Știri
Știri din categoria Externe
Arabia Saudită autorizează riposta militară după atacurile Iranului asupra Riadului, iar prințul moștenitor Mohammed bin Salman a ordonat forțelor aeriene să lovească ținte iraniene „dacă va fi necesar”, potrivit informațiilor publicate de Gulf News. Decizia vine după ce regatul a anunțat interceptarea unor rachete și drone lansate de Iran către capitală și provinciile estice.
Ministerul saudit de Externe a condamnat „atacurile flagrante” și a transmis că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și apăra teritoriul și populația. Potrivit relatărilor citate de NPR, Iranul a lansat sute de rachete și drone asupra unor ținte din regiune, vizând state aliate ale SUA, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Iordania, după o amplă operațiune militară desfășurată împotriva sa.
Escaladarea survine la scurt timp după atacuri coordonate ale Statelor Unite și Israelului asupra unor obiective iraniene, context în care, conform unei analize publicate de The Washington Post, Riadul ar fi exercitat presiuni diplomatice pentru o poziție mai fermă față de Teheran. Iranul a reacționat cu lovituri de amploare, inclusiv asupra unor zone civile din Golf, ceea ce a amplificat tensiunile și a redus drastic spațiul de neutralitate pentru statele din regiune.
Schimbarea de poziție a Arabiei Saudite este semnificativă. La finalul lunii ianuarie 2026, conducerea de la Riad dădea asigurări că nu va permite folosirea teritoriului său pentru atacuri asupra Iranului. În prezent, autoritățile afirmă că securitatea națională primează, iar regatul își coordonează poziția cu liderii din Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Iordania.
Criza deschide perspectiva unei confruntări regionale extinse, cu implicarea directă a unora dintre cele mai bine echipate armate din Orientul Mijlociu. În absența unui canal diplomatic activ, riscul formării unei coaliții militare mai largi împotriva Iranului devine tot mai ridicat, cu potențiale consecințe asupra securității energetice și stabilității regionale.
Recomandate
Israelul a lovit cartierul general al Gardienilor Revoluției din Teheran , în a doua zi a campaniei militare comune cu Statele Unite împotriva Iranului, potrivit relatărilor din presa internațională, inclusiv The Times of Israel . Explozii puternice au zguduit centrul capitalei iraniene, unde au fost vizate sediile Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, instalații de securitate internă și infrastructura media de stat. Armata israeliană a anunțat că peste 100 de avioane de luptă au participat la raiduri asupra a zeci de obiective, inclusiv unități de informații, forțe aeriene și structuri de securitate ale Gardienilor Revoluției. Potrivit declarațiilor oficiale, printre ținte s-a aflat și comandamentul Thar-Allah, responsabil de securitatea regiunii Teheran. Presa israeliană, inclusiv The Jerusalem Post , a relatat că atacurile au distrus centre operaționale considerate esențiale pentru aparatul de securitate al regimului. Agențiile internaționale, între care Associated Press , au transmis că loviturile au afectat și zona televiziunii publice iraniene, întrerupând temporar transmisii în direct. Explozii au fost raportate în apropierea Pieței Azadi, a Stadionului Azadi și a Turnului Milad, iar străzile capitalei au rămas în mare parte pustii, în timp ce forțele paramilitare au instituit puncte de control. Operațiunea face parte dintr-o campanie mai amplă, declanșată cu o zi înainte, care a vizat inițial sisteme de apărare antiaeriană și lansatoare de rachete, pentru a asigura superioritatea aeriană deasupra Iranului. În a doua fază, ofensiva s-a concentrat pe infrastructura centrală a regimului din Teheran. Teheranul a anunțat represalii și a lansat rachete asupra Israelului și a unor state din Golf, extinzând conflictul la nivel regional. În paralel, Washingtonul a avertizat că va reacționa la orice nouă escaladare, în timp ce liderii regionali cer reținere pentru a evita o confruntare generalizată. Lovirea directă a unor obiective-cheie din capitala iraniană marchează un nou prag în confruntarea dintre Israel și Iran și amplifică riscul unei destabilizări majore în Orientul Mijlociu. [...]
