Știri
Știri din categoria Externe
Noua majoritate din Ungaria accelerează schimbarea conducerii statului: partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat pe fostul șef al Curții Supreme, András Baka, pentru funcția de președinte, într-o mișcare care vine după un amendament constituțional ce ar încheia mandatul actualului șef al statului, potrivit Antena 3.
Grupul parlamentar al Tisza a făcut nominalizarea pentru președinția Ungariei, iar, potrivit Reuters, Baka ar urma să fie ales marți de Parlament. Funcția de președinte este descrisă ca fiind în mare parte una ceremonială.
Demersul este prezentat ca un gest simbolic al premierului Peter Magyar de a „demonta bastioanele de putere” ale fostului premier Viktor Orbán. Magyar susține că ar fi primit un mandat puternic din partea alegătorilor pentru a face aceste schimbări, conform aceleiași surse.
În Ungaria, președintele este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani, nu prin vot direct. Alegerea unui nou președinte are loc după ce Parlamentul a adoptat un amendament constituțional care prevede încetarea mandatului lui Tamás Sulyok, actualul șef al statului.
Amendamentul a fost promovat de noua majoritate parlamentară condusă de Peter Magyar și este parte dintr-un demers mai larg de înlăturare din funcțiile-cheie a persoanelor asociate cu fostul guvern condus de Viktor Orbán.
Recomandate
Tensiunile Ucraina–Ungaria riscă să blocheze proiecte economice și energetice regionale , după ce Budapesta a refuzat participarea la noul format „ Carpathian 8 ”, iar Kievul a acuzat guvernul lui Péter Magyar că perpetuează „obstrucționismul” asociat erei Orbán, potrivit HotNews . Summitul „Carpathian 8”, găzduit în weekend de președintele Volodimir Zelenski în regiunea Ivano-Frankivsk, este prezentat ca un forum pentru consolidarea cooperării economice în regiune. La reuniune au participat, între alții, premierul Poloniei Donald Tusk, președintele României Nicușor Dan, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și reprezentanți din Cehia, Austria și Slovacia. Absența Ungariei de la „Carpathian 8” și schimbul de replici Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei a declarat pentru Telex că țara a fost reprezentată de șeful Ambasadei Ungariei la Kiev, însă acesta nu a apărut în fotografia de grup și nu a participat la discursurile de deschidere sau la dezbaterile din paneluri, potrivit unui jurnalist al Kyiv Independent prezent la summit. Într-un discurs în parlamentul ungar, premierul Péter Magyar a susținut că a existat „un motiv întemeiat” pentru neparticipare și a afirmat că Ungaria nu a luat parte la forum. Replica a venit de la ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiha , care a spus că Ucraina este surprinsă de „declarațiile inutil de conflictuale” ale premierului ungar și a acuzat continuarea „politicilor de obstrucționism și izolaționism” asociate lui Viktor Orbán, inclusiv prin referirea la „orbanism”. Declarația a fost publicată și pe X, într-o postare datată 21 septembrie 2026, pe contul ministrului: X . Miza de reglementare: veto-ul Budapestei pe aderarea Ucrainei la UE Deși relațiile bilaterale au cunoscut un „parțial dezgheț” după preluarea funcției de către Magyar în luna mai, Budapesta și-a reînnoit blocajul asupra negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, invocând drepturile minorității maghiare din Ucraina, conform materialului. O întâlnire Zelenski–Magyar, discutată încă din primăvară, nu are încă o dată stabilită. Consilierul lui Zelenski, Dmitro Litvin, a declarat că președintele ucrainean este pregătit să se întâlnească, dar că „partea domnului Magyar” ar fi cea care întârzie, adăugând că diplomațiile sunt în contact. Energie: acordul MOL–Naftogaz, transformat în dispută politică Un nou punct de fricțiune a apărut pe tema energiei, după ce Naftogaz a anunțat un acord cu MOL pentru construirea unor instalații de stocare a petrolului în Ungaria, proiect prezentat ca măsură de protecție a aprovizionării în fața unor posibile atacuri rusești. Acordul a fost criticat de partidul Fidesz al lui Orbán, iar Péter Magyar a reacționat public, afirmând că sub guvernul său nu se va construi un astfel de depozit și cerând ca MOL să consulte guvernul înainte de astfel de înțelegeri. El a invocat și faptul că statul ungar deține o participație de 25% în companie. Sybiha a avertizat, la rândul său, că astfel de declarații „pun sub semnul întrebării” cooperarea „pragmatică” dintre companiile energetice ucrainene și maghiare, convenită printr-un memorandum bilateral, și a susținut că amestecul politic în „afaceri pragmatice” are efecte negative. În acest context, disputa depășește nivelul retoricii și riscă să afecteze atât cooperarea economică regională promovată de „Carpathian 8”, cât și proiecte concrete din energie, într-un moment în care Ucraina încearcă să-și securizeze infrastructura și să avanseze pe agenda europeană. [...]
