Știri
Știri din categoria Externe
Două treimi dintre americani vor ca SUA să iasă rapid din războiul cu Iranul, chiar dacă asta ar însemna să nu fie atinse obiectivele stabilite de administrația Trump, potrivit Reuters, care citează un sondaj Reuters/Ipsos realizat între vineri și duminică.
Sondajul arată că 66% dintre respondenți susțin încheierea rapidă a implicării SUA, în timp ce 27% spun că Washingtonul ar trebui să urmărească atingerea tuturor obiectivelor în Iran, chiar dacă asta prelungește conflictul; 6% nu au răspuns. În rândul republicanilor lui Trump, opiniile sunt mai împărțite: 40% ar prefera încheierea rapidă, iar 57% ar susține o implicare mai îndelungată.
„Două treimi dintre americani cred că SUA ar trebui să lucreze pentru a-și încheia rapid implicarea în războiul cu Iranul, chiar dacă asta înseamnă să nu atingă obiectivele stabilite de administrația Trump.”
Conflictul, aflat la aproximativ o lună de la declanșare, s-a extins în Orientul Mijlociu, a provocat mii de morți și a afectat economia globală prin scumpirea energiei, alimentând temeri privind inflația la nivel mondial, notează Reuters. Pe plan intern, 60% dintre respondenți au spus că dezaprobă loviturile militare ale SUA asupra Iranului, iar 35% le aprobă, într-un eșantion de 1.021 persoane.
Un efect vizibil în SUA este creșterea prețului benzinei: acesta a depășit 4 dolari pe galon luni, pentru prima dată în peste trei ani, potrivit datelor serviciului de monitorizare a prețurilor GasBuddy, menționate de Reuters. Totodată, două treimi dintre respondenți se așteaptă ca prețurile la benzină să se înrăutățească în următorul an, inclusiv 40% dintre republicani.
Pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului (midterm) din noiembrie 2026, care vor decide controlul asupra majorităților strânse din Camera Reprezentanților și Senat, sondajul indică și o presiune economică resimțită de populație. Mai mult de jumătate dintre respondenți cred că războiul va avea un impact în principal negativ asupra situației lor financiare personale, inclusiv 39% dintre republicanii intervievați.
Recomandate
Iran a inițiat un armistițiu de 10 zile cu SUA, semnalând presiunea de a debloca navigația prin Strâmtoarea Hormuz , în timp ce Washingtonul cere o pauză mai lungă și condiționează orice încetare a focului de garanții privind libertatea de navigație, potrivit The Jerusalem Post , care citează două surse familiarizate cu negocierile. Propunerea ar fi fost lansată de Teheran și este avansată acum de mediatori – oficiali de rang înalt din Qatar, Egipt, Oman și Pakistan – pe fondul extinderii loviturilor americane și în condițiile în care președintele SUA, Donald Trump , ar lua în calcul revenirea la o campanie militară la scară largă împotriva Iranului. Miza: Strâmtoarea Hormuz și libertatea de navigație Conform celor două surse citate, scopul armistițiului de 10 zile este găsirea unei soluții pentru Strâmtoarea Hormuz, subiectul care a declanșat criza legată de un memorandum de înțelegere semnat luna trecută, după care atât Teheranul, cât și Washingtonul au declarat, în esență, că acordul nu mai este în vigoare. Între ideile discutate se află crearea unui „coridor de mijloc” prin Strâmtoarea Hormuz, situat între apele controlate de Oman și cele controlate de Iran, astfel încât navele comerciale să poată tranzita în siguranță. Poziția SUA: pauză mai lungă și condiții înainte de încetarea focului Aceleași surse afirmă că, în acest stadiu, SUA cer un armistițiu mai lung. În plus, Washingtonul ar insista să existe cel puțin înțelegeri parțiale privind libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz înainte ca orice încetare a focului să intre în vigoare, urmând ca restul detaliilor să fie finalizate în timpul pauzei propuse de 10 zile. Unul dintre interlocutorii citați susține că unii oficiali din administrația Trump ar fi descris propunerea iraniană drept „absurdă” și „ilogică”. Trump: „Iranul să plătească un preț” și continuarea loviturilor Un oficial american a declarat pentru publicație că Trump este concentrat pe a se asigura că Iranul „plătește un preț” pentru încălcarea memorandumului și pentru moartea unor militari americani. „Președintele se va asigura, de asemenea, că Iranul plătește pentru decesele recente ale soldaților americani. Aceste lovituri devastatoare vor continua până când președintele decide altfel, dar discuțiile dintre țările noastre continuă.” Potrivit articolului, Trump este așteptat să participe marți la o ceremonie care marchează repatrierea în SUA a corpurilor militarilor americani uciși în atacuri iraniene cu rachete și drone în Iordania și Irak. Context regional: Israelul își exprimă reticența de a intra în conflict În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat luni o consultare de securitate care a durat peste cinci ore și jumătate, încheiată la 1:30 a.m. marți. După discuție, ministrul de finanțe Bezalel Smotrich a spus că Israelul „nu are niciun interes să se alăture conflictului dintre Iran și SUA”, iar „menținerea status quo-ului este cea mai bună opțiune”. În lipsa unui acord asupra duratei armistițiului și a condițiilor privind navigația, negocierile rămân deschise, iar propunerea de 10 zile pare, deocamdată, un punct de plecare mai degrabă decât o înțelegere iminentă. [...]
