Știri
Știri din categoria Educație
UE pregătește recunoașterea mai rapidă a diplomelor în format digital, o schimbare care poate reduce semnificativ birocrația pentru românii care vor să muncească într-un alt stat membru, potrivit Mediafax. Pachetul Comisiei Europene include șase propuneri legislative și vizează atât recunoașterea calificărilor, cât și portabilitatea drepturilor sociale pentru lucrătorii mobili din UE.
În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane lucrează într-un alt stat UE decât cel de origine, iar Comisia urmărește ca diploma și drepturile sociale să „urmeze” angajatul între țări.
Una dintre măsurile centrale este transformarea calificărilor educaționale și profesionale în „credențiale digitale” (documente electronice verificabile), de la învățământ secundar și profesional până la studii universitare și doctorale. Acestea ar urma să fie stocate într-o infrastructură europeană securizată și accesibile inclusiv de pe telefon.
Comisia propune și o interfață unică la nivel european, disponibilă în limbile oficiale ale UE, prin care o persoană:
Roxana Mînzatu a explicat că scopul este eliminarea drumurilor între instituții și a timpului pierdut pentru a înțelege procedurile.
„Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor din statele membre și să pierzi mult timp pentru a înțelege cum se face, cât durează sau ce documente sunt necesare.”
Comisia vrea să extindă lista profesiilor cu recunoaștere automată a calificărilor între statele membre. În UE există aproximativ 5.700 de profesii reglementate, dar doar un număr redus beneficiază de recunoaștere automată.
Mînzatu a anunțat că fizioterapeutul este adăugat pe lista profesiilor cu recunoaștere automată. În paralel, Comisia pregătește mecanisme pentru alte zece profesii unde există deficit de personal și programe de formare suficient de apropiate între state. Printre exemplele menționate: ingineri civili, tehnicieni biomedicali, arhitecți peisagiști și electricieni. Pentru acestea, Comisia estimează că pregătirea poate dura unul sau doi ani.
Pentru România, efectul ar putea fi dublu: românii ar putea intra mai repede pe piețele de muncă din alte state UE, iar companiile din România ar putea recruta mai ușor profesioniști formați în alte țări membre.
A doua componentă a pachetului este un pașaport digital de securitate socială, care ar permite verificarea în timp real a documentelor unui angajat care lucrează într-un alt stat membru. Documentele pentru lucrătorii detașați, astăzi greu de verificat între administrații, ar urma să devină digitale și verificabile. Treptat, în sistem ar urma să fie incluse și informații privind asigurarea de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală.
Pachetul prevede și întărirea Autorității Europene a Muncii, care ar urma să poată iniția mai ușor inspecții transfrontaliere și să folosească date pentru identificarea situațiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social. Un element nou: intervenția ar putea viza și cazuri în care la locul de muncă se află cetățeni din afara UE, nu doar cetățeni europeni.
Măsurile trebuie să treacă prin procedurile legislative europene. O parte dintre instrumentele digitale vor necesita timp pentru a fi construite și conectate la sistemele naționale ale statelor membre, ceea ce înseamnă că efectele practice vor depinde de ritmul implementării și de interoperabilitatea (capacitatea sistemelor de a „vorbi” între ele) la nivel european.
Recomandate
HORNBACH alocă circa 70 mil. euro (aprox. 350 mil. lei) pentru două magazine noi în Cluj-Napoca și Craiova , o extindere care mută competiția din bricolaj spre orașe mari și implică inclusiv investiții conexe în infrastructură, potrivit Wall-Street . Fiecare proiect este evaluat la aproximativ 35 de milioane de euro (aprox. 