Știri
Știri din categoria Externe
Două tentative de atentat în apropiere de Alger ridică din nou riscul de securitate în Algeria, într-un moment sensibil pentru autorități: vizita Papei Leon al XIV-lea. Potrivit Digi24, incidentele ar fi avut loc luni, la începutul după-amiezii, în orașul Blida, la circa 50 km sud de capitală, zonă aflată sub supraveghere sporită.
Informațiile despre cele două tentative circulă pe rețelele sociale și sunt descrise ca fiind contradictorii, fiind confirmate pentru Le Figaro de surse locale, însă nu există o confirmare oficială din partea autorităților algeriene. În funcție de relatări, fie cei doi atacatori sinucigași ar fi fost opriți și uciși de forțele de ordine, fie ar fi reușit să-și activeze centurile explozive.
Contextul imediat este vizita Papei Leon al XIV-lea, pentru care forțele de securitate au intensificat măsurile în zona Algerului. Chiar și în absența unei confirmări oficiale, simpla apariție a unor astfel de episoade în proximitatea capitalei poate forța ajustări rapide de dispozitiv: control mai strict al perimetrelor, limitarea accesului și mobilizare suplimentară în punctele-cheie.
Algeria nu mai înregistrase un atac terorist din 2017, notează publicația. Totuși, este amintit un episod ulterior: la 31 august, un sinucigaș cu centură explozivă a încercat să pătrundă în sediul poliției din Tiaret (la 350 km sud-vest de Alger), atac revendicat de Daesh (Statul Islamic), în care au murit atacatorul și doi polițiști.
În evaluarea citată de Digi24, expertul Akram Kharief (creatorul blogului Menadefense.net) consideră că ar putea fi vorba despre un „atac cu scop mediatic”, posibil opera unui „microgrup” sau a unor „lupi singuratici” (actori individuali, fără o structură organizată vizibilă).
Pe fond, regiunea din jurul Blidei are un istoric de activitate a grupărilor armate în anii 1990, fiind asociată cu „triunghiul morții” (Blida–Médéa–Aïn Defla). În prezent, Al-Qaida în Maghrebul Islamic (AQMI) ar avea sub 1.000 de membri, împinși de armată în zone de gherilă din Kabylia și din sud, potrivit Centrului Național American de Combatere a Terorismului, conform aceleiași surse.
Recomandate
Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán îi reduce Rusiei spațiul de manevră în relația cu UE , iar Moscova încearcă să limiteze impactul politic al pierderii celui mai util aliat european, potrivit Le Figaro . Reacția oficială a Kremlinului a fost una reținută. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că „ungurii au făcut alegerea”, că Rusia „respectă această alegere” și că speră să continue „contacte pragmatice” cu noii lideri de la Budapesta. Dincolo de mesajul public, articolul notează că Orbán nu era un interlocutor marginal pentru Putin. Cei doi s-au întâlnit de cel puțin 16 ori în timpul mandatelor premierului ungar, iar Orbán a fost la Moscova și la începutul lunii precedente. Întâlnirile au fost prezentate ca fiind calde, iar liderul ungar – singur pe această linie în UE, alături de omologul său slovac – a susținut în mod repetat poziții favorabile Rusiei. De ce contează: un canal politic spre UE se îngustează Pentru Rusia, pierderea unui aliat european cu influență în interiorul Uniunii Europene înseamnă o marjă mai mică de negociere și de blocaj în raport cu Bruxelles-ul, în condițiile în care Budapesta a fost, în ultimii ani, una dintre vocile care au ieșit din consensul european pe dosarele legate de Moscova. Le Figaro precizează că analiza completă este limitată de faptul că articolul este disponibil doar parțial (conținut rezervat abonaților), astfel că nu sunt vizibile toate argumentele și detaliile din materialul integral. [...]