Ungaria încearcă să evite un șoc de aprovizionare cu energie și caută prelungirea derogării de la sancțiunile SUA care îi permite să folosească petrol și gaze din Rusia, potrivit news.ro . Derogarea actuală, valabilă un an, urmează să expire în noiembrie. Ministrul de externe Anita Orban a declarat pentru site-ul de știri index.hu, citat de Reuters, că Budapesta lucrează la extinderea derogării dincolo de noiembrie. Argumentul invocat este unul operațional: grupul energetic maghiar MOL ar avea nevoie de mai mult timp pentru schimbările tehnologice necesare diversificării surselor de energie. De ce contează: dependența de Rusia rămâne o vulnerabilitate economică S&P Global , care a confirmat în mai ratingul de credit al Ungariei la BBB- cu perspectivă negativă, estimează că peste 90% din importurile de petrol și gaze ale țării provin din Rusia, prin conducte care traversează Ucraina, Bulgaria și Serbia. În acest context, dependența de importurile rusești este prezentată ca o sursă de vulnerabilitate pentru economia Ungariei, descrisă ca având un consum intensiv de energie, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să se desprindă de energia rusească după invazia Ucrainei din februarie 2022. Context politic: derogarea a fost negociată în era Viktor Orban Acordul de exceptare de la sancțiuni a fost negociat între președintele SUA, Donald Trump, și fostul lider maghiar Viktor Orban, care a pierdut puterea după alegerile din aprilie, după 16 ani la conducere. Deși Viktor Orban a menținut legături strânse cu Kremlinul, actualul cabinet maghiar a expulzat în această lună 10 diplomați ruși, susținând că au acționat într-un mod incompatibil cu statutul lor. [...]
Atacurile cu drone asupra a două rafinării și a unei fabrici din industria de apărare ridică riscul de întreruperi în producția de carburanți și în lanțul militar-industrial al Rusiei , potrivit Antena 3 , care relatează despre lovituri nocturne în mai multe regiuni rusești. În regiunea Perm, drone ucrainene ar fi lovit rafinăria Lukoil-Permnefteorgsintez (PNOS) , descrisă ca fiind una dintre cele mai mari zece rafinării din Rusia. Conform informațiilor preliminare citate, ar fi luat foc instalația AVT-5. Guvernatorul regiunii Perm, Dmitri Mahonin, a confirmat un „atac masiv” cu drone și a spus că a fost vizat „un obiectiv industrial”, fără alte detalii. Ținte cu relevanță economică: rafinării și petrochimie Un al doilea atac ar fi vizat Rafinăria Novoșahtinsk din regiunea Rostov, unde guvernatorul Iuri Sliusar a anunțat că unitatea „a fost avariată” și și-a suspendat activitatea, la o lună după o oprire precedentă. Rafinăria este prezentată drept singura din regiunea Rostov și una dintre cele mai mari din sudul Rusiei, cu o capacitate totală de 5,6 milioane de tone pe an, producând benzină, păcură, combustibil naval, motorină și combustibil pentru încălzire. Tot în regiunea Voronej, ar fi fost vizată compania Voronejsintezkauciuk, descrisă ca o unitate importantă a industriei petrochimice (elastomeri termoplastici și cauciuc sintetic). În același context, canalul Supernova este citat cu informația că una dintre ținte ar fi fost și un depozit Ozon, unde incendiul izbucnit după primul atac ar fi fost stins rapid, însă tentativele de lovire ar fi continuat și dimineața. Ținte cu relevanță operațională: industria de apărare și efecte în teren La Ulianovsk, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi atacat compania NPP Zavod Iskra, parte a concernului Almaz-Antei. Unitatea este descrisă ca producător de dispozitive semiconductoare, componente pentru microunde și microelectronică destinată rachetelor, iar imaginile publicate ar surprinde lovirea fabricii urmată de o explozie. Guvernatorul regiunii Ulianovsk, Aleksei Russkih, a declarat că opt persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în oraș și că au existat pagube la infrastructura industrială și civilă. Potrivit acestuia, serviciile medicale au fost trecute în stare de alertă sporită, iar spitalele au pregătit paturi suplimentare. În regiunea Rostov, Sliusar a mai afirmat că, în timpul respingerii atacului aerian, au fost distruse aproximativ 50 de drone. În Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a anunțat interceptarea a 88 de drone deasupra capitalei regionale și a șase districte; potrivit informațiilor preliminare, patru persoane ar fi fost rănite și ar fi fost avariate clădiri rezidențiale, automobile și clădiri nerezidențiale și industriale, fiind raportate și incendii. Din informațiile prezentate, miza imediată pentru Rusia este dublă: presiune asupra infrastructurii de rafinare (cu efect direct asupra producției) și asupra unor capacități industriale asociate apărării, în condițiile în care autoritățile regionale confirmă atacuri și pagube, dar oferă puține detalii tehnice despre amploarea exactă a distrugerilor. [...]
