Știri
Știri din categoria Externe
Locatarii blocului din Galați pot reveni în apartamente, cu excepția celui lovit de dronă, iar reparațiile ar urma să dureze „o chestiune de săptămâni”, potrivit declarațiilor președintelui Nicușor Dan după vizita la fața locului, relatează Libertatea. Miza imediată este reluarea în siguranță a locuirii și evaluarea tehnică a structurii, în condițiile în care imobilul a fost evacuat după incident.
Președintele a intrat vineri, 29 mai, în blocul lovit de dronă, a urcat pe jos până la etajul 10 și a vizitat apartamentul devastat, unde, conform imaginilor video difuzate de Administrația Prezidențială, se văd urmele exploziei: pereți înnegriți de fum, moloz și bucăți desprinse din tavan și pereți.
Un polițist de la criminalistică i-a indicat zona impactului, explicând că „norocul mare” a fost că lovitura a fost în zona de intrare, în timp ce oamenii dormeau în dormitor.
După vizită, Nicușor Dan a declarat că locatarii se pot întoarce în apartamente, cu excepția celui afectat, și a indicat că pagubele din apartamentul lovit nu ar fi „majore”, fiind necesar un proiect de reparații.
„Pentru apartamentul afectat, pagubele nu sunt majore, adică s-a afectat o suprafață relativ mică din plafon, trebuie făcut un proiect, e o chestiune de săptămâni până când se pot întoarce. Pentru moment, din câte înţeleg, nu este gaz şi curent, dar altfel oamenii pot să intre în casele lor.”
Șeful statului a mai spus că polițiștii au prelevat probe pentru a stabili tipul de explozibil și că urmează calcule de rezistență realizate de „două institute” care analizează cazul. Estimarea menționată de președinte indică „cel puțin 30 de kilograme” de „explozibil clasic”.
În vizită, Nicușor Dan a fost însoțit de miniștrii interimari ai Apărării și Afacerilor Interne, Radu Miruță, respectiv Cătălin Predoiu.
Potrivit publicației, o dronă de fabricație rusească s-a prăbușit în jurul orei două dimineața pe un bloc de locuințe din Galați, iar impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10. O mamă și fiul ei de 14 ani au fost răniți ușor, iar clădirea a fost evacuată.
Președintele a vizitat și spitalele unde sunt internate cele două persoane și a spus că, după externare și până la repararea apartamentului, vor locui într-o casă pusă la dispoziție de primărie.
Între timp, Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan a anunțat ajutoare financiare de urgență din Fondul de rezervă pentru familiile și persoanele ale căror apartamente au fost afectate:
Recomandate
Washingtonul transmite sprijin pentru România la NATO, dar Marco Rubio evită o poziție publică , după incidentul în care o dronă de origine rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, potrivit Adevărul . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, nu a răspuns unei întrebări despre atacul cu drone rusești din România. Corespondentul politic american Leonardo Feldman a relatat pe platforma X că a încercat să obțină o reacție oficială, însă fără succes: „L-am întrebat pe Secretarul de Stat despre atacul cu drone rusești din România. Nu a răspuns”. Mesajul SUA la NATO: „Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO” În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a reacționat public vineri, condamnând „incursiunea” pe teritoriul României și exprimând solidaritate cu un aliat NATO. „Suntem alături de România, aliat NATO, și condamnăm această incursiune nesăbuită pe teritoriul său”. Whitaker a transmis și un mesaj de sprijin pentru persoanele rănite în urma exploziei provocate de dronă: „Gândurile noastre sunt alături de răniții din Galați. Vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”. Contextul: presiune pe flancul estic și opțiuni de răspuns în NATO Publicația plasează incidentul și în contextul unei analize din The Washington Post , care descrie un moment sensibil pentru alianța nord-atlantică și avertizează asupra presiunilor în creștere asupra Europei. Totodată, analistul Paul Goble a declarat într-un interviu pentru Kyiv Post că incursiunea dronei pe teritoriul României nu ar fi fost un accident, ci o acțiune intenționată pentru a testa unitatea NATO și a pune presiune pe Republica Moldova. Într-o analiză citată de Adevărul, agenția AFP arată că reacția NATO ar putea viza consolidarea apărării flancului estic, îmbunătățirea capacităților de interceptare a dronelor și, eventual, consultări în baza Articolului 4 , fără activarea Articolului 5 (clauza de apărare colectivă). [...]