175 mil. lei). Magazinul din Cluj-Napoca ar urma să fie deschis în toamna lui 2027, iar unitatea din Craiova – primul magazin al retailerului în Oltenia – este programată pentru primăvara lui 2028. Compania spune că lucrările pentru a doua locație din Cluj-Napoca au început deja, iar pentru Craiova a obținut autorizația de construire. Cluj-Napoca: al doilea magazin și cofinanțare pentru acces rutier Noul magazin din Cluj-Napoca va fi dezvoltat în cadrul centrului comercial Urbano Shopping & Living și va fi a doua unitate HORNBACH din oraș. Investiția de circa 35 de milioane de euro include terenul, construcția și amenajările. Proiectul este planificat pe un teren de aproximativ 49.500 m², cu o suprafață de vânzare de circa 20.100 m², împărțită astfel: peste 8.900 m² pentru materiale de construcții și amenajări; aproximativ 5.000 m² pentru zona de grădină; aproximativ 6.200 m² pentru formatul „Drive In” (zonă de acces auto pentru încărcare rapidă). În paralel, HORNBACH va participa, alături de Urbano Shopping & Living și Selgros, la cofinanțarea unor lucrări de infrastructură în zona noului magazin: realizarea unui sens giratoriu, modernizarea și extinderea DN1 în zona amplasamentului, plus drumuri de acces și rețele edilitare. Miza este gestionarea accesului către noua zonă comercială și a traficului generat în zona metropolitană Cluj-Napoca. Craiova: intrarea în Oltenia, cu un magazin de peste 17.000 m² La Craiova, HORNBACH intră pentru prima dată în regiunea Olteniei, cu un proiect estimat la aproximativ 35 de milioane de euro. Magazinul va fi construit la intersecția Bulevardului Decebal cu Strada Caracal și va avea o suprafață de vânzare de peste 17.000 m². Compania intenționează să înceapă lucrările de construcție la începutul anului 2027, iar deschiderea este estimată pentru primăvara lui 2028. Eficiență energetică: fotovoltaice și pompe de căldură Cele două magazine vor fi construite conform celui mai recent concept al rețelei și vor include spații pentru produse și servicii de construcții, renovare și amenajare, plus zone pentru grădină și formatul Drive In. Proiectele vor integra și soluții pentru reducerea consumului de energie, inclusiv: panouri fotovoltaice; sisteme de ventilare cu recuperare de căldură; sisteme de climatizare bazate pe pompe de căldură; anvelopare termică, reducerea punților termice și iluminat LED; echipamente cu consum energetic redus. În etapa de construcție, compania menționează utilizarea de materiale durabile și măsuri pentru gestionarea deșeurilor de șantier. Context: rețeaua HORNBACH și prezența în România Grupul HORNBACH a raportat vânzări nete de 6,4 miliarde de euro (aprox. 32 mld. lei) în anul financiar 2025/26 și operează 174 de magazine de bricolaj și centre de grădinărit, trei magazine specializate și magazine online în nouă țări europene. În România, din octombrie 2025, HORNBACH are 11 magazine fizice (în București Berceni, București Militari, București Balotești, București Colentina, Brașov, Timișoara Nord, Timișoara Sud, Sibiu, Oradea, Cluj-Napoca și Constanța), plus magazinul online hornbach.ro. [...]
PSD vrea să facă uniforma școlară obligatorie din anul școlar viitor , o schimbare cu efect direct de reglementare pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar, potrivit News . Inițiativa este susținută de senatorul PSD Daniel Zamfir , care argumentează că măsura ar reduce presiunea socială legată de haine și ar limita situațiile de bullying asociate diferențelor materiale dintre elevi. Zamfir a spus, la Parlament, că proiectul urmărește să mute accentul „de pe modă” pe performanța elevului și pe „valoarea lui în școală”, nu pe posibilitățile financiare ale părinților. „Şcoala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în şcoală, nu despre posibilităţile materiale ale părinţilor.” Ce ar urma să se schimbe în școli Conform declarațiilor senatorului PSD, proiectul prevede că obligativitatea uniformelor ar intra în vigoare din anul școlar viitor. În același timp, nu ar exista un model unic impus la nivel național, ci decizia privind aspectul uniformei ar rămâne la nivelul fiecărei școli. Mai exact, forma uniformei ar urma să fie stabilită de unitățile de învățământ, în colaborare cu: părinții, elevii, consiliul profesoral. Cum își justifică PSD inițiativa Daniel Zamfir susține că uniforma ar trebui să fie percepută ca un semn de apartenență și „mândrie”, nu ca o constrângere. În același context, el a criticat dezbaterile din Comisia de Învățământ, pe care le-a descris drept un „circ politic”, fără a oferi în material detalii suplimentare despre obiecțiile concrete ridicate acolo. Pentru moment, informațiile disponibile din sursă se limitează la anunțul inițiativei și la principiile de aplicare enunțate de inițiatori; nu sunt prezentate detalii despre mecanismul exact de implementare sau despre eventuale costuri. [...]
