Știri
Știri din categoria Externe
Armata israeliană spune că poate continua războiul cu Iranul încă „câteva săptămâni”, potrivit AGERPRES, care citează AFP, la câteva ore după declarațiile premierului Benjamin Netanyahu privind stadiul obiectivelor militare.
Netanyahu a afirmat marți seară, într-un interviu pentru postul american Newsmax, că Israelul a depășit „mai mult de jumătate” din obiectivele militare împotriva Iranului, fără să indice un termen pentru încheierea operațiunilor.
„Jumătate de drum a fost evident depășită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar.”
Întrebat despre poziția armatei, purtătorul de cuvânt internațional al acesteia, locotenent-colonelul Nadav Shoshani, a spus că durata depinde de deciziile politice și că există resursele necesare pentru continuarea campaniei.
„Suntem pregătiți să ne continuăm operațiunile în următoarele săptămâni. Avem țintele, munițiile și personalul pentru acest lucru. Liderii sunt cei care trebuie să decidă.”
Conform informațiilor transmise, războiul din Orientul Mijlociu a început la 28 februarie, după atacuri aeriene comune americane și israeliene împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu lovituri cu rachete și drone care au vizat Israelul și mai multe țări din regiune.
În plan american, președintele Donald Trump estimase inițial că operațiunile vor dura între patru și șase săptămâni, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat luni că războiul va dura mai degrabă „săptămâni” decât „luni”, exprimând optimism privind posibilitatea de a lucra cu elemente din cadrul guvernului iranian.
Recomandate
Benjamin Netanyahu spune că Israelul formează alianțe cu țări arabe împotriva Iranului , care citează informații relatate de cotidianul israelian Maariv și preluate de Times of Israel. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe a Cabinetului, la Ierusalim. Netanyahu le-a spus miniștrilor că Israelul „formează alianțe cu țări arabe pentru a lupta împreună de partea noastră”, în contextul tensiunilor regionale legate de Iran. El a susținut că astfel de contacte nu sunt noi, dar că percepția liderilor arabi s-ar fi schimbat în timp. „În trecut, am avut discuții secrete cu lideri arabi”, a spus Netanyahu. Premierul israelian a afirmat că, în discuțiile anterioare, a încercat să convingă liderii din regiune că Iranul reprezintă o amenințare directă pentru stabilitatea lor politică. „Le-am spus: «De îndată ce va putea, Iranul vă va cuceri și vă va răsturna regimurile». Atunci nu au înțeles pe deplin. Astăzi înțeleg”, a adăugat el. Separat, ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a declarat într-un podcast că unele state din Golf ar fi cerut sprijin Israelului și că relațiile s-ar fi apropiat în ultima lună, menționând Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Arabia Saudită, Oman și Kuweit. El a indicat și posibilitatea unor acțiuni comune, afirmând că „Israelul și aliații săi vor continua să acționeze” și că acest lucru „ar putea face cu adevărat diferența în viitor”. [...]
Cel puțin 10 explozii au fost auzite deasupra Ierusalimului marți dimineață, după ce armata israeliană a anunțat că încearcă să intercepteze rachete lansate din Iran, potrivit Agerpres . Informația privind exploziile este atribuită unui jurnalist al agenției AFP, care a relatat că a auzit „cel puțin 10 explozii” deasupra orașului. Armata israeliană a transmis pe Telegram că a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul israelian și că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta această amenințare”. La câteva minute după mesaj, alerta a fost ridicată, conform aceleiași surse. Separat, televiziunea de stat iraniană IRIB a anunțat că au fost lansate rachete în direcția Israelului. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ un bilanț al eventualelor pagube sau victime și nici detalii despre numărul rachetelor ori rezultatul interceptărilor. [...]
Donald Trump ar fi dispus să încheie campania militară a SUA împotriva Iranului , chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, potrivit Digi24 , care citează declarații ale unor oficiali ai administrației pentru The Wall Street Journal. O astfel de decizie ar menține, cel puțin temporar, controlul Teheranului asupra unei rute maritime esențiale pentru energia globală și ar împinge pentru mai târziu o operațiune dificilă de redeschidere. În ultimele zile, Trump și consilierii săi ar fi ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a strâmtorii ar prelungi conflictul dincolo de estimarea inițială de patru până la șase săptămâni. Strategia pe termen scurt, conform informațiilor citate, ar viza atingerea unor obiective precum slăbirea capacităților navale și a stocurilor de rachete ale Iranului și reducerea ostilităților, concomitent cu presiuni diplomatice pentru reluarea fluxului liber al comerțului. Dacă demersul diplomatic nu ar funcționa, Washingtonul ar urma să facă presiuni asupra aliaților din Europa și din Golf pentru a prelua inițiativa în redeschiderea strâmtorii, potrivit oficialilor citați de WSJ. Miza este majoră pentru piețele energetice: Strâmtoarea Ormuz este, în mod obișnuit, un punct de tranzit pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol și gaze naturale. În plan economic, exporturile de petrol ale Iranului au crescut în prima lună de război, în timp ce transporturile de hidrocarburi ale altor state din Golf au fost puternic afectate de blocaj, potrivit unei analize Bloomberg citate în articol. Datele analizate indică exporturi iraniene de aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi în această perioadă, cu aproape 8% peste media zilnică din 2025, ceea ce ar însemna venituri suplimentare de sute de milioane de dolari pentru Teheran. În același timp, traficul maritim prin strâmtoare s-a redus abrupt, de la circa 135 de nave pe zi în mod normal la o medie de șase nave pe zi în prima lună de conflict, conform datelor de urmărire analizate de Bloomberg. „Jumătatea drumului este clar depăşită. Dar nu vreau să stabilesc un calendar”, a spus Benjamin Netanyahu, într-un interviu pentru Newsmax, potrivit AFP, preluată de News.ro, citat de Digi24. Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian a refuzat să indice un termen pentru încheierea războiului cu Iranul, susținând totodată că obiectivele militare ar fi depășit „jumătatea”. În paralel, articolul notează că Iranul ar analiza introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează zona, însă detaliile acestei posibile măsuri nu sunt dezvoltate în fragmentul disponibil. [...]