Editorialul The Washington Post avertizează că incidentul de la Galați crește riscul de testare a NATO și vine într-un moment în care semnalele de la Washington despre „împărțirea sarcinilor” în Alianță pot fi interpretate ca slăbiciune, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la drona rusească intrată în spațiul aerian NATO și prăbușită într-un bloc din Galați, incident care a provocat un incendiu și a rănit două persoane. În editorialul „Putin este încolțit și atacă violent”, publicația americană plasează episodul într-un context mai larg: presiune crescândă asupra Europei, un lider rus mai imprevizibil și o perioadă sensibilă pentru alianța nord-atlantică. Autorii notează explicit că, în condițiile în care „dronele rusești atacă România”, nu este momentul ca Washingtonul să intensifice presiunea asupra aliaților NATO. De ce contează pentru NATO: incident repetat, într-un atac masiv asupra Ucrainei The Washington Post susține că drona căzută la Galați a făcut parte dintr-un atac masiv cu 232 de drone lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea respectivă. În același timp, editorialul afirmă că acesta este al 28-lea caz în care aparate rusești pătrund în spațiul aerian românesc de când Moscova a început să lovească porturile ucrainene de pe Dunăre. În acest cadru, publicația îl citează pe Dmitri Medvedev, care ar fi transmis europenilor un mesaj de tip avertisment: „Să se pregătească: asta va continua să se întâmple” Interpretarea editorialului este că mesajul nu indică forță, ci mai degrabă slăbiciune și o escaladare riscantă. Contextul invocat: pierderi în război și o Rusie mai agresivă Editorialul citează evaluări ale serviciilor britanice de informații, potrivit cărora aproape jumătate de milion de soldați ruși ar fi fost uciși în luptă din 2022 până în prezent. Un oficial britanic este citat afirmând că Vladimir Putin „merge înapoi pe câmpul de luptă”. Tot ca element de context, Institutul pentru Studiul Războiului este menționat cu o concluzie potrivit căreia Rusia ar fi pierdut teritoriu net în aprilie, o premieră din 2024, în timp ce dronele și rachetele ucrainene ar lovi tot mai adânc în interiorul Rusiei, inclusiv în Moscova. În lectura editorialului, aceste evoluții ar explica recurgerea Kremlinului la gesturi mai riscante, inclusiv incidente care ating teritoriul NATO. Reglementare și sancțiuni: legea privind intervențiile externe și „flota fantomă” Un alt punct al editorialului este semnarea de către Putin a unei legi care permite armatei ruse să intervină în străinătate pentru a „proteja” cetățeni ruși cercetați penal de alte state. Deși Kremlinul ar fi prezentat măsura ca reacție la „rusofobie”, The Washington Post susține că miza reală ar fi protejarea „flotei fantomă” de petroliere folosite de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Semnale de la Washington și riscul de interpretare la Moscova Editorialul critică, potrivit Adevărul, mesajele recente transmise de Washington: un emisar al Pentagonului ar fi sugerat la Bruxelles că SUA ar putea reduce forțele pe care le-ar pune la dispoziția NATO într-o criză, prioritizând aliații „care se mișcă cel mai repede”. Unii oficiali europeni ar fi interpretat acest lucru ca presiune suplimentară într-un moment nepotrivit. Concluzia editorialului este că Putin „testează limitele”, iar orice semn de ezitare din partea SUA sau NATO ar fi interpretat de Kremlin ca o slăbiciune, cu potențialul de a invita „un comportament și mai nesăbuit”. [...]
