Știri
Știri din categoria Externe
Abu Dhabi alocă 1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) pentru un nou „Sphere”, mizând pe turism ca alternativă la petrol, într-un moment în care conflictul din regiune a lovit percepția de siguranță și a tras în jos indicatori precum ocuparea hotelurilor, potrivit Antena 3.
Proiectul, operat de compania americană Sphere Entertainment Co, replică modelul centrului deschis la Las Vegas în 2023, care a găzduit concerte ale U2 și Phish. În Abu Dhabi, „Sphere” este gândit ca un centru de experiențe imersive (show-uri și evenimente cu tehnologie audio-video avansată), cu o capacitate de 20.000 de locuri.
Sphere Abu Dhabi ar urma să se deschidă până în 2029 și este descris ca un spațiu pentru „povestiri multisenzoriale”, rezidențe de concerte și evenimente de brand. Emiratul își anunțase pentru prima dată intenția de a construi un astfel de centru în octombrie 2024, iar investiția a fost anunțată la 14 mai.
Mohamed Khalifa Al Mubarak, președintele Departamentului pentru Cultură și Turism din Abu Dhabi, a spus că obiectivul este consolidarea „întregului sistem turistic”.
„Ne consolidăm întregul sistem turistic.”
Abu Dhabi a investit masiv în turism pentru a-și reduce dependența economică de petrol, iar Sphere se adaugă unei liste de proiecte mari, inclusiv Districtul Cultural de pe Insula Saadiyat (unde există o filială a Muzeului Luvru), în timp ce o filială a Muzeului Guggenheim este aproape de finalizare.
Țintele oficiale sunt ambițioase: în 2025, Abu Dhabi a raportat 26,6 milioane de vizitatori și 5,9 milioane de turiști cazați în hoteluri, iar până în 2030 vrea să ajungă la 39,3 milioane de vizitatori anual și să ducă aportul turismului la PIB la 90 de miliarde de dirhami (24,5 miliarde de dolari, aprox. 113 miliarde lei).
Materialul notează că Emiratele Arabe Unite au fost vizate de atacuri cu rachete și drone, ceea ce a pus sub semnul întrebării imaginea de destinație sigură pentru turiști. În acest context:
Un atac cu dronă care a provocat un incendiu în apropierea unei instalații nucleare a „amenințat siguranța nucleară”, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; autoritățile din Abu Dhabi au spus că nu au existat scurgeri radioactive și nici riscuri pentru populație sau mediu.
Un economist senior specializat în turism la Oxford Economics, Aaron Goldring, spune că percepția privind siguranța este esențială și se așteaptă la campanii de marketing și inițiative pentru îmbunătățirea acestei percepții.
„Durata conflictului va influența perioada necesară pentru revenire.”
În paralel, Abu Dhabi continuă strategia pe termen lung: în 2024 a fost lansată Strategia pentru Turism Abu Dhabi 2030, cu cheltuieli de miliarde de dolari pentru infrastructură și promovare, iar în mai 2025 Disney a anunțat un nou parc tematic în Abu Dhabi, conform informațiilor citate în material.