Costurile ridicate mută sportul copiilor aproape exclusiv pe umerii familiilor , iar părinții spun că, în lipsa sprijinului financiar, „talentele se pierd pe drum”, potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza unui studiu realizat de D&D Research la cererea Vodafone. Studiul indică faptul că părinții nu resping tehnologia, dar se tem că utilizarea excesivă poate duce la sedentarism (29%), interacțiuni online necontrolate (29%) și izolare față de realitate (28%). În paralel, familiile își doresc ca tehnologia să fie o resursă pentru educație (41%), sănătate fizică (31%), sănătate mintală (30%) și orientare vocațională (25%). Sportul, între presiunea financiară și lipsa sprijinului instituțional Cercetarea conturează o problemă operațională pentru familii: gestionarea timpului în fața ecranelor și găsirea alternativelor „dincolo de ecrane” devin tot mai dificile într-un context economic tensionat. Aproape 50% dintre părinți spun că grijile financiare generate de situația economică și inflație reprezintă o problemă, iar acest lucru le afectează capacitatea de a investi în activități pentru copii. În sport, presiunea se vede direct în costuri. Părinții din focus grupuri au ajuns la concluzii tranșante: „Sportul a pierdut mult teren” „Acum talentele se pierd pe drum” Principala barieră în practicarea sportului de performanță este legată de costurile ridicate și lipsa susținerii financiare, iar taxele, echipamentele și logistica accentuează inegalitățile între familii cu venituri diferite. În percepția părinților, responsabilitatea pentru implicarea copiilor în sport a ajuns „aproape exclusivă” pentru familie, în contrast cu perioada de acum trei decenii, când „sportul era promovat activ în școli și de stat”. Așteptări de la companii: programe pentru educație, sănătate și orientare Pe fondul acestor dificultăți, 81% dintre respondenți consideră că marile companii private din România ar trebui să dezvolte programe care să sprijine talentele și potențialul copiilor, pe ideea că au resurse și capacitatea de a mobiliza specialiști și autorități. Domeniile în care părinții văd cel mai mare potențial de impact al implicării companiilor sunt: educația (53%); sănătatea fizică și mintală (39%); orientarea copiilor pentru viitor (38%). În zona sportului, părinții indică drept direcții importante: mișcarea în natură (45%), sporturile de echipă (45%), descoperirea talentelor (42%), implicarea regulată în activități sportive (40%) și dezvoltarea abilităților fizice (37%). Ce mai arată studiul: vocația, prioritatea numărul unu Când vine vorba despre viitorul copiilor, principala prioritate pentru părinți este descoperirea potențialului și ghidarea vocației (51%). Următoarele așteptări menționate sunt pregătirea pentru joburile viitorului și susținerea fetelor pentru a-și afirma potențialul la același nivel cu băieții în sport, educație și profesie (49%). „Părinții înțeleg beneficiile tehnologiei și încearcă mai degrabă să găsească echilibrul într-un mediu mult mai complex decât cel în care au crescut ei”, explică Dan Petre, managing partner și director al departamentelor de antropologie și studii calitative pentru D&D Research. Metodologie (datele din cercetare) Studiul a fost realizat de D&D Research pentru Vodafone România printr-o anchetă sociologică față în față (CAPI), pe un eșantion național de 1.073 de părinți cu copii între 0 și 18 ani, cu marjă de eroare de maximum ±3,0% și nivel de încredere de 95%. Componenta cantitativă a fost derulată în septembrie 2025 și a fost completată de o etapă calitativă prin focus grupuri. [...]
Decalajul urban–rural de aproape 100 de puncte în PISA 2025 arată o problemă structurală de echitate, cu efect direct asupra forței de muncă viitoare , în condițiile în care România rămâne sub media OCDE la toate domeniile evaluate, potrivit Adevărul . România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la „rezolvarea computațională a problemelor” (domeniu evaluat pentru prima dată în componenta „Învățarea în lumea digitală”). Toate scorurile sunt sub media țărilor membre OCDE, iar la Lectură se vede cea mai mare deteriorare față de ediția precedentă: minus 16 puncte. Unde se rupe sistemul: diferențe mari între urban și rural Datele indică o inegalitate educațională persistentă, cu diferențe de aproximativ 100 de puncte între elevii din mediul urban și cei din rural, relativ constantă pe ariile testate: 109 puncte diferență la Matematică 98 puncte la Științe 94 puncte la Lectură În termeni operaționali, acest tip de ecart sugerează că școala nu reușește să compenseze dezavantajul socioeconomic, iar rezultatele slabe se concentrează în zonele unde resursele (umane și materiale) sunt, de regulă, mai limitate. Nivelul minim de competență: sub mediile OCDE Proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2) rămâne sub mediile OCDE în toate domeniile: Matematică: 48% (față de 65% media OCDE) Lectură: 52% (față de 69%) Științe: 54% (față de 74%) La polul opus, ponderea elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este redusă: 2% la Științe, 4% la Matematică și 1% la Lectură, sub mediile OCDE (7%, 8% și 6%). Context și semnale operaționale: telefoane, digital și „alfabetizare” în IA În cadrul unui eveniment organizat la București de Ministerul Educației și Cercetării și Institutul de Științe ale Educației , au fost discutate direcții de politică publică pornind de la datele PISA și din alte evaluări. Printre observațiile cu relevanță practică, studiul indică o asociere între distragerea atenției de către dispozitive digitale la orele de Științe și scoruri mai mici; efectul este mai pronunțat în România (diferență de 18 puncte), față de media OCDE (11 puncte). În paralel, proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a crescut de la 22% (2022) la 49% (2025), ajungând la nivelul mediei OCDE. Ce măsuri au fost puse pe masă Experții reuniți la eveniment au conturat câteva priorități, cu accent pe reducerea decalajelor și pe instrumente de monitorizare: identificarea timpurie și sprijinirea alfabetizării funcționale; un sistem național de evaluare standardizată, comparabil de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea explicită a decalajelor urban–rural și socioeconomice; dezvoltare profesională continuă pentru profesori, centrată pe practica la clasă și pe verificarea implementării; alfabetizare în inteligență artificială, astfel încât accesul să nu depindă de resursele familiei. România a fost reprezentată în PISA 2025 de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, într-un eșantion considerat reprezentativ, iar la nivel global au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii. În acest cadru, miza imediată pentru politicile publice rămâne reducerea diferențelor dintre școli și comunități, pentru că ele se traduc direct în șanse inegale de continuare a studiilor și, ulterior, de integrare pe piața muncii. [...]