Incidentul cu drona rusească de la Galați reaprinde întrebările despre capacitatea NATO de a-și apăra teritoriul , într-un moment în care europenii resimt simultan presiunea războiului din Ucraina și incertitudinea legată de angajamentul SUA față de securitatea continentului, potrivit Digi24 , care citează o analiză New York Times . Drona care a lovit un bloc de apartamente din România vineri dimineață, rănind două persoane pe teritoriul NATO, „ar fi putut fi un accident”, dar a amplificat prudența și anxietatea europeană, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina în al cincilea an. În acest context, liderii europeni avertizează asupra unei Rusii militarizate care ar putea ataca NATO în următorii trei până la cinci ani, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să ridice îndoieli privind angajamentul SUA pentru apărarea Europei. Deși incidentul nu a fost „nici pe departe începutul unui atac”, reacțiile politice au fost dure, iar episodul a alimentat din nou discuția despre vulnerabilități, inclusiv în condițiile în care NATO și statele membre încearcă să își întărească apărarea antidrone. Analiza menționează eforturi precum „ziduri anti-drone” și Operațiunea Eastern Sentry (Santinela Estică), lansată în septembrie 2025 după o intruziune mai amplă a dronelor rusești în Polonia. „Escaladare pentru a dezescalada”: miza Moscovei, dincolo de incident Potrivit analiștilor citați, episoadele de tipul celui din România servesc intereselor președintelui rus Vladimir Putin de a diviza NATO și de a slăbi legătura transatlantică, încurajând Washingtonul să își reducă prezența militară în Europa. În paralel, Rusia ar urmări un obiectiv mai imediat: să schimbe dinamica războiului din Ucraina prin intensificarea atacurilor și prin avertismente către statele care sprijină Kievul. Hanna Notte, expertă la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare , afirmă că Moscova își amplifică avertismentele privind escaladarea către „hinterlandul strategic”, adică țările care susțin Ucraina. Jan Techau, director pentru Europa al Grupului Eurasia, susține că Rusia încearcă să mute presiunea în interiorul societăților occidentale și să alimenteze ideea că Ucraina nu poate câștiga. În aceeași logică, Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO, descrie strategia drept încercarea rușilor de „a escalada pentru a dezescalada”, pentru a negocia dintr-o poziție de forță. Factorul SUA: retrageri, contradicții și efectul asupra calculului de risc Analiza indică faptul că declarațiile și acțiunile recente ale administrației Trump sporesc anxietatea europeană. Trump a atacat țările NATO și a numit alianța „un tigru de hârtie”, iar secretarul de stat Marco Rubio a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO dacă aliații nu permit folosirea bazelor lor pentru un război american. În plan militar, oficiali americani le-au transmis europenilor că trebuie să își asume mai mult din apărarea convențională, pe fondul mutării de trupe și echipamente în Indo-Pacific. Totodată, un oficial al Departamentului Apărării, Alexander Velez-Green, le-a spus aliaților NATO că Pentagonul reduce substanțial forțele pe care intenționa să le trimită în Europa în caz de criză, inclusiv capabilități de lovire la distanță și avioane de realimentare aer-aer. Materialul mai notează decizia lui Trump de a retrage 5.000 de soldați din Germania și temerile Berlinului că ar putea fi anulat un plan de staționare a rachetelor Tomahawk. În același timp, după anularea trimiterii unei alte brigăzi blindate în Polonia, Trump a spus că va trimite încă 5.000 de soldați în Polonia, ceea ce a amplificat confuzia privind direcția politicii americane. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, vorbește despre „atât de multe contradicții” care ar putea crește riscul unei erori de calcul din partea lui Putin, în condițiile în care alianța ar putea fi percepută ca fiind într-un punct slab. Ea mai invocă și lipsa de rachete de apărare aeriană, parțial din cauza utilizării lor extinse în războiul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar limita capacitatea Ucrainei și a aliaților de a cumpăra echipamentele necesare. Ce urmează: presiune pe apărarea antiaeriană și pe coeziunea alianței Din perspectiva impactului operațional, episodul de la Galați adaugă presiune pe măsurile de protecție a spațiului aerian și pe capacitatea de reacție la intruziuni cu drone, într-un climat în care Rusia combină amenințări, intruziuni aeriene, atacuri cibernetice și sabotaje asupra infrastructurii critice din țările NATO. În plan politic, mesajele agresive venite de la Moscova rămân parte din ecuație. Dmitri Medvedev a transmis europenilor, într-o postare citată în analiză: „Ar trebui să realizați că autoritățile voastre au intrat unilateral într-un război cu Rusia. Așa că fiți vigilenți și nu vă lăsați surprinși de nimic. Somnul liniștit s-a terminat.” [...]