Polonia ridică miza diplomatică la ONU, acuzând Rusia de escaladare în Europa , într-un schimb de replici care vine pe fondul tensiunilor de securitate de la granița polono-ucraineană, potrivit Mediafax . Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski , a intervenit la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU după ce Serghei Lavrov îl menționase în discursul său. Sikorski a respins afirmațiile Moscovei despre evenimentele din Ucraina și a criticat războiul declanșat de Rusia, notează Polskie Radio, citat de Mediafax. Mesajul către Moscova: „nu puteți câștiga” Adresându-se delegației ruse, șeful diplomației poloneze a susținut că Rusia încearcă să cucerească Donbasul de „mai bine de 12 ani” și Kievul de „peste patru ani”. El a afirmat că Ucraina, deși are o economie „mult mai mică” decât cea a Rusiei, a reușit să împiedice Moscova să-și atingă obiectivele. „Puteți încă să ucideți mulți oameni, dar nu puteți câștiga.” Sikorski a cerut Rusiei să pună capăt a ceea ce a numit „războiul imperial” și să nu pună în pericol Europa și restul lumii. „Puteți opri acest război în orice moment. Nu mai puneți în pericol Europa și lumea. Nu mai distrugeți viitorul Rusiei.” În final, Sikorski i s-a adresat direct lui Lavrov, care părăsise deja sala. „Serghei, știu că asculți. Spune-i șefului tău: ajunge!” Acuzații de sabotaj și o declarație comună semnată de 51 de țări În discurs, ministrul polonez a făcut referire la incidente recente din apropierea graniței polono-ucrainene și la presupuse acte de sabotaj. El a susținut că atacurile, operațiunile clandestine și presiunile militare ar face parte dintr-un „tipar mai larg” și a acuzat Rusia că escaladează după ce nu și-ar fi atins obiectivele în Ucraina. Înaintea dezbaterii din Consiliul de Securitate, 51 de țări, inclusiv state ale Uniunii Europene, au semnat o declarație comună care condamnă atacurile Rusiei și efectele acestora asupra unor țări europene. Statele Unite nu s-au alăturat declarației, potrivit informațiilor citate. Intervenția are loc într-un context de tensiuni sporite între Polonia și Rusia, după ce Varșovia a denunțat în ultimele săptămâni incidente legate de securitatea teritoriului polonez și riscurile asociate războiului din Ucraina. Mesajul lui Sikorski a fost publicat și în înregistrarea oficială a discursului său la ONU. [...]
Atacurile cu drone asupra mai multor regiuni rusești au avariat infrastructură industrială și civilă , cu cel puțin un deces și minimum 13 răniți, potrivit news.ro , care citează informații transmise de autorități regionale ruse și relatate de Reuters . În regiunea Belgorod , un civil a fost ucis și un altul rănit după ce o dronă ucraineană a lovit un camion în timpul nopții, conform comandamentului operațional regional. În regiunea Ulianovsk, opt persoane – inclusiv un copil – au fost rănite vineri dimineață într-un atac cu drone, a anunțat guvernatorul Aleksei Russkih. Acesta a precizat, pe Telegram, că au fost avariate obiective de infrastructură industrială și civilă. Apărarea aeriană și ținte industriale, în prim-plan În regiunea Voronej, guvernatorul Aleksandr Gusev a declarat că apărarea aeriană a distrus 88 de drone în timpul nopții deasupra capitalei regionale și a cel puțin șase districte. Patru persoane au fost rănite, iar atacurile au produs avarii la: clădiri rezidențiale, vehicule, instalații industriale. Separat, în regiunea Perm, guvernatorul Dmitri Mahonin a spus că unități de apărare aeriană și grupuri mobile de pompieri respingeau un atac „masiv” cu drone, iar o instalație industrială ar fi fost ținta. Potrivit acestuia, nu existau, la momentul informării, rapoarte preliminare privind victime, iar serviciile de urgență interveniseră la fața locului. Reuters notează că nu a putut verifica independent informațiile transmise de autoritățile ruse. [...]
