Știri
Știri din categoria Externe
Noua majoritate din Ungaria accelerează schimbarea conducerii statului: partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat pe fostul șef al Curții Supreme, András Baka, pentru funcția de președinte, într-o mișcare care vine după un amendament constituțional ce ar încheia mandatul actualului șef al statului, potrivit Antena 3.
Grupul parlamentar al Tisza a făcut nominalizarea pentru președinția Ungariei, iar, potrivit Reuters, Baka ar urma să fie ales marți de Parlament. Funcția de președinte este descrisă ca fiind în mare parte una ceremonială.
Demersul este prezentat ca un gest simbolic al premierului Peter Magyar de a „demonta bastioanele de putere” ale fostului premier Viktor Orbán. Magyar susține că ar fi primit un mandat puternic din partea alegătorilor pentru a face aceste schimbări, conform aceleiași surse.
În Ungaria, președintele este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani, nu prin vot direct. Alegerea unui nou președinte are loc după ce Parlamentul a adoptat un amendament constituțional care prevede încetarea mandatului lui Tamás Sulyok, actualul șef al statului.
Amendamentul a fost promovat de noua majoritate parlamentară condusă de Peter Magyar și este parte dintr-un demers mai larg de înlăturare din funcțiile-cheie a persoanelor asociate cu fostul guvern condus de Viktor Orbán.
Recomandate
Guvernul francez crește salariul minim cu 1,6% de la 1 decembrie, într-o încercare de a tempera tensiunile sociale , iar majorarea netă pe fluturaș este de 23,65 euro (aprox. 118 lei), potrivit Antena 3 . Măsura vine după săptămâni de proteste legate de costul vieții și înaintea unor noi mobilizări anunțate de sindicate și studenți. Majorarea de 1,6% ar duce salariul minim (SMIC – salariul minim interprofesional) la aproximativ 1.502 euro (aprox. 7.510 lei), de la 1.477,93 euro (aprox. 7.390 lei). Executivul de la Paris a decis, totodată, să devanseze creșterea care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie, aplicând-o de la 1 decembrie. Argumentul economic al guvernului: fără efect negativ pe piața muncii Anunțul a fost făcut de premierul Sébastien Lecornu după o întâlnire de două ore cu sindicatele, convocată în contextul grevei generale din 29 octombrie . Ministrul Muncii, Jean-Pierre Farandou, a spus că guvernul „devansează” creșterea și o ridică la 1,6%. Premierul a susținut că majorarea a fost „documentată” astfel încât să nu devină o sursă de pierdere a locurilor de muncă, iar guvernul o prezintă drept una dintre cele mai mari creșteri din ultimii 20 de ani. Relaxare fiscală condiționată pentru companii Odată cu creșterea salariului minim, guvernul a dat asigurări că va relaxa fiscalitatea pentru companii, cu condiția ca acestea să acorde creșteri salariale în negocierile din lunile următoare privind contractele colective de muncă. În paralel, presa franceză citată în material notează că sindicatele reclamă menținerea, în anumite ramuri, a unor salarii minime sub nivelul SMIC. Sindicatele: „firimituri”, protestele continuă Reprezentanții sindicali au calificat creșterea drept insuficientă. Lidera CGT, Sophie Binet, a declarat: „Sunt firimituri. Nu am venit aici să cerem milă, ci vrem recunoașterea muncii noastre, pe care muncitorii o solicită la manifestații.” Ea a mai spus că, în termeni efectivi, creșterea ar fi „de doar cinci euro” pentru salariați, restul fiind legat de o majorare deja prevăzută pentru începutul anului: „Asta înseamnă un kilogram de roșii.” Binet a anunțat că mobilizarea va continua, CGT urmând să se alăture apelului la greva generală a funcționarilor programată pentru 17 noiembrie, precum și unei zile de protest convocată de studenți pentru marți și pentru sâmbetele următoare. Și reprezentanții CFDT și FO au transmis că majorarea este insuficientă. [...]