Recomandate
Washingtonul transmite că are „alternative” dacă negocierile cu Teheranul se blochează , într-un moment în care miza imediată rămâne redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, implicit, reducerea riscului de noi perturbări în transportul de energie. Potrivit Mediafax , secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a spus că Statele Unite vor încerca să obțină „un acord favorabil” cu Iranul, iar dacă acesta eșuează vor aborda problema „într-un alt mod”. Rubio a declarat reporterilor, la New Delhi, că SUA vor „acorda diplomației toate șansele de reușită” înainte de a lua în calcul „alternative”. Mesajul vine după ce președintele Donald Trump a afirmat că le-a cerut reprezentanților săi să nu se grăbească în încheierea unui acord cu Iranul, potrivit Reuters. „Există o propunere destul de solidă pe masă (...) și sperăm că vom reuși.” Strâmtoarea Ormuz, primul test operațional al unui posibil acord În paralel, un oficial american, citat sub condiția anonimatului, a declarat că Iranul ar fi acceptat „în principiu” redeschiderea Strâmtorii Ormuz în schimbul ridicării blocadei navale americane și ar fi fost de acord să elimine stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului. Aceeași sursă a adăugat că SUA ar fi înțeles că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a aprobat liniile generale ale acordului. Mediafax notează însă că nu a existat o confirmare imediată din partea Iranului și nici explicații despre ce înseamnă concret un acord „în principiu”. Calendar: 60 de zile pentru un acord final, dar fără confirmări de la Teheran Un al doilea oficial de rang înalt din administrația SUA a spus că planul propus le-ar acorda negociatorilor 60 de zile pentru a ajunge la un acord final. Potrivit Reuters, surse iraniene au indicat că, în etapele următoare, ar putea fi găsite „formule viabile” pentru disputa privind stocul de uraniu puternic îmbogățit, inclusiv diluarea materialului sub supravegherea agenției ONU de monitorizare nucleară. Pe fondul acestor discuții, Trump a scris pe Truth Social că blocada SUA asupra navelor iraniene din Strâmtoarea Ormuz va rămâne în vigoare „până când se va ajunge la un acord, acesta va fi certificat și semnat”, adăugând că „ambele părți trebuie să-și ia timpul necesar”. De ce contează: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim, iar orice prelungire a blocadei sau eșec al negocierilor menține un risc operațional ridicat pentru rutele comerciale și pentru fluxurile energetice din regiune. [...]
Atacul cu rachete asupra Kievului a avariat Muzeul Național Cernobîl și a ridicat miza diplomatică , după ce Ucraina a anunțat 87 de răniți și a cerut reacții internaționale, potrivit Mediafax . Loviturile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică. Bilanțul indică 87 de răniți, dintre care trei minori, iar „3 copii și două femei” au murit, conform Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina (DSNS), citat de Kyiv Post. În cartierul Șevcenkovskii, o lovitură directă a distrus parțial intrarea unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, potrivit unui raport publicat pe Telegram. Echipele de salvare au recuperat de sub dărâmături cadavrele a două femei, după îndepărtarea a 165 de metri pătrați de resturi de beton armat. DSNS mai precizează că psihologii au acordat asistență pentru 112 persoane afectate, iar intervențiile continuă în capitală. Muzeul Cernobîl, lovit: pagube la acoperiș și la o expoziție restaurată În urma atacului cu rachete balistice Oreșnik, Muzeul Național de la Cernobîl din cartierul Podil (Kiev) a fost avariat. Două rachete ar fi survolat catedrala Sfânta Sofia, înainte ca una dintre ele să lovească muzeul. „La fața locului s-a constatat că acoperișul clădirii era în flăcări și că o parte din peretele din spate al celei de-a treia săli a fost distrusă” Incendiul a fost stins, însă o expoziție recent restaurată, redeschisă cu o lună în urmă, a fost avariată. Angajații muzeului încearcă să salveze artefacte, inclusiv cărți, cămăși brodate și exponate legate de eforturile de curățare după dezastrul de la Cernobîl. Intervenții extinse și demersuri la ONU, OSCE și UNESCO În regiunea Kiev, pompierii au stins un incendiu la un depozit de 10.000 de metri pătrați, provocat de atac. DSNS a mobilizat elicoptere și echipamente grele, iar echipele de urgență au intervenit la 25 de locații diferite. Pe plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut reacții internaționale și a transmis misiunilor diplomatice să ridice subiectul în cadrul ONU, OSCE, Consiliului Europei și UNESCO. „Putin încearcă să intimideze Ucraina atacând civili și distrugând clădiri rezidențiale, muzee, școli și infrastructură critică” Sybiha a mai spus că Ucraina solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și o sesiune comună a OSCE ca răspuns la atac. [...]