Discuțiile SUA–Iran de la Islamabad s-au încheiat fără acord, dar canalele de negociere rămân deschise , într-un moment în care miza economică – în special reluarea fluxurilor prin Strâmtoarea Hormuz și efectele asupra prețurilor la energie – apasă atât asupra economiei globale, cât și asupra calculelor politice din SUA, potrivit Reuters . Întâlnirea de weekend, mediată de Pakistan la hotelul Serena din Islamabad, a fost primul contact direct dintre oficiali americani și iranieni în peste un deceniu și cel mai înalt nivel de angajament de la Revoluția Islamică din 1979. Conform a 11 surse familiarizate cu negocierile, discuțiile – descrise ca tensionate și prelungite pe parcursul a peste 20 de ore – nu au produs un „breakthrough”, însă „dialogul este încă viu”. De ce contează: Hormuz și energia, în centrul presiunii economice Printre temele majore s-a aflat Strâmtoarea Hormuz, rută cheie pentru aprovizionarea globală cu energie, pe care Iranul a blocat-o „efectiv”, în timp ce SUA au spus că vor să o redeschidă. Reuters notează că strangularea livrărilor de energie de către Teheran afectează economia globală și alimentează inflația, într-un context sensibil politic pentru Washington, cu alegeri la jumătatea mandatului apropiindu-se. Pe fundal, armistițiul anunțat săptămâna trecută – intermediat de Pakistan – a oprit un război de șase săptămâni care a ucis mii de oameni și a perturbat aprovizionarea energetică mondială, potrivit aceleiași surse. Unde s-au blocat negocierile Sursele citate de Reuters indică faptul că părțile au fost, la un moment dat, aproape de un cadru de înțelegere, dar discuțiile s-au împotmolit în special în trei puncte: programul nuclear al Iranului; Strâmtoarea Hormuz; nivelul activelor înghețate la care Teheranul vrea acces. Un participant a spus că părțile au ajuns „foarte aproape” de un acord și erau „80% acolo”, înainte de a lovi decizii care nu puteau fi tranșate pe loc. Pozițiile: „linie roșie” la Washington, garanții și sancțiuni la Teheran Casa Albă a reiterat că poziția SUA nu s-a schimbat la Islamabad. Olivia Wales, purtătoare de cuvânt, a transmis: „Iranul nu poate avea niciodată o armă nucleară, iar echipa de negociere a președintelui Trump a rămas la această linie roșie și la multe altele. Angajamentul continuă către un acord.” Un oficial de la Casa Albă a descris obiectivele SUA ca incluzând oprirea îmbogățirii uraniului, demontarea principalelor facilități de îmbogățire, predarea uraniului puternic îmbogățit, acceptarea unui cadru de securitate care să includă aliați regionali, oprirea finanțării „proxi”-urilor regionale și redeschiderea completă a Hormuz fără taxe. De cealaltă parte, surse iraniene au spus că Teheranul a cerut, între altele, un armistițiu permanent garantat, asigurări că nu vor exista lovituri viitoare, ridicarea sancțiunilor (primare și secundare), deblocarea activelor, recunoașterea dreptului la îmbogățire și menținerea controlului asupra Hormuz. În timpul discuțiilor despre garanții și relaxarea sancțiunilor, două surse iraniene au relatat că ministrul de externe Abbas Araqchi a ridicat problema încrederii, invocând un episod anterior de la Geneva: „Cum putem avea încredere în voi când, la ultima întâlnire de la Geneva, ați spus că SUA nu vor ataca în timp ce diplomația era în desfășurare?” Ce urmează: mesaje transmise prin Pakistan, fără calendar public Deși întâlnirea s-a încheiat abrupt, un diplomat din Orientul Mijlociu a spus că discuțiile dintre mediatori și americani au continuat după plecarea vicepreședintelui JD Vance, iar o sursă implicată a indicat că Pakistanul încă transmite mesaje între Teheran și Washington. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a declarat luni că efortul de a rezolva problemele „este încă în plină desfășurare”. Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că Iranul „a sunat în această dimineață” și că „ar dori să facă un acord”, însă Reuters precizează că nu a putut verifica imediat această afirmație. Vance, la rândul său, a sugerat că pot urma alte schimburi, spunând că SUA pleacă de la Islamabad cu o propunere pe care a numit-o „finală și cea mai bună ofertă”. [...]