Uniunea Europeană cere despăgubiri de la IBM, Atos și Leonardo pentru întârzierile care au umflat costurile și au dat peste cap implementarea sistemului EES , potrivit Antena 3 . Procesul, deschis de agenția europeană eu-LISA, vizează livrarea cu întârziere a unui proiect IT critic pentru controlul frontierelor, cu efecte directe în bugete și în funcționarea aeroporturilor. Litigiul a fost inițiat în decembrie 2025, în Estonia, unde eu-LISA își are sediul. Un purtător de cuvânt al Tribunalului Districtual Harju a confirmat că acțiunea civilă a fost înregistrată, însă până acum nu au avut loc audieri și nici nu au fost programate. De ce contează: întârzierile au crescut factura proiectului Din documentele citate în material reiese că întârzierile au generat costuri suplimentare și au împins în spate și alte sisteme informatice. eu-LISA arată în raportul financiar pentru 2022 că a avut „dificultăți” cu consorțiul contractat și că evalua „costurile suplimentare” provocate de întârzieri, într-un context în care valoarea totală a contractului fusese deja majorată în 2021 de la 142 de milioane de euro (aprox. 710 milioane lei) la 212 milioane de euro (aprox. 1,06 miliarde lei). Agenția mai notează că întârzierile au crescut necesarul bugetar pentru implementarea EES, inclusiv prin majorarea costurilor de întreținere pentru componente hardware și software. Documentele financiare menționate indică faptul că bugetul EES a fost aproape dublat în 2023, până la 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), prin realocarea fondurilor de la alte proiecte. Ce este EES și ce probleme a creat în aeroporturi Sistemul de intrare/ieșire ( Entry/Exit System – EES ) obligă călătorii din afara UE ca, la prima intrare în spațiul Schengen, să își scaneze amprentele și să li se fotografieze chipul. Scopul este identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere sau sunt căutate de autorități. Programat inițial pentru 2022, EES a fost implementat integral abia în acest an, iar introducerea lui a fost afectată de probleme software și hardware. Antena 3 menționează inclusiv situații în care scanerele de amprente nu funcționau corespunzător când erau murdărite de transpirație, ceea ce a dus la cozi de ore în aeroporturi din Europa. În plus, unele state UE erau încă în proces de achiziționare a scanerelor. Pozițiile părților: procesul vizează livrarea, nu funcționarea curentă eu-LISA afirmă, în raportul financiar anual publicat în iulie, că a activat „căile de atac contractuale și juridice” pentru a-și proteja interesele financiare. Agenția a refuzat să comenteze litigiul, dar a susținut că acesta „nu are niciun impact asupra funcționării” EES și că sistemul este „pe deplin operațional” în Europa. Comisia Europeană a indicat că procesul vizează „întârzierile în livrarea EES în perioada dezvoltării sistemului” și „nu are legătură cu funcționarea EES”. Leonardo și Atos au refuzat să comenteze, iar IBM nu a răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit materialului. Context contractual și ce urmează Scrisorile consultate de Financial Times, citate de Antena 3, arată că disputa privind termenele și penalitățile durează de ani: în 2021, Atos Belgium și IBM Belgium au contestat principiul și calculul unei amenzi, invocând „factori externi”, inclusiv pandemia de Covid-19. În 2022, consorțiul a criticat termenele considerate nerealiste și „guvernanța generală” a agenției, iar în martie 2022 un reprezentant IBM a acceptat reținerea unor plăți până la clarificarea despăgubirilor. Contractul a expirat anul trecut, iar implementarea a fost preluată de un nou consorțiu, însă Atos, Leonardo și IBM au rămas responsabile până în august, potrivit eu-LISA. Separat, proiectul a fost asociat și cu acuzații privind riscuri de securitate cibernetică; eu-LISA a spus că nu au fost identificate breșe, iar OLAF a considerat că există „elemente suficiente” pentru investigații suplimentare, conform informațiilor citate. [...]
