Știri
Știri din categoria Externe
România și Ucraina vor produce drone în comun, pe teritoriul României, după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat joi, la Palatul Cotroceni, un document care deschide colaborarea industrială și militară dintre cele două state. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă comună, în care liderii au prezentat și alte proiecte bilaterale în domeniul energiei și securității regionale.
Acordul privind dronele prevede dezvoltarea unor capacități de producție pe teritoriul României, Ucraina urmând să contribuie cu experiența acumulată în timpul războiului început în 2022. Președintele Volodimir Zelenski a precizat că partea ucraineană va împărtăși expertiza tehnică și militară dobândită pe front. „Vom împărtăși cunoștințele noastre despre fabricarea de drone, inclusiv pe partea de software, și experiența militarilor noștri”, a declarat liderul de la Kiev.
În paralel, România și Ucraina au convenit și asupra unui parteneriat energetic, care include dezvoltarea de noi conexiuni pentru transportul energiei electrice și cooperare în sectorul gazelor și petrolului.
Principalele proiecte anunțate includ:
Potrivit lui Zelenski, unul dintre interconectoarele electrice ar putea fi finalizat până la sfârșitul anului 2026, fiind esențial pentru securitatea energetică a Ucrainei. Liderul ucrainean a subliniat că proiectele sunt avantajoase pentru ambele țări și contribuie la stabilitatea energetică a regiunii.
La rândul său, Nicușor Dan a declarat că semnarea documentului marchează un moment important în relațiile bilaterale. El a recunoscut că în trecut a existat neîncredere între cele două state, dar că aceasta „s-a evaporat” după declanșarea războiului din Ucraina în 2022.
Discuțiile au vizat și alte teme sensibile, inclusiv drepturile minorității românești din Ucraina, pentru care președintele român a spus că a primit garanții privind continuarea funcționării școlilor în limba română.
Vizita lui Volodimir Zelenski la București este a doua pe care liderul ucrainean o efectuează în România, după cea din octombrie 2023. În programul oficial sunt incluse întâlniri cu premierul Ilie Bolojan și o vizită la centrul de pregătire a piloților ucraineni pentru avioanele F-16 de la Baza 86 Aeriană din Fetești.
Recomandate
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
Lipsa interceptoarelor Patriot lasă orașele ucrainene expuse atacurilor balistice , iar Rusia a ucis cel puțin nouă persoane și a rănit zeci în urma unor lovituri cu rachete, la câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump , a dat înapoi de la promisiunea publică privind acordarea unei licențe pentru producția în Ucraina a interceptoarelor Patriot, potrivit The Jerusalem Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că, pe parcursul săptămânii trecute, au fost vizate peste 1.500 de obiective, inclusiv clădiri rezidențiale. În noaptea de vineri spre sâmbătă, Rusia ar fi lansat 35 de rachete, dintre care 27 balistice, și 185 de drone de atac, susține Zelenski. În același interval, Ucraina ar fi reușit să intercepteze doar o singură rachetă balistică, iar Zelenski a explicat motivul: „Pur și simplu pentru că nu există interceptoare pentru sistemele Patriot.” Miza operațională: apărarea antirachetă, „gâtul de sticlă” al apărării aeriene Deși Ucraina a devenit „lider mondial” în producția și utilizarea dronelor, Zelenski afirmă că țara nu a găsit încă o soluție eficientă pentru protecția împotriva rachetelor balistice. În acest context, Kievul a cerut în mod repetat SUA și statelor europene interceptoare pentru apărarea centrelor urbane. Zelenski a susținut că deficitul de interceptoare „încurajează” Rusia să continue atacurile care provoacă victime civile. Trump dă înapoi de la licența de producție: tehnologia, punctul sensibil Publicația notează că Trump a nuanțat vineri, într-o ședință de Cabinet la Camp David, promisiunea făcută anterior privind licența pentru producția interceptoarelor Patriot în Ucraina, invocând dificultatea transferului de tehnologie. „Vorbim despre asta, dar e un lucru greu să dai un asemenea tip de tehnologie. Trebuie să fim foarte atenți. Acum, nu am fost de acord cu asta. Vorbim despre asta.” În iulie, la summitul NATO, Trump îi spusese lui Zelenski să le producă în Ucraina și afirmase că SUA „vor da o licență” pentru fabricarea sistemelor Patriot. Presiune pentru decizii politice și sancțiuni Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a cerut mai urgent rachetele, afirmând că „bătălia pentru cer” va defini traiectoria războiului și că un „scut aerian” mai puternic ar apropia pacea. Separat, Zelenski a susținut că Rusia își extinde industria de apărare și pune accent pe producția de rachete balistice, adăugând că „un număr semnificativ” de companii rusești implicate în producția de componente pentru drone, rachete și bombe aeriene ghidate „încă nu au fost sancționate”. În mesajul său video de sâmbătă, Zelenski a cerut explicit ca partenerii să ia „decizia politică” de a furniza pachetele necesare de interceptoare, avertizând că fiecare noapte fără aceste mijloace de apărare se traduce în noi victime. [...]