SUA avertizează că extinderea ETS al UE la zboruri internaționale poate declanșa un nou conflict de reglementare în aviație , după ce Comisia Europeană a publicat propuneri care ar introduce costuri de carbon pentru anumite curse aeriene care pleacă din UE, relatează Economica . Potrivit informațiilor, un oficial american a transmis că „SUA rămân profund îngrijorate de orice extindere a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS)”. ETS este mecanismul prin care companiile trebuie să cumpere certificate pentru emisiile de CO₂, ceea ce se traduce în costuri suplimentare pentru operatori. Propunerile Comisiei Europene, publicate vineri, vizează aplicarea unor costuri pentru emisiile zborurilor care pleacă din blocul comunitar și aterizează în țări aflate la o distanță de până la 5.000 km, calculată dintr-un punct „din centrul Europei”. În forma descrisă, plafonul ar exclude zborurile directe din Europa către Statele Unite, o limitare pe care unii oficiali europeni o văd ca pe o concesie menită să evite escaladarea tensiunilor cu administrația președintelui Donald Trump. Chiar și așa, Washingtonul semnalează că nu consideră subiectul închis. Oficialul citat arată că SUA „analizează propunerile Comisiei Europene” și că vor fi luate „măsurile adecvate” pentru protejarea companiilor și consumatorilor americani, fără a detalia ce ar putea însemna aceste măsuri. Contextul indică un risc de reluare a disputei transatlantice pe tema reglementării emisiilor în aviație: SUA au blocat în 2012 încercări anterioare ale UE de a extinde ETS astfel încât să acopere zborurile internaționale. [...]
Donald Trump ridică miza unei escaladări militare cu Iranul , avertizând că Teheranul va „plăti de mai multe ori” pentru fiecare soldat american ucis, potrivit news.ro . Mesajul vine după moartea mai multor militari americani în Orientul Mijlociu, în ultimele zile, și indică o posibilă înăsprire a răspunsului SUA în regiune. Într-o postare pe Truth Social , Trump a scris: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de mai multe ori pentru acea crimă.” Președintele american a susținut că a transmis această „instrucțiune” conducerii militare, menționând explicit secretarul de război, Pete Hegseth, președintele Comitetului șefilor de stat major, Daniel Caine, și „toți conducătorii din cadrul armatei”. Ce a declanșat reacția În ultimele zile, potrivit informațiilor prezentate, au fost raportate mai multe incidente: un militar american a fost ucis în nordul Irakului, în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte; un atac iranian în Iordania s-a soldat cu moartea a doi soldați americani și dispariția unui alt militar „în acțiune”. Armata americană continuă să examineze rămășițe neidentificate găsite la locul atacului din Iordania, ceea ce sugerează că numărul victimelor ar putea crește. Semnale operaționale și fereastra diplomatică Casa Albă a anunțat că Trump va participa marți seară la ceremonia de înhumare a militarilor americani căzuți, la Baza Aeriană Dover , potrivit unei postări pe X a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. În paralel, Statele Unite au majorat numărul de avioane de vânătoare din Orientul Mijlociu, în timp ce Trump „analizează cum să procedeze”, a declarat un oficial citat de CNN. Totuși, secretarul de stat Marco Rubio și un oficial iranian de rang înalt au afirmat că părțile rămân deschise la soluții diplomatice. [...]