Atacurile cu drone reclamate de Rusia au vizat infrastructură petrolieră și portuară , cu un petrolier lovit în portul Taganrog și un depozit de petrol incendiat la Armavir, potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează Reuters . Miza imediată este una operațională: astfel de lovituri pot perturba logistică și fluxuri de combustibili în sudul Rusiei, chiar și atunci când pagubele sunt raportate ca limitate. În regiunea Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a transmis pe Telegram că incendiile izbucnite pe petrolier și în portul Taganrog au fost stinse și că nu a fost raportată nicio deversare de petrol. Două persoane au fost rănite, a mai spus oficialul rus. Tot la Taganrog, primarul Svetlana Kambulova a anunțat prelungirea stării de urgență locale, introdusă pe 27 mai, în orașul cu aproximativ 240.000 de locuitori. Depozit de petrol incendiat la Armavir, în regiunea Krasnodar În regiunea vecină Krasnodar, autoritățile din Armavir (circa 185.000 de locuitori) au comunicat că incendiul de la un depozit de petrol din zona industrială a fost adus sub control și că nu există răniți. Aproape 50 de drone doborâte, potrivit guvernatorului din Rostov Guvernatorul din Rostov a mai afirmat că aproape 50 de drone au fost doborâte și că au fost raportate atacuri în întreaga regiune. În afara orașului Taganrog ar fi fost semnalate doar pagube minore, conform aceleiași surse. Informațiile provin din declarațiile autorităților ruse și din relatarea Reuters; în material nu este prezentată o confirmare independentă a loviturilor sau a țintelor. [...]
Staționarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania schimbă ecuația de descurajare pe Flancul Estic , într-un moment în care o parte a societății lituaniene spune că nu mai tratează garanțiile SUA drept suficiente, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de simbolismul istoric, este una operațională: prezența germană e percepută la Vilnius ca un „scut” imediat împotriva unei posibile agresiuni rusești. Într-un reportaj preluat de Digi24 din The New York Times, bucătarul Liutauras Ceprackas, din Vilnius, spune că se teme de o invazie rusească și că armata lituaniană, de 15.000 de soldați, ar putea fi prea mică pentru a o opri. El leagă direct siguranța de prezența germană, argumentând că un atac asupra militarilor Berlinului ar crește automat riscul unui conflict cu Germania, ceea ce ar funcționa ca factor de descurajare. Ce aduce concret desfășurarea Germaniei Elementul central este Brigada 45 Blindată a Germaniei, descrisă drept prima brigadă de luptă completă cu bază permanentă în afara țării de la căderea Germaniei naziste, în urmă cu peste opt decenii. În Lituania, brigada ar urma să ajungă la efectivul complet de 4.800 de soldați în 2027. Fostul ministru lituanian al Apărării, Laurynas Kasciunas, a sintetizat impactul militar perceput astfel: „Această brigadă este atât de puternică și atât de bine echipată încât este ca și cum am avea o a doua armată în Lituania.” De ce contează: încredere mai mică în „umbrela” americană, rol mai mare pentru Berlin Materialul plasează mutarea în contextul temerilor legate de „creșterea agresiunii rusești” și al unui sprijin american considerat mai puțin sigur. În acest cadru, desfășurarea reflectă și disponibilitatea mai mare a Germaniei de a acționa ca „scut al Europei”. În timpul ceremoniei de învestire a brigăzii la Vilnius, anul trecut, cancelarul german Friedrich Merz a promis, potrivit articolului, că va construi „cea mai mare armată convențională din Europa”. În planul