Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită autorizează riposta militară după atacurile Iranului asupra Riadului, iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat forțelor aeriene să lovească ținte iraniene „dacă va fi necesar”, potrivit informațiilor publicate de Gulf News. Decizia vine după ce regatul a anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate de Iran către capitală și provinciile estice.
Ministerul saudit de Externe a condamnat „atacurile flagrante” și a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și apăra teritoriul și populația. Potrivit relatărilor citate de NPR, Iranul a lansat sute de rachete și drone asupra unor ținte din regiune, vizând state aliate ale SUA, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Iordania, după o amplă operațiune militară desfășurată împotriva sa.
Escaladarea survine la scurt timp după atacuri coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra unor obiective iraniene, context în care, conform unei analize publicate de The Washington Post, Riadul ar fi exercitat presiuni diplomatice pentru o poziție mai fermă față de Teheran. Iranul a reacționat cu lovituri de amploare, inclusiv asupra unor zone civile din Golf, ceea ce a amplificat tensiunile și a redus drastic spațiul de neutralitate pentru statele din regiune.
Schimbarea de poziție a Arabiei Saudite este semnificativă. La finalul lunii ianuarie 2026, conducerea de la Riad dădea asigurări că nu va permite folosirea teritoriului său pentru atacuri asupra Iranului. În prezent, autoritățile afirmă că securitatea națională primează, iar regatul își coordonează poziția cu liderii din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Iordania.
Criza deschide perspectiva unei confruntări regionale extinse, cu implicarea directă a unora dintre cele mai bine echipate armate din Orientul Mijlociu. În absența unui canal diplomatic activ, riscul formării unei coaliții militare mai largi împotriva Iranului devine tot mai ridicat, cu potențiale consecințe asupra securității energetice și stabilității regionale.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul ar fi acceptat să renunțe la arme nucleare pentru cel puțin 20 de ani și să predea material nuclear aflat „în subteran” , în contextul unor negocieri încă în desfășurare, potrivit Biziday . Teheranul nu a confirmat public aceste afirmații, ceea ce lasă incertă substanța reală a unui posibil acord și, implicit, nivelul de risc geopolitic asociat dosarului nuclear iranian. Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , în timp ce președintele american părăsea reședința oficială din Washington. Trump a spus că Iranul a convenit să nu dețină arme nucleare „pentru cel puțin 20 de ani”, menționând totodată că perioada „nu este una fixă” și „s-ar putea extinde”. Trump a mai afirmat că Iranul ar fi fost de acord să „dea înapoi materialul nuclear aflat în subteran”, despre care a spus că ar fi ajuns sub pământ în urma unui atac american efectuat cu bombardiere B2 . El a legat această afirmație de atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene din iunie anul trecut. Negocieri „foarte bine”, dar fără confirmare din partea Iranului Președintele american a susținut că Iranul vrea să încheie un acord și că discuțiile „merg foarte bine”, adăugând că Teheranul ar fi „dispus să accepte lucruri pe care nu le accepta cu două luni înainte”. Iranul nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la afirmațiile lui Trump, notează materialul, care citează informații relatate de CNN și BBC. În lipsa unei confirmări, rămâne neclar ce angajamente concrete ar fi fost acceptate și în ce formă ar putea fi formalizate într-un acord final. [...]