Barentsburg funcționează ca un avanpost rusesc în Svalbard, testând limitele Tratatului care interzice militarizarea arhipelagului , într-un context în care Moscova își extinde prezența în Arctica, potrivit Digi24 . Așezarea minieră, controlată de compania de stat rusă Trust Arktikugol , rămâne activă chiar dacă exploatarea cărbunelui „nu mai este rentabilă”, pe fondul tensiunilor tot mai vizibile cu autoritățile norvegiene. Miza: un teritoriu norvegian cu reguli speciale, folosit ca punct de presiune Barentsburg se află în arhipelagul norvegian Svalbard, în Cercul Arctic, iar regimul juridic al zonei este stabilit prin Tratatul de la Svalbard (1920), care „poate interzice înființarea de baze militare”. În practică, notează materialul citând o analiză din The Times, puțini dintre cei din zonă se îndoiesc că arhipelagul a devenit un spațiu de confruntare geopolitică. Un cercetător de la Institutul Clingendael , Bart van der Wal, spune că Rusia „contestă din ce în ce mai mult autoritatea norvegiană” și împinge limitele a ceea ce este permis legal pe insule, inclusiv prin gesturi simbolice și acțiuni care alimentează percepția de militarizare. Semnale de escaladare și presiune: parade, simboluri și „testarea” tratatului În ultimii ani, potrivit aceluiași cercetător, au existat episoade care au amplificat tensiunile, între care: aducerea în așezare, în septembrie, a unui vehicul care „arăta ca o mașină de poliție rusă”; parade de Ziua Victoriei (mai 2023, 2024 și 2025) care au inclus simboluri paramilitare; elicoptere care au zburat la joasă altitudine. În paralel, turismul a fost afectat: Visit Svalbard a scos Barentsburg de pe traseul turistic, invocând legăturile Arktikugol cu Kremlinul, cu Vladimir Putin și contextul războiului din Ucraina. Logistica și accesul: rute directe care ocolesc viza norvegiană Materialul descrie și o dimensiune operațională cu implicații de reglementare: Kremlinul ar facilita accesul rușilor în zonă prin rute maritime directe. Luna trecută, nava de pasageri „Professor Molchanov” a acostat în Barentsburg după o călătorie pe Marea Barents din Murmansk, iar pentru acest an sunt programate zece astfel de călătorii. Prin navigarea directă din Murmansk, pasagerii nu au fost nevoiți să tranziteze prin Oslo sau Tromso, evitând astfel necesitatea obținerii unei vize norvegiene, potrivit relatărilor rusești citate în articol. O comunitate dependentă de Rusia, cu penurii și reguli „arhaice” Dincolo de geopolitică, articolul descrie condiții de trai dificile: penurie de alimente, combustibil și chiar hârtie igienică. O muziciană sud-africană care lucrează ca promotor turistic pentru Arktikugol, Martinique du Toit, spune că administrarea orașului este „arhaică” și că, fără un loc de muncă la companie, este „aproape imposibil” să te descurci, inclusiv din cauza dependenței de un cont bancar rusesc pentru procesarea plăților. Ea afirmă și că penuriile din magazinul alimentar au început în 2024, în timp ce o reprezentantă oficială a Arktikugol, Darya Slyunyaeva, susține că turiștii încă ajung în Barentsburg și că a observat o schimbare față de iarna 2024. De ce contează Cazul Barentsburg indică felul în care Rusia poate folosi un regim juridic special, într-un teritoriu aflat sub suveranitate norvegiană, pentru a-și menține o prezență persistentă în Arctica și pentru a împinge, gradual, limitele impuse de tratate. În același timp, izolarea turistică și dependența logistică descrise în material arată costurile practice ale acestei tensiuni pentru comunitatea locală și pentru administrarea norvegiană a arhipelagului. [...]
Netanyahu ridică miza confruntării cu Iranul , susținând că Israelul, cu sprijinul SUA, i-a aplicat „cea mai grea lovitură din istoria sa”, într-un mesaj cu încărcătură strategică transmis în plină Zi a Comemorării Holocaustului, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni seară, în timpul ceremoniei oficiale de la Yad Vashem , la Ierusalim, unde premierul israelian a legat explicit acțiunile Israelului de ceea ce a numit pericolul programului nuclear iranian. „Am dat regimului terorist iranian cea mai grea lovitură din istoria sa”, a spus Netanyahu. Mesajul: programul nuclear, tratat ca amenințare existențială Netanyahu a avertizat asupra riscurilor asociate programului nuclear al Iranului și a făcut o paralelă între instalațiile nucleare iraniene și lagărele naziste, invocând nume precum Natanz, Fordo și Isfahan. „Dacă nu am fi acţionat, nume precum Natanz, Fordo, Isfahan (...) ar fi putut rămâne pentru totdeauna asociate cu infamia, precum Auschwitz, Treblinka, Majdanek şi Sobibor”, a afirmat premierul israelian. Context: comemorare națională, tensiuni regionale și operațiuni în Liban Israelul marchează Ziua Comemorării Holocaustului de luni seară până marți, în memoria celor șase milioane de evrei uciși de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Comemorările au loc anual în aprilie sau mai, conform calendarului ebraic. Potrivit aceleiași surse, declarațiile vin pe fondul unui context regional tensionat, la peste o lună de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, Israelul continuă operațiunile militare împotriva mișcării islamiste Hezbollah , aliată a Teheranului, pe teritoriul Libanului. [...]