Donald Trump lansează procesul de creare a unei Academii Spațiale naționale , o instituție care ar urma să pregătească și să diplomeze viitori recruți pentru NASA și Forțele Spațiale, într-un demers cu miză operațională pentru alimentarea cu personal a sectorului spațial american, potrivit HotNews . Trump a spus că va semna un ordin executiv care „inițiază procesul” de înființare a noii instituții, denumită „ Academia Spațială a SUA (US Space Academy) ”. Anunțul a fost făcut la o ceremonie de premiere organizată la Centrul Spațial Johnson al NASA din Houston. „Misiunea sa va fi de a atrage, instrui şi conferi diplome celor mai bune talente pe care le are ţara noastră de oferit” Ce rol ar urma să aibă Academia Spațială Conform declarațiilor citate, instituția ar urma să deservească trei beneficiari principali: NASA; industria spațială privată; Forțele Spațiale ale Statelor Unite (ramură a armatei americane creată în primul mandat al lui Trump). Locația viitoarei academii nu a fost stabilită, iar materialul nu oferă detalii despre calendar, buget, capacitate de școlarizare sau criterii de admitere. De ce contează: competiția strategică împinge spre extinderea „pipeline”-ului de specialiști Anunțul vine pe fondul intensificării rivalităților strategice în spațiu, inclusiv pe dimensiunea militară și tehnologică. Administrația Trump se declară angajată într-o „a doua cursă spațială” cu Beijingul, în contextul în care SUA și China urmăresc să trimită astronauți pe Lună până în 2030 și să stabilească o bază acolo. În acest cadru, o academie dedicată ar funcționa ca mecanism de recrutare și formare pentru instituții publice și pentru companii private din domeniu, însă rămâne de văzut cum va fi concretizat ordinul executiv și ce arhitectură instituțională va rezulta. [...]
Proiectul care ar evita „examenul dublu” la finalul clasei a VIII-a intră în dezbatere parlamentară , după ce deputata PNL Raluca Turcan spune că a obținut includerea lui pe agenda sesiunii extraordinare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare: pentru elevii care intră acum în clasa a VIII-a, proiectul urmărește să evite situația în care ar susține, la finalul anului, atât Evaluarea Națională , cât și un examen suplimentar de admitere la liceu. Turcan afirmă că schimbarea regulilor „din mers” ar fi problematică pentru această generație, care se pregătește deja pentru un an decisiv. În mesajul citat, ea susține că o modificare a modului de evaluare și de admitere la liceu trebuie „amplu dezbătută și fundamentată”, cu reguli „clare, transparente și predictibile”, astfel încât să asigure egalitatea de șanse. De ce contează dezbaterea acum Argumentul central invocat este nevoia de predictibilitate pentru elevi, părinți și profesori, în condițiile în care finalul gimnaziului este prezentat ca o etapă vulnerabilă inclusiv din perspectiva abandonului școlar. Deputata mai spune că este nevoie de un sistem de evaluare „coerent”, care să măsoare atât ceea ce elevii au învățat, cât și competențele pe care școala ar trebui să le formeze. Ce urmează Informațiile disponibile indică faptul că proiectul intră în dezbatere în sesiunea extraordinară a Parlamentului. Materialul nu precizează un calendar de adoptare și nici forma finală a modificărilor care ar putea rezulta din dezbatere. [...]
