că acesta s-ar fi deplasat în China. Un subiect major al discuțiilor de pe marginea APEC ar urma să fie reducerea arsenalului nuclear, temă anticipată de președintele american Donald Trump, în perspectiva unui summit trilateral Trump–Xi–Putin, programat pentru joi. Casa Albă a încercat, totuși, să reducă așteptările privind șansele unui acord pe această temă. Trilaterala este programată într-un context tensionat, marcat de războiul din Ucraina (declanșat de invazia Rusiei din februarie 2022) și de conflictul din Iran, început după ofensiva americană și israeliană din februarie. Agerpres mai arată că Rusia și Ucraina au reluat în această lună, la Abu Dhabi, negocieri mediate de americani, fără a depăși diferențele privind condițiile pentru încheierea războiului. [...]

Ucraina spune că a lovit podul Kerci cu un mix de drone și rachete, într-o operațiune întinsă pe săptămâni , iar mesajul public al președintelui Volodimir Zelenski indică o schimbare de ritm operațional: atacuri coordonate, în etape, asupra unor ținte strategice din Rusia, inclusiv asupra principalei legături militare către Crimeea, potrivit Digi24 . Într-o postare amplă pe rețelele sociale, Zelenski a descris acțiunea drept o „operațiune fără precedent” și a afirmat că forțele ucrainene au folosit „nu mai puțin de 11 tipuri de drone și rachete” pentru a-și atinge țintele. În aceeași intervenție, liderul de la Kiev a mulțumit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), unităților din Forțele de Apărare, conducerii militare și producătorilor ucraineni de armament. O lovitură în etape, cu ținte pregătite înainte de atacul asupra podului Potrivit lui Zelenski, atacul asupra podului Kerci ar fi fost „rezultatul celei de-a șaptea etape” a unei operațiuni desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, „elaborată și coordonată” de SBU împreună cu Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. Înainte de lovitura finală, Zelenski susține că au fost vizate, „treptat”, elemente care protejau zona și infrastructura: sisteme de apărare aeriană, radare, echipamente de război electronic și „alte ținte desemnate” de-a lungul „drumului către obiectivul final”. Ce armament spune Zelenski că a fost folosit În mesajul său, președintele ucrainean a enumerat explicit mijloacele utilizate în operațiune: „Dovbush” „Vendetta” „Da Vinci” „Sichen” „Mich-2000” „Ruta” „Palianitsia” „An-197” „FP-1” „FP-5 Flamingo” „ R-360 Neptune ” Zelenski a mai afirmat că, „în momentul decisiv”, dronele „Palianitsia” ar fi lovit tronsonul rutier al podului, iar rachetele „Neptune”, dronele „Ruta” și dronele FP-5 ar fi lovit tronsonul feroviar. Tot el a susținut că, folosind sistemul „Flamingo”, a fost executată o „lovitură ghidată cu precizie”, iar legătura de comunicații „a funcționat impecabil până în ultimele secunde”. Mesajul politic: „războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început” În același text, Zelenski a legat operațiunea de atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene și a spus că Ucraina a propus „în repetate rânduri” măsuri de dezamorsare a conflictului, dar că acestea ar fi fost respinse. El a menționat, ca exemple, lovituri rusești asupra infrastructurii, inclusiv asupra unor poduri din Zaporijia, Dnipro, Kiev și regiunea Odesa. „Ne refacem infrastructura. Dar îi reamintim, de asemenea, Rusiei că războiul se va întoarce întotdeauna acolo unde a început.” Din informațiile prezentate de Digi24, reacția lui Zelenski conturează o miză operațională: lovirea și degradarea, în pași succesivi, a capacităților de apărare și a infrastructurii care susține controlul Rusiei asupra Crimeei, cu podul Kerci indicat drept „principalul punct de trecere militar” către peninsulă. În lipsa altor detalii independente în materialul citat, amploarea pagubelor și efectele imediate asupra traficului rămân neprecizate în această sursă. [...]