SUA pregătesc o a doua rundă de negocieri cu Iranul, iar Teheranul condiționează discuțiile de extinderea armistițiului și în Liban , o cerință care complică traseul diplomatic și poate influența stabilitatea regională, inclusiv riscurile pentru rutele energetice, potrivit Mediafax . Casa Albă a transmis că Statele Unite analizează organizarea unei noi runde de negocieri cu Iranul și și-a exprimat optimismul privind șansele unui acord. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că viitoarele discuții „ar urma foarte probabil” să aibă loc joi, la Islamabad , în contextul intensificării eforturilor diplomatice după aproape șapte săptămâni de conflict, informație atribuită de Mediafax publicației Deccan Chronicle. Pakistanul temperează așteptările: „nu a fost stabilită nicio dată” În același timp, Pakistanul a anunțat joi după-amiază că „deocamdată nu a fost stabilită nicio dată” pentru a doua rundă de negocieri dintre Statele Unite și Iran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Tahir Andrabi, a precizat că nu există un calendar confirmat, fără să excludă însă discuții viitoare. Teheranul mută miza: armistițiu și în Liban Pe fondul acestor pregătiri, Mohammad Bagher Qalibaf, președintele Parlamentului iranian, a discutat telefonic cu omologul său libanez, Nabih Berri, insistând asupra importanței unui armistițiu în Liban și a unui armistițiu permanent în conflictul din Orientul Mijlociu. „Un armistițiu în Liban este la fel de important pentru noi ca un armistițiu în Iran”, a declarat oficialul iranian. Mediafax notează că Libanul a fost atras în conflict pe 2 martie, după ce Hezbollah , grupare susținută de Iran, a lansat atacuri asupra Israelului. Semnal politic de la Washington pentru dosarul libanez Separat, ambasadorul Statelor Unite în Liban, Michel Issa, s-a întâlnit miercuri cu Donald Trump și cu secretarul de stat Marco Rubio. Potrivit Ambasadei SUA la Beirut, cei trei „și-au reafirmat angajamentul față de negocierile în curs” și față de eforturile ambasadei de a sprijini „restabilirea monopolului statului asupra forței și a suveranității Libanului”. În acest moment, rămâne neclar dacă și când va fi confirmată o dată pentru a doua rundă de discuții și în ce măsură cererea Teheranului privind Libanul va fi acceptată ca parte a cadrului de negociere. [...]
Condiționarea armistițiului de oprirea „asasinatelor” ridică riscul de reluare rapidă a luptelor , după ce Hezbollah a transmis că va respecta înțelegerea anunțată de președintele SUA doar dacă Israelul încetează complet atacurile asupra militanților, potrivit HotNews . Un deputat de frunte al Hezbollah, Ibrahim al-Moussawi, a declarat pentru AFP că gruparea șiită libaneză va respecta „cu prudență” armistițiul cu Israelul, cu condiția ca acesta să însemne „o încetare completă a ostilităților” și ca Israelul să nu-l folosească „pentru a comite asasinate”. Pentru CNN, Moussawi a reiterat că Hezbollah se va angaja să respecte armistițiul „atâta timp cât” Israelul își încetează „agresiunea” și nu îl încalcă. Tot el a spus că armistițiul ar trebui să includă „toate teritoriile libaneze”, să restricționeze mișcările trupelor israeliene și să fie un punct de plecare pentru retragerea israeliană din teritoriile libaneze. Ce a anunțat Donald Trump Donald Trump a anunțat pe Truth Social că un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban va intra în vigoare joi seară, menționând că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun. În postare, Trump a indicat ora 05:00 P.M. Est (miezul nopții, ora României), fără să precizeze inițial ziua; Reuters notează că un oficial american a confirmat ulterior că este vorba despre joi. Trump a mai spus că le-a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului armatei americane, Dan Caine, să lucreze cu cele două țări pentru „o pace de durată” și a anunțat intenția de a-i invita pe Netanyahu și Aoun la Casa Albă pentru „discuții substanțiale”. Contextul politic: rolul Iranului și tensiunile cu guvernul libanez Moussawi a mulțumit Iranului pentru presiunea „în favoarea Libanului” și a susținut că armistițiul nu ar fi avut loc dacă Iranul nu l-ar fi considerat echivalent cu „închiderea Strâmtorii Ormuz ”. În același timp, Iranul a cerut ca Israelul să înceteze atacurile asupra Libanului ca o condiție prealabilă pentru un acord de încetare a războiului cu Statele Unite, ceea ce a provocat reacția guvernului libanez, care a acuzat Iranul că îi încalcă suveranitatea și negociază „în numele său”. Guvernul libanez s-a angajat să dezarmeze Hezbollah și a purtat marți discuții la nivel înalt cu oficiali israelieni, insistând însă asupra unui armistițiu ca precondiție pentru continuarea negocierilor de pace. Hezbollah a afirmat anterior că se opune discuțiilor dintre Liban și Israel; Moussawi a spus pentru CNN că gruparea respinge „orice negocieri directe între cele două părți”. [...]