Ucraina își leagă câștigurile din est de o reformă de comandă și de lovituri asupra logisticii ruse , într-o ofensivă descrisă drept „ Operațiunea Vivaldi ”, potrivit unei analize TWZ . Miza operațională, dincolo de avansul în teren, este modelul de organizare: trecerea de la un lanț de comandă rigid la unul mai flexibil, cu decizie mai rapidă și coordonare între unități diferite. Ucraina susține că a recâștigat recent aproximativ 125 km pătrați în apropierea orașului Lîman , în estul regiunii Donețk, în cadrul operațiunii. Informațiile despre modul de pregătire și execuție vin de la Rodion Kudriașov, colonel ucrainean și adjunct al comandantului Corpului 3 Armată, care a descris elementele-cheie într-un editorial publicat în Ukrainian Pravda (link în sursa TWZ). Ce s-a schimbat în Corpul 3 Armată: comandă, responsabilitate, inițiativă Kudriașov afirmă că succesul a fost pregătit înainte de mișcările de trupe, prin schimbări în sistemul de comandă al unităților subordonate. El descrie o situație inițială în care unele brigăzi au intrat în corp după lupte grele, cu pierderi, probleme de încadrare și „încredere erodată” în conducere. Potrivit lui, comandantul Corpului 3 Armată, generalul de brigadă Andrii Bilețkîi, a impus un principiu: comandantul trebuie să fie responsabil „pentru întreg ciclul”, de la instruirea soldatului până la rezultatul din luptă. În practică, asta a însemnat, în funcție de caz: înlocuirea unor comandanți; restructurarea sau întărirea statelor majore; consolidarea lanțului de subofițeri (NCO); reconstruirea unor procese „aproape de la zero”, deși „pe hârtie” ar fi trebuit să funcționeze. Ținta declarată a fost schimbarea culturii organizaționale dintr-un model de tip sovietic, cu lanț de comandă greoi, către unul „modern”, adaptat unui război în care volumul de informații și viteza deciziei sunt decisive. Mesajul central: o armată în care deciziile circulă „în ore” pierde în fața uneia în care același circuit se face „în minute”. Două faze: stabilizare înainte de ofensivă și „modelarea” câmpului de luptă Înainte de a avansa, Corpul 3 Armată a urmărit să oprească degradarea situației din sector și să stabilizeze linia frontului. Kudriașov descrie presiune rusă și pierdere de coeziune în unele sectoare, pe fondul tacticilor de infiltrare: grupuri mici care pătrund între poziții, se concentrează în spate, amenință logistica și erodează treptat apărarea. Abia după stabilizare, următorul pas a fost „modelarea” câmpului de luptă pentru ofensivă. Conform relatării, unitățile de sisteme fără pilot au lovit logistica rusă, inclusiv o conductă și depozite, forțând schimbarea rutelor de aprovizionare cu combustibil și lubrifianți. Operațiunea ar fi implicat, pe lângă brigăzile corpului, unități de cercetare și fără pilot, precum și forțe atașate din: SSO (Forțele pentru Operațiuni Speciale), GUR (informații militare), DPSU (poliția de frontieră). Pentru contracararea infiltrărilor, ar fi fost creat și un comandament comun care să coordoneze unități speciale și de cercetare la nivel tactic, „sub un singur concept”. Confirmări indirecte și limite: frontul rămâne „în mișcare” Canalul Telegram Rybar, descris de TWZ drept influent și conectat la Kremlin, a recunoscut câștiguri ucrainene în sector, notând însă o dinamică în care rușii au avansat gradual în prima parte a verii, iar ucrainenii au lansat contraatacuri în august și au recâștigat unele poziții la început de septembrie. În paralel, TWZ citează o evaluare a Institute for the Study of War despre operațiunile de pe front (link în sursă), care indică, între altele, că Rusia a continuat operațiuni ofensive în mai multe direcții (inclusiv în Harkov și Donețk), fără avansuri raportate în zilele menționate, în timp ce Ucraina ar continua contraatacuri în direcția Lîman. De ce contează: un „manual” de eficiență operațională, nu doar un câștig local Din perspectiva impactului operațional, „Vivaldi” este prezentată ca o combinație între reformă de comandă, refacerea coeziunii unităților și lovituri țintite asupra logisticii, înainte de împingerea liniei frontului. Dacă modelul se confirmă și poate fi replicat, el ar putea influența modul în care Ucraina își planifică și execută operațiuni viitoare, într-un război în care adaptarea rapidă și integrarea dronelor, cercetării și logisticii devin elemente structurale. Operațiunea este descrisă ca fiind în desfășurare, iar evoluția din teren rămâne fluidă, inclusiv potrivit surselor citate de TWZ. [...]