Serghei Lavrov acuză SUA că urmăresc controlul resurselor energetice , potrivit Adevărul , care citează o declarație preluată de Reuters. Ministrul rus de externe a spus că planurile Washingtonului de a forța schimbări de regim în Iran și Venezuela nu ar avea ca scop îmbunătățirea situației populației, ci creșterea influenței asupra piețelor globale de petrol și gaze. Lavrov a acuzat administrația președintelui american Donald Trump că ar urmări, prin presiuni politice și militare, să domine piețele energetice. „Planurile SUA de a impune schimbări de regim în Iran și Venezuela urmăresc obținerea unui control mai mare asupra resurselor de petrol și gaze”, a spus șeful diplomației ruse. În același registru, oficialul rus a susținut că Statele Unite și Israelul nu ar dori normalizarea relațiilor dintre Iran și vecinii săi, deoarece reducerea tensiunilor ar diminua influența Washingtonului în regiunea Golfului și, implicit, pe piețele energetice. În opinia lui Lavrov, o apropiere regională ar reduce „tensiunile din regiune” și ar micșora rolul extern al Statelor Unite în Orientul Mijlociu. Lavrov a avertizat și asupra riscului ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să escaladeze, cu efecte asupra securității și aprovizionării energetice la nivel mondial. > „Războiul din Orientul Mijlociu ar putea degenera într‑un conflict mai larg”, a afirmat el. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor sporite dintre Statele Unite și Iran, într-un context descris de sursă ca incluzând confruntări militare și negocieri tensionate privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile de petrol. În același timp, rămâne ridicată îngrijorarea internațională privind efectele pe care un conflict extins le-ar putea avea asupra pieței energetice globale. [...]
Iranul neagă că a lansat rachete balistice spre Turcia , după ce Ankara a susținut că forțele NATO au interceptat pentru a patra oară un astfel de proiectil, potrivit AFP. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a respins marți informațiile privind lansarea unor rachete din Iran asupra Turciei. Conform unui comunicat al ministerului de Externe de la Teheran, Araghchi a discutat telefonic cu omologul său turc, Hakan Fidan, și a propus o anchetă comună pentru stabilirea faptelor. Araghchi a spus că acuzațiile sunt „complet nefondate”. Șeful diplomației iraniene a avertizat, totodată, asupra unor „operațiuni (...) desfășurate de inamici” și a oferit „cooperarea tehnică” pentru verificarea oricărei astfel de afirmații, mai arată comunicatul citat. De cealaltă parte, Ministerul Apărării de la Ankara declarase luni că forțele NATO au interceptat a patra rachetă lansată de Iran împotriva Turciei, despre care a spus că a fost o rachetă balistică doborâtă după ce a pătruns în spațiul aerian turcesc. Interceptarea de către sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane a fost confirmată și de purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, iar incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. [...]
Secretarul de stat american Marco Rubio spune că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă , în contextul blocajului care a afectat în ultimele săptămâni traficul maritim prin această rută strategică, potrivit AGERPRES , care citează dpa. Rubio a declarat, într-un interviu acordat luni postului Al Jazeera, că Iranul are alternativa de a permite trecerea navelor „respectând dreptul internațional” sau, în caz contrar, o coaliție internațională, inclusiv cu participarea Statelor Unite, ar urma să intervină pentru a asigura redeschiderea strâmtorii. Oficialul american nu a detaliat ce măsuri ar putea lua o astfel de coaliție. „Dacă aleg să încerce să blocheze strâmtorile, atunci vor trebui să se confrunte cu consecințe reale, nu doar din partea Statelor Unite, ci și din partea țărilor din regiune și din întreaga lume”, a spus Rubio. În același context, Rubio a indicat că obiectivele-cheie ale unei eventuale acțiuni militare ar include distrugerea forțelor aeriene și a marinei iraniene și reducerea semnificativă a numărului de locuri de lansare a rachetelor. El a susținut că aceste obiective ar putea fi atinse „în săptămâni, nu în luni”, după care ar urma să fie abordată problema Strâmtorii Ormuz. Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru transporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din regiune. Potrivit AGERPRES, atacurile și amenințările recente ale Iranului, pe fondul conflictului început de SUA și Israel la sfârșitul lunii februarie, au oprit în mare măsură traficul, fiind permisă doar trecerea limitată a petrolierelor, iar perturbările au contribuit la creșterea prețurilor globale la energie. [...]