Armata SUA spune că blochează doar porturile iraniene, nu Strâmtoarea Hormuz , o nuanță cu potențial impact direct asupra riscului perceput pe rutele energetice din Golf, potrivit Al Jazeera . Generalul american Dan Caine a precizat că operațiunea militară americană vizează „doar” porturile Iranului, și nu întreaga Strâmtoare Hormuz, așa cum afirmase inițial președintele Donald Trump cu doar câteva zile înainte, conform materialului. Clarificarea contează pentru mediul de afaceri și piețele de energie deoarece o blocadă a întregii strâmtori ar implica o perturbare mult mai amplă a traficului maritim decât o măsură limitată la porturi. Al Jazeera nu oferă în acest material detalii suplimentare despre modul de implementare al blocadei sau despre efectele deja observate. [...]
Negocierile SUA–Iran pentru prelungirea armistițiului rămân fără calendar, iar incertitudinea menține presiunea pe rutele energetice și pe prețul petrolului , în condițiile în care Strâmtoarea Hormuz este un punct major de blocaj în discuții, potrivit Al Jazeera . Pakistanul, care mediază contactele, spune că părțile discută organizarea unei a doua întâlniri, dar „nu a fost stabilită o dată”. Armistițiul „fragil” anunțat pe 8 aprilie, după aproape șapte săptămâni de război, urmează să expire pe 22 aprilie. În paralel, blocadele navale și disputele politice nerezolvate complică reluarea negocierilor și cresc riscul unei reveniri la ostilități, cu efect direct asupra transportului maritim și a piețelor. Pakistanul: mediator, dar fără detalii despre formatul următoarei runde Ministerul de Externe pakistanez a confirmat că Washingtonul și Teheranul poartă discuții „prin Islamabad” pentru o a doua rundă, după întâlnirea din 12 aprilie, încheiată fără acord. Purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi a spus că detalii precum componența delegațiilor țin de părți și a invocat confidențialitatea rolului de mediator. „Nu a existat nici un progres major, nici un eșec”, a declarat Andrabi despre prima rundă. El a confirmat că dosarul nuclear rămâne între subiectele-cheie, fără a intra în detalii. Armistițiul expiră pe 22 aprilie, iar blocadele rămân în vigoare Deși încetarea focului încă se menține, ea este descrisă ca fiind „sub presiune”. Al Jazeera notează că blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene este încă în vigoare, iar Comandamentul Central al SUA a afirmat că a întors din drum nouă nave până miercuri. Pe fondul acestor tensiuni, analiștii citați anticipează scenarii diferite: jurnalistul Kamran Yousuf spune că s-ar mira ca armistițiul să nu fie prelungit, invocând „apetit redus” de ambele părți pentru reluarea războiului; Muhammad Faisal (University of Technology Sydney) avertizează că, dacă nu se ajunge rapid la o a doua rundă, rolul Pakistanului s-ar putea schimba din mediator în „manager de criză”. Strâmtoarea Hormuz, miza economică majoră din negocieri Un punct central rămâne Strâmtoarea Hormuz, rută prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial în timp de pace, potrivit sursei. Al Jazeera relatează că Iranul a blocat „efectiv” strâmtoarea de la începutul războiului, cu excepția navelor aparținând unor țări care au încheiat înțelegeri separate cu Teheranul. În plus, SUA au impus de luni o blocadă navală proprie, pentru a împiedica trecerea oricărei nave „legate de Iran”. Grace Wermenbol, fost oficial american pe securitate națională și visiting fellow la German Marshall Fund, spune că redeschiderea strâmtorii este „crucială” pentru reducerea presiunii de creștere asupra prețurilor petrolului și pentru încrederea piețelor, dar că nu există o soluție militară ușoară, iar ieșirea ar necesita un acord diplomatic. Dispute politice care blochează progresul: Libanul și dosarul nuclear Teheranul insistă ca Libanul să fie inclus în orice înțelegere, argumentând că loviturile israeliene de acolo nu pot fi separate de conflictul mai larg. Washingtonul