Iranul își condiționează reluarea negocierilor de ridicarea sancțiunilor și a blocadei navale , prezentând o propunere de repornire a discuțiilor „în cel mult două zile” drept „cea mai rezonabilă” opțiune, potrivit The Jerusalem Post . Miza imediată este dacă Washingtonul acceptă un cadru de negocieri care, în versiunea Teheranului, începe abia după îndeplinirea unor condiții prealabile. La o conferință de presă săptămânală, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei , a respins criticile secretarului de stat american Marco Rubio , care a catalogat unele cerințe iraniene drept „scandaloase și ridicole”. Baghaei a formulat public condițiile pe care Iranul le consideră necesare înainte de începerea negocierilor: ridicarea sancțiunilor americane pe care le numește „ilegale”, ridicarea blocadei navale și încetarea războiului „pe toate fronturile”. Iranul a redus termenul propus pentru reluarea discuțiilor de la șapte zile la două, însă păstrează aceeași logică a precondițiilor: Washingtonul ar trebui mai întâi să oprească ostilitățile, să ridice blocada și să renunțe la sancțiuni. Presiunea SUA asupra Irakului și comerțul terestru al Iranului Baghaei a mai spus că presiunile SUA asupra Irakului pentru a închide cea mai mare parte a frontierelor cu Iranul nu ar trebui să afecteze relațiile bilaterale dintre Bagdad și Teheran. Declarația vine după ce ministrul irakian de Externe a afirmat că Washingtonul împinge Irakul spre o astfel de măsură. În același registru, oficialul iranian a minimalizat importanța unei forțe operative militare americane menite să restricționeze comerțul terestru al Iranului, pe care a descris-o drept o „diversiune” după pierderile republicanilor în alegerile de la mijloc de mandat din SUA. Poziția Washingtonului: diplomație, dar fără „progres” și cu opțiunea loviturilor Rubio a declarat, înainte de plecarea în Franța pentru o reuniune a miniștrilor de Externe din G7, că nu are „niciun progres de raportat” și că, deși mai multe țări continuă să discute cu Iranul și să avanseze idei, nu există semnele unui „moment de străpungere”. Potrivit lui Rubio, președintele american Donald Trump ar favoriza în continuare o soluție diplomatică, însă cererile Iranului rămân un obstacol major. În paralel, Rubio a menționat posibilitatea unor lovituri suplimentare ale SUA asupra Iranului, precizând că Washingtonul ar acționa dacă forțele americane sau transporturile maritime din regiune ar fi amenințate. [...]
Un incident pe o navă Royal Caribbean a declanșat o anchetă a Pazei de Coastă din SUA , după ce un pianist căzut peste bord a fost găsit în viață la zeci de kilometri de țărm, potrivit Adevărul . Bărbatul a fost recuperat din Oceanul Pacific de doi pescari din Newport Beach, California, după ce ar fi petrecut aproximativ nouă ore în apă. Paza de Coastă a SUA investighează circumstanțele în care acesta a ajuns în ocean, iar bărbatul a fost transportat la spital după operațiunea de salvare. Autoritățile estimează că a fost zărit la aproape 20 de mile de țărm, adică aproximativ 32 km, în apropierea Insulei Catalina. Cei doi pescari, Sean Norton și Grant Garrett, l-au observat în jurul prânzului și l-au scos la bord. Garrett a relatat pentru CBS News că, în momentul în care l-au reperat, a spus: „Da, e un om. Oprește barca”. După ce și-a revenit, bărbatul le-ar fi spus că este pianist pe nava de croazieră cu 14 punți „ Ovation of the Seas ”. Norton a descris reacția acestuia imediat după salvare: „Mulțumesc. Am crezut că o să mor.” Ce se știe despre intervenție și de ce contează După recuperare, echipajul ambarcațiunii de pescuit a transmis un apel maritim de urgență, iar salvamarii din Newport Beach au intervenit pentru a prelua cazul. Șeful de batalion Adam Yacenda a declarat că bărbatul a fost găsit la aproximativ 15–20 de mile în larg, „practic în mijlocul oceanului”, potrivit CBS. Un element invocat de pescari pentru supraviețuire a fost temperatura apei, descrisă ca neobișnuit de ridicată. Norton a pus acest lucru pe seama unui episod El Niño și a spus că apa ar fi avut în jur de 25°C, ceea ce ar fi putut face diferența după un interval atât de lung petrecut în ocean. Următorul pas: ancheta autorităților și reacția companiei Paza de Coastă continuă ancheta privind căderea peste bord. Grupul Royal Caribbean a confirmat incidentul și a transmis că îi oferă sprijin angajatului după experiența traumatică. [...]