Ucraina intră în mecanismul UE de intervenție la incendii, trimițând 70 de pompieri în Franța , într-un pas cu miză operațională pentru capacitatea europeană de răspuns la incendii de vegetație, pe fondul unui sezon marcat de temperaturi de peste 40°C. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV . Echipa ucraineană va interveni în sud-vestul Franței, în apropiere de Bordeaux , unde incendiile de proporții afectează zona. Este prima participare a Ucrainei la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, instrument prin care statele își coordonează sprijinul în situații de urgență. Ce înseamnă, concret, participarea Ucrainei Potrivit materialului, Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei a anunțat încă de vineri plecarea echipei spre Franța și a publicat imagini cu coloana de autospeciale deplasându-se pe timpul nopții. În același cadru european, „sute de pompieri” din mai multe state membre au fost deja mobilizați în Franța și Spania pentru a sprijini autoritățile locale în stingerea incendiilor, pe fondul unui val de incendii de vegetație care afectează mai multe țări din sudul Europei (Spania, Italia, Franța și Grecia), relatează TVP World. Context: presiune ridicată pe resursele de intervenție Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a confirmat participarea Ucrainei printr-un mesaj public, insistând pe componenta de solidaritate în interiorul mecanismului european. „Pentru prima dată, Ucraina oferă asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene.” „În timp ce se apără de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina contribuie și la protejarea vieților din întreaga Europă. Aceasta este solidaritatea europeană. În fiecare zi, Ucraina demonstrează că își are locul în Uniunea noastră.” Tot în cadrul eforturilor coordonate, Polonia ar urma să trimită 105 pompieri în Spania pe parcursul lunii august; prima echipă, de 35 de persoane, a plecat sâmbătă dimineață din Cracovia și va interveni în regiunea Castilia-La Mancha, cu rotații ale echipelor. Comandantul șef al Serviciului de Pompieri din Polonia, Wojciech Kruczek, a avertizat că amploarea incendiilor și numărul mare de focare simultane vor face misiunea dificilă. La ce să ne așteptăm în continuare Din informațiile disponibile în articol nu rezultă durata misiunii ucrainene sau resursele exacte alocate (număr de autospeciale, perioadă de rotație). Cert este că activarea Ucrainei în mecanismul UE extinde baza de sprijin disponibilă pentru statele afectate, într-un sezon în care intervențiile transfrontaliere devin tot mai frecvente. [...]
O nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii civile din Harkov și regiunea Nikolaev a rănit cel puțin șase persoane, inclusiv trei copii , într-un context în care intensificarea loviturilor aeriene pune presiune pe capacitatea Ucrainei de a-și proteja orașele, potrivit Kyiv Post . În Harkov, atacurile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 2 august, și au vizat districtele Industrialnîi, Kîivskîi și Saltivskîi. Primarul Ihor Terehov a spus că o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe din districtul Saltivskîi, fără victime raportate în acel incident. În districtul Industrialnîi au fost înregistrate mai multe lovituri, iar șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat că trei locuitori – un bărbat de 74 de ani, o fată de opt ani și un băiat de 13 ani – au suferit reacții acute de stres. Asistența medicală a fost acordată la fața locului. Tot în Harkov, primarul a raportat o lovitură în districtul Kîivskîi, precizând că forțele ruse au folosit o dronă de tip „Molniya ” („Fulger”) – descrisă ca o muniție rătăcitoare (dronă care poate „patrula” până găsește ținta) cu aripă fixă, cu cost redus, capabilă să transporte încărcături explozive mici pe distanțe de 30-40 km. Autoritățile evaluau amploarea pagubelor. Atac separat în regiunea Nikolaev: benzinărie lovită, trei răniți Loviturile din Harkov au urmat unui atac cu dronă produs sâmbătă, 1 august, în regiunea Nikolaev, care a vizat o benzinărie și a rănit trei civili. Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, atacul a avut loc în jurul orei 13:45 (ora locală) și i-a rănit pe un bărbat de 61 de ani, o femeie de 29 de ani și o fetiță de patru ani. Victimele au fost tratate și primesc îngrijiri în regim ambulatoriu. Context: val recent de lovituri aeriene și presiune pe apărarea antiaeriană Publicația plasează aceste atacuri regionale după un baraj aerian la nivel național, produs sâmbătă dimineață, care ar fi inclus 35 de rachete și 185 de drone de atac de diverse tipuri. Ținta principală a rachetelor balistice ar fi fost Kievul, iar președintele Volodîmîr Zelenski a indicat că Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice, invocând un deficit critic de interceptori Patriot. În același episod, atacurile asupra Kievului ar fi ucis nouă persoane și ar fi rănit 33, inclusiv patru copii, fiind raportate pagube la clădiri rezidențiale și obiective civile, inclusiv o clinică medicală, un studio de film și supermarketuri. Au fost raportate lovituri și în regiunile Odesa, Dnipropetrovsk, Sumî și Poltava, precum și un atac cu dronă asupra unui centru logistic Rozetka din Brovarî (regiunea Kiev), soldat cu un mort și șase răniți. [...]
O operațiune coordonată cu drone a Ucrainei a lovit direct logistica energetică a Rusiei , după ce atacuri cu rază lungă au vizat trei rafinării majore din Ufa, iar drone navale au scufundat o navă container în Marea Neagră, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc sâmbătă dimineață, 1 august. Publicația scrie că nava container „Yanina”, afiliată Rosatom și aflată sub sancțiuni, s-a scufundat după ce a fost lovită de două drone navale la circa 130 de mile (aprox. 209 km) de portul rus Novorossiysk. Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat scufundarea navei, menționând că avea o capacitate de peste 100.000 de tone. În paralel, drone cu rază lungă operate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit trei rafinării Bashneft din Ufa (Republica Bașkortostan), la aproximativ 1.600 km de granița ucraineană. Țintele menționate sunt: Bashneft-UNPZ Bashneft-Novoil Bashneft-Ufaneftekhim Acestea formează „unul dintre cele mai mari clustere de rafinare” din Rusia, cu o capacitate combinată de procesare de peste 23 milioane de tone de petrol pe an, conform aceleiași surse. SBU a susținut că rafinăriile sunt ținte militare legitime deoarece produc combustibil de aviație, motorină și benzină pentru aprovizionarea armatei ruse. După explozii, autoritățile locale au suspendat temporar zborurile pe aeroportul internațional din Ufa. Lovituri suplimentare asupra radarelor și pozițiilor din Crimeea În regiunea Krasnodar, dronele SBU au lovit trei stații radar Podlet-K1 și o stație Kasta-2E2, folosite pentru detectarea țintelor aeriene. Atacurile au coincis cu lovituri asupra unor poziții ruse de război electronic și apărare antiaeriană în Crimeea ocupată; imagini satelitare ar fi confirmat incendii la Capul Fiolent (baza centrului 475 independent de război electronic al Flotei ruse a Mării Negre) și în apropierea unei baze de apărare antiaeriană din zona înălțimilor Kaya-Bash, lângă Sevastopol. Ministerul rus al Apărării a afirmat că amploarea atacului de sâmbătă dimineață a fost fără precedent și că apărarea antiaeriană ar fi interceptat 274 de vehicule aeriene fără pilot în 16 regiuni și în Crimeea. Reacții și context Șeful Rosatom, Alexei Likhachev, a declarat că toți cei 17 membri ai echipajului au fost salvați și a descris atacul drept „piraterie”, susținând că nava opera în ape internaționale și transporta bunuri civile. Separat, delegația ucraineană la OSCE a raportat recent că Rusia a lovit 232 de nave civile în timpul războiului la scară largă, inclusiv peste 30 doar în vara lui 2026, în cadrul eforturilor de perturbare a coridorului maritim ucrainean. [...]