respinge această legare a dosarelor și susține că un eventual acord privind Libanul trebuie să rămână separat de negocierile SUA–Iran. În acest context, SUA au organizat pe 14 aprilie o întâlnire trilaterală la Washington cu ambasadorii Israelului și Libanului, mediată de secretarul de stat Marco Rubio ; discuțiile au fost descrise drept „productive”, dar fără un armistițiu sau o întâlnire de follow-up agreată. Pakistanul s-a poziționat public mai aproape de perspectiva iraniană pe tema Libanului. Andrabi a spus că „pacea în Liban este esențială” pentru discuțiile SUA–Iran și a invocat „semne încurajatoare” recente pe frontul Israel–Liban. Ce urmează: diplomație intensă, dar fără garanții de calendar Pe teren, Islamabadul își intensifică efortul diplomatic: premierul Shehbaz Sharif este într-un tur regional (Jeddah, Doha, apoi Antalya), iar șeful forțelor de apărare Asim Munir a mers la Teheran. Iranul, prin ambasadorul său la Islamabad, a transmis că nu ia în calcul alt loc pentru discuții decât Pakistanul. Dinspre SUA și Iran, mesajele publice rămân prudent optimiste: Casa Albă a spus că noi discuții „foarte probabil” vor avea loc la Islamabad, iar Iranul afirmă că au fost schimbate mai multe mesaje prin Pakistan după 12 aprilie. Totuși, în lipsa unei date pentru runda a doua și cu armistițiul aproape de expirare, riscul de volatilitate rămâne ridicat, mai ales prin prisma blocajului din Hormuz și a disputelor legate de Liban și programul nuclear iranian. [...]
SUA lansează o nouă rundă de presiune economică asupra Iranului , prin operațiunea „Economic Fury”, care vizează direct „elitele regimului” și este dublată de menținerea blocadei asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este escaladarea constrângerilor economice și logistice asupra Teheranului, cu potențiale efecte în lanț asupra fluxurilor comerciale dintr-un coridor maritim strategic. Secretarul Apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth , a confirmat că Departamentul Trezoreriei (echivalentul Ministerului de Finanțe) inițiază operațiunea, care ar urma să „maximizeze presiunea economică asupra întregului guvern” iranian. În același mesaj, Hegseth a cerut Iranului să „aleagă cu înțelepciune” și a reiterat că armata SUA este pregătită să continue lupta dacă Teheranul „alege prost”. Ce vizează „Economic Fury” Potrivit Trezoreriei americane, operațiunea are ca țintă „elitele regimului”, fiind menționată explicit familia Shamkhani, descrisă ca încercând „să profite pe seama poporului iranian”. Articolul nu oferă detalii despre instrumentele concrete (de exemplu, tipuri de sancțiuni sau măsuri financiare), dincolo de direcția generală a presiunii economice. Blocada în Ormuz rămâne, pe termen nedefinit Pe componenta operațională, Hegseth a spus că blocarea porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz va fi menținută „atât timp cât va fi necesar”, informație atribuită de Știrile Pro TV agenției de știri Baha. Formularea lasă deschis orizontul de timp și sugerează o strategie de presiune prelungită, nu o măsură punctuală. Reacția Teheranului și canalul diplomatic În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat la telefon cu omologul său chinez, Wang Yi, despre securitatea regională, potrivit agenției de știri iraniene Mehr. Araghchi a invocat în special prezența și activitățile forțelor americane în Orientul Mijlociu, cu accent pe Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, avertizând că acțiunile „provocatoare” ale SUA în aceste rute strategice ar avea „consecințe periculoase” și pot complica situația din regiune. În același timp, „ultimele rapoarte” citate de Știrile Pro TV indică faptul că Washingtonul și Teheranul ar fi convenit o nouă rundă de negocieri de pace, așteptată să aibă loc din nou la Islamabad. Articolul nu precizează sursa acestor rapoarte și nici un calendar ferm, astfel că informația rămâne, deocamdată, la nivel de așteptare. [...]