Incidentul din Ginza a declanșat evacuări și blocaje în jurul unui centru comercial de lux , după ce aproximativ 20 de persoane au fost rănite la Tokyo, unde un bărbat a pulverizat o substanță într-o clădire comercială, potrivit Digi24 . Evenimentul a avut loc într-un centru comercial din zona Ginza, un cartier cunoscut pentru magazinele și brandurile de lux. Autoritățile au intervenit după ce a fost raportat un „miros” în zona comercială, iar echipele de intervenție au evacuat perimetrul. Ce se știe până acum despre intervenție Conform informațiilor transmise de Agerpres, care citează AFP, un purtător de cuvânt al poliției din Tokyo, Yusuke Koide, a declarat că bărbatul a pulverizat substanța lângă un automat de vânzare de la parterul clădirii. Un oficial al departamentului local de pompieri a indicat că „aproximativ 20 de persoane au fost rănite”. Până la prânz, străzile din jurul clădirii au fost blocate, iar la fața locului au fost mobilizate autospeciale de pompieri și ambulanțe. Un jurnalist AFP a relatat că a văzut două persoane transportate pe targă către o ambulanță, în timp ce echipele de intervenție, echipate cu costume de protecție, au scos oamenii din clădire pentru evaluări medicale. Postul public de radio NHK a transmis că rănile păreau minore, potrivit aceleiași relatări. Ce urmează Poliția investighează cauza incidentului, însă, la momentul relatării, autoritățile nu au oferit detalii despre natura substanței pulverizate sau despre motiv. [...]
Cinci membri NATO au blocat o propunere care ar fi impus o contribuție anuală fixă de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar către Ucraina , ceea ce menține incertitudinea privind „împărțirea poverii” financiare în interiorul alianței, potrivit Știrile Pro TV . Planul a fost asociat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , care a admis anterior că inițiativa are șanse mici să treacă din cauza opoziției față de introducerea unei cote obligatorii, notează publicația. „Nu cred că aceasta va fi acceptată, deoarece există o opoziție puternică împotriva acestei cote fixe de 0,25%” Cine se opune și ce înseamnă blocajul Potrivit unei surse din cadrul alianței citate de The Telegraph , statele care se opun sunt: Marea Britanie Franța Canada Italia Spania Miza este una de reglementare internă în NATO: o cotă fixă ar fi transformat sprijinul militar pentru Ucraina într-o obligație anuală standardizată, legată direct de dimensiunea economiei fiecărui stat (PIB), reducând spațiul de manevră al guvernelor în bugetare și prioritizare. Contextul informației Știrile Pro TV menționează că declarația lui Rutte este preluată de Kiev Independent . Publicația indică, de asemenea, că subiectul a fost relatat și de Spotmedia.ro . [...]
Ucraina își extinde apărarea antidrone printr-un model „hibrid” stat–privat, care include civili instruiți să opereze arme controlate de la distanță , pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit Digi24 . Mame, șoferi de taxi și veterani sunt verificați și pregătiți câteva săptămâni înainte de a primi acces la sistem, care combină software, senzori și drone interceptoare ieftine. În contextul celui mai amplu atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, descris ca având 1.500 de drone și 56 de rachete lansate în 48 de ore, au fost uciși 24 de civili, relatează BBC, citată de Digi24. Publicația notează că, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, 94% dintre dronele cu rază lungă de acțiune și 73% dintre rachete au fost interceptate, față de 55% dintre drone la 14 mai 2025. Cum funcționează modelul: software, senzori și interceptori produși în masă Ucraina a construit, în peste patru ani de la invazia rusă la scară largă, un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri: de la arme sovietice și sisteme occidentale avansate (inclusiv Patriot) până la soluții dezvoltate local, precum echipe mobile cu mitraliere grele montate pe camioane și drone interceptoare ieftine. În centrul coordonării se află platforma Sky Map, un software care folosește radare, mii de senzori, fluxuri video și inteligență artificială pentru a detecta amenințările și a dirija răspunsul antiaerian. Digi24 menționează că Statele Unite folosesc deja Sky Map pentru protejarea uneia dintre bazele lor din Orientul Mijlociu. Elementul cu contribuția majoră la doborârea dronelor rusești ar fi dronele interceptoare ieftine. Interceptorul P1-SUN , descris ca având forma „unui glonț mare” și propulsat de patru rotoare, poate depăși 300 km/h și are o rază de acțiune de peste 30 km, potrivit articolului. Costuri