Noul lider maghiar Peter Magyar leagă politica energetică de securitate și competitivitate , susținând că Ungaria va continua să caute soluții de import – inclusiv din Rusia – dar promite diversificarea surselor, potrivit Digi24 . În prima sa conferință de presă după câștigarea alegerilor, Magyar a spus că „Ungaria nu poate schimba geografia” și că Rusia „va fi acolo”, motiv pentru care Budapesta trebuie să găsească o soluție pentru aprovizionarea cu energie. În același timp, el a indicat că va încerca să diversifice sursele și a argumentat că Ungaria vrea să cumpere petrol „la prețuri mici, în condiții de siguranță”. Vulnerabilități pe lanțul de aprovizionare: Drujba și riscuri externe Magyar a invocat explicit conducta Drujba și „ceea ce s-a întâmplat acolo” ca element care arată că aprovizionarea energetică a Ungariei poate fi amenințată. În aceeași logică, a menționat și evoluțiile din Teheran, în Iran, ca risc pentru securitatea energetică, concluzionând că Ungaria va trebui „să se diversifice”. Sancțiunile și costul materiilor prime: miza competitivității Într-o observație citată de The Guardian , liderul Tisza și-a exprimat speranța că războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia curând, iar apoi Europa „va ridica sancțiunile”, argumentând că nu este în interesul Europei să cumpere materii prime la prețuri mai mari, pentru că acest lucru „ne distruge competitivitatea”. El a spus că înțelege „problemele morale sau principiile”, dar a avertizat asupra riscului de a „ne trage singuri un glonț în picior”. Rusia, „risc de securitate”, dar cu nuanțe Întrebat despre Rusia, Magyar a descris Moscova drept „un risc de securitate” pentru Europa, făcând distincție între conducerea rusă și populația rusă. El a mai spus că Europa, atât ca ansamblu, cât și prin statele membre, „trebuie să se pregătească” și să fie gata să se apere. În material nu sunt oferite detalii despre un calendar sau măsuri concrete de diversificare, dincolo de poziționarea politică exprimată în conferința de presă. [...]
Declarațiile noului lider de la Budapesta sugerează o frână în planul UE de a elimina energia rusească până în 2027 , după ce Peter Magyar a indicat că Ungaria va continua să caute cele mai ieftine surse de petrol și gaze, inclusiv din Rusia, potrivit Antena 3 . Mesajul vine la prima conferință de presă a lui Magyar după câștigarea alegerilor din 12 aprilie și intră în tensiune cu promisiuni anterioare privind eliminarea treptată a importurilor din Rusia până în 2035, notează Euronews, citat de publicație. Magyar, prezentat drept viitor premier, a spus că guvernul va procura țiței și gaze „în cel mai ieftin și sigur mod posibil”, argumentând că „nimeni nu poate schimba geografia” și că Rusia și Ungaria „vor rămâne aici”. În același context, el a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să „ridice sancțiunile” asupra energiei rusești, invocând presiunea prețurilor: „nimeni nu vrea să plătească prea mult” pentru aprovizionare. De ce contează pentru UE: obiectivul de eliminare a energiei rusești până în 2027 Comentariile apar într-un moment în care UE se pregătește să elimine treptat energia rusească până la finalul lui 2027, iar poziția Budapestei poate deveni un nou punct de fricțiune în interiorul blocului comunitar. Antena 3 arată că liderii UE salutasera plecarea de la putere a lui Viktor Orban, care criticase tranziția energetică și linia dură față de importurile din Rusia, însă declarațiile lui Magyar ridică semne de întrebare privind direcția reală a politicii energetice a Ungariei. Context operațional: dependența de Rusia și problema conductei Drujba Ungaria rămâne una dintre cele mai dependente țări din UE de energia rusească, cu aproximativ 90% din aprovizionare, potrivit articolului. Situația s-a complicat după avarierea conductei Drujba în ianuarie, pe fondul unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din vestul Ucrainei, susține Kievul. Cu fluxurile Drujba ajunse la zero în februarie și martie, Ungaria a fost nevoită să apeleze la rezerve strategice și să reducă producția rafinăriei, a declarat pentru Euronews Victoria Grabenwöger, analist senior la Kpler, citată de Antena 3. Pentru a acoperi deficitul, MOL – descrisă ca singura rafinărie din Ungaria – a crescut importurile maritime prin terminalul croat Omišalj, livrate prin conducta Adria. Conform datelor Kpler citate, importurile prin Croația au ajuns la aproximativ 100.000 de barili pe zi în martie, inclusiv țiței din Libia și Norvegia. Impact economic: alternativele erodează avantajul de cost Înlocuirea petrolului rusesc cu furnizori alternativi reduce semnificativ avantajul financiar al Ungariei, susțin analiștii citați: chiar dacă volumele pot fi asigurate prin Croația, costurile mai mari ale inputurilor comprimă marjele. În acest context, poziționarea lui Magyar – „cel mai ieftin petrol disponibil” – indică o prioritate pentru cost, chiar dacă asta menține dependența de Rusia și complică alinierea la politica energetică a UE. [...]