Escaladarea loviturilor SUA–Iran începe să afecteze direct securitatea rutelor energetice din Golf , după a noua noapte consecutivă de atacuri americane și pe fondul unor noi decese în rândul militarilor SUA, care amplifică riscul unui conflict regional mai larg, potrivit CNN . Statele Unite au anunțat că au lovit din nou ținte militare iraniene în noaptea de duminică spre luni, iar explozii au fost raportate în mai multe zone din Iran, inclusiv în orașe-port de pe coastele Golfului Oman și Golfului Persic. CNN notează că, pentru prima dată în cele nouă zile, presa de stat iraniană a raportat explozii și în Tabriz, în nord-vestul țării. În paralel, crește presiunea politică și militară pe Washington după ce SUA au raportat moartea unui nou militar american, ucis în nordul Irakului în timpul detonării controlate a unei drone iraniene doborâte. Decesul vine la o zi după ce Pentagonul a anunțat că doi militari americani au murit în urma unor lovituri în Iordania, iar un altul este dat dispărut în acțiune; US Central Command a transmis că a localizat rămășițe neidentificate în Iordania. Strâmtoarea Hormuz , din nou în centrul riscului operațional Un element cu impact direct asupra transportului maritim și, implicit, asupra pieței energiei este tensiunea din jurul Strâmtorii Hormuz, rută-cheie pentru exporturile de petrol. Autoritatea maritimă britanică a raportat luni dimineață (ora locală) un vas în flăcări în largul coastelor Omanului, în apropierea strâmtorii. În acest context, secretarul de stat american Marco Rubio a criticat Iranul pentru atacarea navelor și obstrucționarea căii navigabile. Tot Rubio a spus că Washingtonul rămâne deschis diplomației cu Teheranul: „dacă acea ușă se deschide, vom fi bucuroși să vedem”. Iranul, prin Garda Revoluționară, a susținut că au fost vizate două petroliere „neconforme”, potrivit agenției de stat IRNA, însă CNN precizează că nu poate verifica independent această afirmație. Lovituri asupra infrastructurii și efecte în lanț în statele din Golf Pe lângă țintele militare, conflictul s-a extins în ultimele zile și către infrastructură. CNN relatează că SUA și-au lărgit lista de obiective dincolo de situri de coastă cu radare și facilități pentru drone, incluzând drumuri, tuneluri, căi ferate și infrastructură portuară; presa iraniană a menționat și o instalație de desalinizare. În același timp, Iranul și-a extins țintele în regiune, iar Kuweitul a fost lovit în mod repetat: ministrul energiei din Kuweit a declarat că Iranul a atacat inclusiv o centrală electrică și o instalație de desalinizare, iar o rafinărie de petrol a fost avariată. Armata kuweitiană a anunțat luni dimineață că apărările antiaeriene răspund la „amenințări ostile cu drone”, iar Bahrainul a activat sirenele, potrivit Ministerului de Interne. Separat, un analist din energie citat de CNN avertizează că oferta globală de petrol va rămâne perturbată atât timp cât luptele continuă și facilitățile energetice din Golf rămân avariate, deoarece revenirea depinde de reparații și de reluarea producției la niveluri normale. Ce urmează: risc de extindere și incertitudine pe termen scurt Președintele Donald Trump a declarat că Iranul a fost lovit „foarte dur”, în timp ce CNN consemnează că pierderile umane din rândul militarilor SUA și extinderea atacurilor alimentează temerile privind un război mai amplu. Teheranul a anunțat, la rândul său, o nouă salvă de rachete către „ținte inamice”, potrivit IRNA. În plus, Iranul a acuzat SUA că ar fi atacat instalația nucleară Dharkhovin din sudul țării, iar un oficial iranian a avertizat asupra unui răspuns „adecvat”, potrivit televiziunii de stat IRIB. SUA nu au confirmat atacul, iar agenția ONU de supraveghere nucleară a transmis că verifică informațiile. [...]