Donald Trump afirmă că războiul din Iran ar putea dura aproximativ patru săptămâni , în timp ce operațiunile militare americane continuă „în plină forță”, potrivit relatărilor publicate de USA Today . Declarațiile vin în a doua zi a campaniei militare comune SUA–Israel, pe fondul intensificării confruntărilor și al creșterii numărului de victime. Într-un mesaj video distribuit pe rețeaua sa socială, Trump a confirmat moartea a trei militari americani și a avertizat că sunt posibile noi pierderi. „Operațiunile de luptă continuă în plină forță și vor continua până când toate obiectivele noastre vor fi atinse”, a transmis liderul american. Într-un interviu acordat presei britanice, acesta a precizat că durata estimată a campaniei este de „patru săptămâni sau mai puțin”. Operațiunea, denumită de Pentagon „Epic Fury” și de Israel „Roaring Lion”, a început în dimineața zilei de 28 februarie 2026 și a vizat centre de comandă, instalații de rachete balistice, sisteme de apărare antiaeriană și infrastructură navală iraniană. Oficialii americani susțin că au fost lovite sute de ținte strategice în primele 24 de ore. Teheranul a răspuns prin lansarea de rachete asupra Israelului și a unor baze americane din regiune, inclusiv în Bahrain și Qatar. Comandamentul Central al SUA a confirmat victime în rândul militarilor americani, în timp ce autoritățile iraniene au anunțat la rândul lor pierderi semnificative. Președintele american a avertizat Iranul să nu intensifice represaliile și a reiterat apelul la capitulare adresat forțelor iraniene, promițând „imunitate totală” celor care depun armele. În paralel, la Washington au apărut reacții critice din partea unor membri ai Congresului, care solicită dezbateri privind autoritatea executivă de a declanșa operațiuni militare fără aprobarea legislativului. Estimarea privind o campanie de aproximativ o lună sugerează o ofensivă planificată pe termen scurt, însă evoluția confruntărilor și amploarea represaliilor iraniene pot influența durata reală a conflictului. [...]
Germania susține obiectivul SUA de a opri programul nuclear și balistic al Iranului , dar avertizează asupra riscurilor escaladării conflictului, potrivit Știrile ProTV , care citează Reuters și AFP. Declarația a fost făcută duminică de cancelarul Friedrich Merz . „Împărtășim interesul SUA de a vedea încheiat acest regim al terorii și oprit armamentul nuclear și balistic periculos”, a afirmat Merz, subliniind totodată că situația actuală implică riscuri majore pentru stabilitatea regională și internațională. Poziția Berlinului vine în contextul escaladării confruntărilor din Orientul Mijlociu, după atacuri reciproce între Iran și o coaliție condusă de Statele Unite și Israel. Germania, una dintre puterile-cheie ale Uniunii Europene, transmite astfel un semnal de aliniere strategică cu Washingtonul în privința dosarului nuclear iranian. Și Franța a condamnat ferm atacurile lansate de Iran asupra statelor din Golf și Iordaniei. Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot , a denunțat „atacurile masive și nejustificate” care au vizat Arabia Saudită, Qatar, Bahrain, Kuweit, Oman și Iordania, afirmând că aceste țări au fost atrase într-un conflict pe care „nu l-au ales”. Parisul a transmis „deplină solidaritate și sprijin total” statelor afectate, consolidând poziția europeană de susținere a partenerilor din regiune. Declarațiile vin într-un moment în care temerile privind extinderea conflictului și impactul său asupra securității globale cresc de la o zi la alta. Mesajele transmise de Berlin și Paris arată că marile capitale europene încearcă să echilibreze sprijinul pentru obiectivul de stopare a programului nuclear iranian cu apeluri implicite la prudență, pentru a evita o escaladare care ar putea destabiliza suplimentar Orientul Mijlociu. [...]
Căderea regimului de la Teheran ar tăia o parte importantă din sprijinul Rusiei , susține fostul ambasador al SUA în România, Adrian Zuckerman, potrivit Antena 3 CNN . Într-o intervenție în direct, acesta a afirmat că Iranul reprezintă „al treilea pilon” al unei axe formate din Rusia, China și Iran, iar prăbușirea actualului regim ar avea efecte directe asupra războiului dus de Moscova. Zuckerman estimează că operațiunea militară aflată în desfășurare ar putea dura „două-trei zile”, cu bombardamente constante și ținte stabilite „cu mare precizie”, forțele americane și cele din baze regionale fiind pregătite pentru atac. El a comparat planul pentru Iran cu cel aplicat anterior în Venezuela, pe care l-a descris drept „sofisticat și complex”, și a spus că nu vede actualul regim de la Teheran supraviețuind pe termen lung. Potrivit fostului diplomat, miza nu este doar petrolul, ci și sprijinul militar oferit de Iran Rusiei, inclusiv prin livrări de drone și alte echipamente. În opinia sa, eliminarea conducerii de la Teheran ar duce la diminuarea semnificativă a acestui ajutor. Principalele idei susținute de Adrian Zuckerman: Iranul este un actor-cheie în sprijinul acordat Rusiei; o eventuală înfrângere a regimului ar reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul; pericolul major ar fi fost ca Iranul să obțină arma nucleară; singura șansă pentru stabilitate în Orientul Mijlociu ar fi eliminarea grupărilor considerate teroriste. Declarațiile vin într-un moment de escaladare a tensiunilor regionale, iar evoluțiile din Iran ar putea influența nu doar echilibrul de putere din Orientul Mijlociu, ci și dinamica războiului din Ucraina. Rămâne de văzut dacă operațiunea anunțată va produce schimbarea de regim anticipată sau va deschide un nou capitol de instabilitate regională. [...]