Polarizarea politică din Franța se adâncește înaintea prezidențialelor , cu Marine Le Pen și Jean‑Luc Mélenchon întărindu-și pozițiile în intențiile de vot, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Toluna Harris Interactive relatat de Reuters . Pentru mediul economic, semnalul relevant este că slăbirea centrului politic, pe fondul dificultăților economice și al finalului de mandat al lui Emmanuel Macron, crește probabilitatea unei confruntări între opțiuni mai radicale, cu potențial de a influența direcția politicilor economice. Sondajul, realizat în perioada 3–5 noiembrie, o creditează pe Marine Le Pen, candidata Rassemblement National (RN), cu 34%–36% în primul tur, în funcție de scenariul analizat. Nivelul este apropiat de cel din luna precedentă, când Le Pen era cotată la 35%–37%. Pe partea stângă, Jean‑Luc Mélenchon, liderul La France Insoumise (LFI), ar intra în turul al doilea în toate cele cinci scenarii testate, cu 18% sau 19%. Într-o confruntare directă în turul decisiv, Le Pen l-ar învinge „categoric” pe Mélenchon, potrivit aceluiași sondaj. De ce contează: slăbirea centrului politic, pe fondul tensiunilor economice Avansul celor doi este pus în contextul apropierii de final a celui de-al doilea și ultim mandat al președintelui Emmanuel Macron. Popularitatea scăzută a acestuia și dificultățile economice au erodat centrul politic francez și au creat spațiu pentru formațiuni cu poziții mai radicale, notează Reuters. Ce urmează: programe electorale și mizele campaniei Mélenchon și-a prezentat sâmbătă programul pentru alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, criticând NATO și ceea ce a numit „războaiele americane” și promițând relansarea economiei prin măsuri de stimulare. El a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Le Pen a participat, la rândul ei, la ultimele trei scrutinuri prezidențiale; în 2017 și 2022 a ajuns în turul decisiv, dar a pierdut de fiecare dată în fața lui Macron. [...]
Donald Trump a încercat să reducă miza unei numiri-cheie la Casa Albă , susținând că propunerea ca Dana White, șeful UFC, să devină secretar de presă a fost „o glumă”, potrivit Digi24 . Episodul contează în plan operațional: funcția este vacantă, iar comunicarea oficială a administrației rămâne fără un titular stabil după o demitere rapidă în octombrie. Trump le-a spus duminică reporterilor, pe pista aeroportului din Florida care îi poartă numele, că a glumit, dar a adăugat că lui Dana White „îi place ideea”. Propunerea fusese făcută publică sâmbătă, pe rețeaua Truth Social , unde Trump a scris că White nu a acceptat încă oferta și l-a îndemnat să preia postul și să se înconjoare de adjuncți din lumea MMA, „chiar dacă unii nu sunt din țara noastră”. În aceeași postare, Trump l-a descris pe White drept un „luptător și războinic violent”. Dana White, în vârstă de 57 de ani, a declarat după un eveniment la Londra că va merge la Washington „imediat” pentru a se întâlni cu președintele SUA luni și că va avea „mai multe de spus” după întâlnire. De ce contează: postul de secretar de presă este vacant după o demitere rapidă Poziția de secretar de presă al Casei Albe este descrisă ca fiind strategică și este neocupată de la demiterea lui Katie Zacharia , pe 16 octombrie, după doar cinci zile. Digi24 notează că aceasta a avut o prestație slabă la singurul briefing de presă pe care l-a condus și a fost acuzată că a mințit în legătură cu calificările sale de juristă. Context: relația Trump–White și apropierea de UFC Trump și-a sărbătorit a 80-a aniversare în iunie găzduind un turneu de MMA la Casa Albă, organizat de UFC. De asemenea, Dana White a urcat pe scenă alături de Trump în timpul discursului de victorie pentru realegerea sa în 2024. [...]