Donald Trump ia în calcul extinderea campaniei militare împotriva Iranului , iar la Washington ar mai rămâne de decis „cât de mult” și „când”, potrivit unor oficiali israelieni și americani citați de The Jerusalem Post . Unul dintre oficiali susține că președintele SUA ar considera, „în lipsa unei evoluții neașteptate”, că șansele unei soluții diplomatice au devenit „practic inexistente” — o evaluare care, dacă se confirmă, mută centrul de greutate al crizei dinspre negocieri spre opțiuni militare. Totuși, un alt oficial avertizează că Trump și-a schimbat poziția „în ultimul moment” și în trecut, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unei răsturnări de situație înaintea unei decizii finale. Evaluarea Israelului: pragul de escaladare depinde de SUA În evaluarea curentă a Israelului, Iranul ar urma să se abțină de la atacuri împotriva Israelului atât timp cât Statele Unite nu escaladează semnificativ campania militară împotriva Teheranului. Această apreciere sugerează că nivelul implicării americane este văzut ca factorul-cheie care poate influența dacă conflictul se extinde regional. În ce condiții ar putea intra Israelul în operațiune Doi oficiali israelieni au indicat trei scenarii în care Israelul ar putea participa la loviturile asupra Iranului: dacă Iranul lansează atacuri împotriva Israelului; dacă serviciile de informații israeliene detectează pregătiri iraniene pentru lansarea de rachete sau drone către Israel; dacă Trump solicită formal participarea Israelului la operațiune. Netanyahu sugerează o posibilă escaladare „în zilele următoare” În paralel, premierul Benjamin Netanyahu a sugerat, într-o ședință a Comitetului Constituțional al Likud, că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, invocând riscul unei „situații de securitate excepționale” care ar putea afecta desfășurarea evenimentelor de campanie și chiar a votului. „Ar putea coincide cu ziua alegerilor sau să aibă loc înainte, făcând dificilă desfășurarea votului.” În lipsa unor detalii publice despre calendarul și amploarea unei eventuale extinderi a operațiunilor SUA, rămâne de urmărit dacă Washingtonul va formaliza o decizie de escaladare și dacă aceasta va declanșa, direct sau indirect, o implicare israeliană. [...]
Guvernul britanic pregătește o schimbare fiscală cu efect direct în facturi , prin eliminarea TVA-ului la electricitate pentru gospodării de la 1 octombrie, în timp ce noul premier Andy Burnham ia în calcul și o taxă pe averile foarte mari, potrivit Antena 3 . Măsura vizează reducerea cotei de TVA aplicate electricității pentru gospodării de la 5% la 0%, începând cu 1 octombrie, și este prezentată drept prima decizie politică majoră a lui Burnham în calitate de prim-ministru. El a susținut că decizia ar urma să le ofere oamenilor „un răgaz” și să lase „mai mulți bani în buzunarele oamenilor”. TVA zero la electricitate: impact imediat, cost bugetar implicit Eliminarea TVA-ului din facturile de electricitate înseamnă o scădere automată a componentei fiscale din prețul plătit de consumatorii casnici. În același timp, decizia implică și o reducere a veniturilor bugetare din această sursă, deși articolul nu oferă o estimare a impactului asupra bugetului. Taxă pe averile uriașe: variantă discutată, nu decizie În paralel, un grup de economiști a cerut introducerea unui impozit pe avere pentru cele mai bogate gospodării din Marea Britanie, care, potrivit The Guardian , ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an (aprox. 58 miliarde lei). Conform unui studiu realizat de Gabriel Zucman (Școala de Economie din Paris) și Ben Tippet (King’s College London), suma ar putea fi obținută printr-o taxă minimă de 2% aplicată gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline (aprox. 580 milioane lei). Măsura ar afecta mai puțin de 1.000 dintre cele mai bogate gospodării. Burnham a sugerat că un impozit pe avere ar putea intra în planul său pe 10 ani, însă consilierii apropiați s-ar fi concentrat pe o altă opțiune: creșterea pragului impozitului pe câștigurile de capital până la nivelul impozitului pe venit, pentru venituri suplimentare la buget. Ce urmează Premierul urmează să își prezinte planurile privind taxele și cheltuielile marți. Până atunci, singura măsură cu calendar explicit în material rămâne eliminarea TVA-ului la electricitate de la 1 octombrie, în timp ce taxa pe averi este, deocamdată, la nivel de analiză și dezbatere publică. [...]