și capacitate: avantajul „ieftin și rapid” în fața Shahed Digi24 notează că P1-SUN este imprimată 3D și costă aproximativ 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei), mult sub costul estimat al dronelor Shahed folosite de Rusia, de aproximativ 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei). Ucraina ar produce acum peste 1.000 de interceptori pe zi, iar în martie aceștia ar fi distrus peste 30.000 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ucrainene citate în material. Intrarea companiilor private și rolul civililor în operare Pe lângă componenta militară, companiile private au început să se conecteze la sistem, inclusiv pentru a-și proteja fabricile și infrastructura. Până acum, 25 de companii s-au alăturat programului, conform articolului. Digi24 dă exemplul Carmine Sky , companie care ar fi construit o rețea de turnuri cu mitraliere controlate de la distanță în regiunea Harkov, aproape de granița cu Rusia, și care oferă servicii de apărare aeriană și altor clienți din sectorul privat. În centrul de comandă, civili instruiți operează sistemele, iar un purtător de cuvânt al companiei, Ruslan, compară operarea mitralierelor cu „un joc pe calculator”. Potrivit aceleiași surse, compania se prezintă drept „un supliment” la apărarea aeriană a statului și susține că este integrată în sistemul militar și urmează ordinele armatei. Deși proiectul este descris ca fiind la început, aceste companii private ar fi doborât deja zeci de drone rusești. Limite: dependența de Patriot și presiunea atacurilor „de saturație” Materialul indică vulnerabilități majore, în special lipsa interceptoarelor sofisticate și foarte scumpe. Ucraina ar avea în continuare nevoie de rachete Patriot fabricate în SUA, descrise ca singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești; în același timp, stocurile ar fi limitate în contextul conflictului dintre SUA și Iran. Mai aproape de linia frontului, Ucraina ar întâmpina dificultăți în combaterea dronelor FPV de mici dimensiuni, care ar continua să provoace cele mai multe victime. În paralel, Zelenski avertizează că atacurile masive ale Rusiei sunt concepute pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană, ceea ce face „inevitabil” ca unele ținte să treacă și să apară noi victime, potrivit articolului. [...]
Bruiajul GPS asupra unui avion RAF cu ministrul britanic al Apărării la bord ridică riscuri operaționale pentru zborurile militare în proximitatea Rusiei , după ce echipajul a fost nevoit să treacă pe un alt sistem de navigație în timpul unui zbor de trei ore, relatează Mediafax . Incidentul a avut loc la începutul acestei săptămâni, când John Healey se întorcea în Regatul Unit, joi, după o vizită la militarii britanici din Estonia. Cazul a fost relatat inițial de The Times, citată de BBC, potrivit aceleiași surse. Publicația notează că se crede că Rusia s-ar afla în spatele atacului, iar bruiajul a dus la dezactivarea GPS-ului aeronavei. Nu este clar dacă ministrul a fost vizat în mod deliberat, însă traiectoria zborului ar fi fost vizibilă pe site-uri de urmărire a aeronavelor. Context: o serie de incidente în zona Mării Negre și la granița cu Rusia Episodul este plasat la o zi după apariția informațiilor că două avioane de vânătoare rusești au interceptat „repetat și periculos” un avion spion al RAF deasupra Mării Negre, luna trecută. Într-un incident separat, tot luna trecută, un avion de vânătoare rus Su-35 s-a apropiat de o aeronavă de supraveghere Rivet Joint, suficient de mult încât să declanșeze sistemele de urgență și să dezactiveze pilotul automat. De asemenea, un Su-27 ar fi efectuat șase treceri în fața aeronavei RAF, apropiindu-se la doar șase metri de botul acesteia. Ce înseamnă operațional: redundanță de navigație și presiune pe proceduri Din datele prezentate, consecința imediată a bruiajului a fost trecerea piloților pe un sistem alternativ de navigație, un semnal că zborurile în proximitatea Rusiei pot necesita proceduri și echipamente de rezervă pentru menținerea siguranței și a continuității misiunilor. Healey a lăudat „profesionalismul excepțional” al echipajului RAF în timpul survolurilor rusești pe care le-a numit „inacceptabile”. Ministerul Apărării a descris aceste acțiuni drept cele mai periculoase de după 2022, când un pilot „necinstit” a lansat o rachetă asupra unui Rivet Joint deasupra Mării Negre. Potrivit Mediafax, un episod similar a avut loc și în 2024, când un avion RAF care îl transporta pe atunci ministrul apărării Grant Shapps a avut semnalul GPS bruiat în apropierea teritoriului rus. [...]