percepției publice, Dr. Vladas Gaidys, sociolog lituanian, rezumă schimbarea de așteptări față de garanțiile de securitate: „În acest moment, Statele Unite nu par a fi o garanție. Forțele germane sunt aici și acum”. Acceptare socială și semnale economice locale Digi24 notează că primirea brigăzii este, în general, favorabilă: un sondaj comandat de Departamentul Apărării al Lituaniei în decembrie 2024 arăta că „o mare majoritate” a adulților lituanieni susțin prezența militarilor germani. Pe lângă sprijinul public, articolul menționează și implicarea mediului comercial: un lanț de cafenele și un lanț național de supermarketuri oferă reduceri personalului german care își prezintă actele de identitate militare. Contextul istoric și mesajul către Rusia Textul amintește că Lituania a fost ocupată de două ori de Germania (în Primul Război Mondial și apoi timp de trei ani în Al Doilea Război Mondial), iar ulterior a trecut prin aproape cinci decenii de control sovietic, cu ultimele trupe sovietice plecând în 1993. Istoricul Rimvydas Petrauskas, rector al Universității din Vilnius, explică diferența de percepție astfel: „Germanii au învățat din trecutul lor; rușii au ignorat lecțiile.” În această logică, prezența militară germană nu este prezentată doar ca o rotație de trupe, ci ca un element de descurajare „aici și acum”, cu efect direct asupra modului în care Lituania își calculează riscurile de securitate pe granița cu Kaliningrad și Belarus, aliat al Rusiei. [...]
China avertizează că o înăsprire a politicii comerciale a UE poate declanșa represalii , într-un moment în care Bruxellesul discută opțiuni de „răspuns mai robust” față de relația economică și investițională cu Beijingul, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică miza pentru companiile europene expuse pe lanțuri de aprovizionare și piețe unde China poate introduce rapid restricții sau măsuri de retorsiune. Ministerul Comerțului din China a transmis că UE ar trebui să susțină liberul schimb și „concurența loială” și să respingă protecționismul. Beijingul a avertizat că, dacă vor fi implementate „instrumente comerciale unilaterale” sau restricții considerate discriminatorii, va „riposta decisiv” și va lua „măsuri eficiente” pentru a-și apăra interesele. Ce a declanșat reacția Beijingului Avertismentul vine după ce Comisia Europeană a avut, vineri, discuții interne privind politicile comerciale în relația cu China. Întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie, având rolul de a alimenta discuțiile de la viitorul summit G7 și de la reuniunea UE programată la mijlocul lunii iunie. Comisia a indicat că dialogul cu China va continua, dar a transmis și că starea actuală a relațiilor comerciale și de investiții „nu este sustenabilă”, cerând „un răspuns mai robust și mai coerent” din partea Uniunii. De ce contează pentru economie: riscul de escaladare a măsurilor comerciale Tensiunile UE–China s-au acumulat pe fondul mai multor dosare economice sensibile, menționate în material: tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești ; investigații reciproce privind practicile de piață; restricțiile Chinei la exportul unor materii prime strategice. Beijingul a mai indicat că liniile de comunicare rămân deschise și că există discuții pentru crearea unui mecanism de consultare în domeniul comerțului și investițiilor, însă avertismentul privind represaliile sugerează că spațiul de negociere se poate îngusta dacă UE trece la măsuri suplimentare. Informațiile sunt relatate de dpa, citată de Agerpres, conform Antena 3. [...]