Hotelul Burj Al Arab din Dubai a fost lovit de drone iraniene , iar atacul a afectat și Aeroportul Internațional Dubai, provocând răniți și perturbarea traficului aerian, potrivit Euronews România . Incidentul marchează o nouă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra uneia dintre cele mai importante destinații turistice și comerciale din regiune. Conform autorităților din Dubai, o dronă lansată de Iran a fost interceptată, însă fragmentele acesteia au căzut pe fațada hotelului de lux, unde au provocat un incendiu la mai multe etaje. Imaginile difuzate arată flăcări care au cuprins partea superioară a clădirii-emblemă a emiratului. În total, patru persoane au fost rănite. În paralel, o altă dronă ar fi vizat Aeroportul Internațional Dubai, unul dintre cele mai aglomerate din lume. Toate terminalele au fost evacuate de urgență, iar zborurile au fost suspendate temporar. Explozii au fost raportate și în zona insulei artificiale Palm Jumeirah. Autoritățile locale nu au anunțat pagube structurale majore, însă traficul aerian a fost grav perturbat, cu întârzieri și redirecționări de curse. Atacul asupra unor obiective civile de importanță strategică ridică temeri privind extinderea confruntărilor în statele din Golf, până acum considerate relativ protejate de linia directă a conflictului. Dubai, un nod esențial pentru transportul aerian și turismul internațional, devine astfel una dintre cele mai vizibile ținte ale escaladării regionale, într-un moment în care tensiunile dintre Iran, Israel și aliații occidentali ating un nou nivel. [...]
La Teheran a fost instalată o conducere interimară după moartea ayatollahului Ali Khamenei , în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone în întreaga regiune, potrivit Știrile ProTV . Lovitura care l-a ucis pe liderul suprem, atribuită bombardamentelor americano-israeliene, a declanșat o nouă etapă a conflictului din Orientul Mijlociu. La Teheran a fost desemnat un consiliu interimar format din președintele Iranului, ministrul justiției și ayatollahul Ali Reza Arafi, în așteptarea alegerii unui succesor. Între timp, armata iraniană a amenințat cu „cele mai distrugătoare atacuri” asupra bazelor militare din zona Golfului. Israelul susține că în atacul asupra cartierului general al regimului au fost eliminați zeci de responsabili militari și de securitate, inclusiv șeful statului major, ministrul apărării și comandantul Gărzilor Revoluționare. Potrivit armatei israeliene, 40 de comandanți de rang înalt ar fi fost uciși într-un singur minut. Iranul a ripostat cu rachete și drone. În orășelul israelian Beit Shemesh, o rachetă care a trecut de sistemele de apărare a lovit un adăpost antiaerian, provocând moartea a cel puțin nouă persoane și rănirea altor peste 40. Alte atacuri au vizat Tel Aviv, unde două persoane au fost ucise și 20 rănite. Bahrain, Kuweit și Qatar au interceptat o parte dintre proiectile, însă au fost raportate victime și pagube materiale. Tensiunile s-au extins și în Pakistan, unde proteste pro-iraniene au degenerat în confruntări violente, soldate cu cel puțin nouă morți. În paralel, Comandamentul Central al Statelor Unite a confirmat primele pierderi americane: trei soldați uciși și cinci grav răniți. Analiști citați de presa internațională avertizează că există riscul ca Garda Revoluționară să preia controlul total al puterii, menținând un regim autoritar sub o nouă figură religioasă. În lipsa unei tranziții clare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu implicații directe pentru securitatea statelor din Golf și a aliaților occidentali. [...]
