Știri
Știri din categoria Educație
„Anost” înseamnă plicticos și fad, iar definirea nuanțelor acestui adjectiv poate ajuta elevii și profesorii să evite formulările plate în compuneri și prezentări, potrivit Dex Online, care a ales termenul drept „cuvântul zilei” pentru 5 iunie 2026.
În dicționar, „anost, -ă” este explicat ca „plicticos, searbăd, fad, monoton, uniform”, cu mențiunea că există și forma de acuzativ „anost”. Dex Online indică și originea: din neogreacă („ngr. ánostos”).
În practica școlară, adjectivul e util mai ales pentru evaluarea stilului și a expresivității. „Anost” descrie:
Prin sinonimele din definiție („searbăd”, „fad”, „monoton”), termenul oferă și o „scară” de nuanțe care poate fi discutată la clasă, în funcție de context.
Pentru elevi, diferența dintre „plicticos” și „anost” ține de precizie: al doilea e mai potrivit în registru formal (eseu, analiză literară, feedback la o lucrare). Pentru profesori, folosirea unui termen bine definit reduce ambiguitatea în aprecierea unei lucrări: nu e vorba doar că „nu place”, ci că este „fad” sau „uniform” ca structură și expresie.
În pagina cuvântului zilei, Dex Online include și o notă separată despre faptul că nu oferă cuvântul zilei direct prin e-mail; această informație nu schimbă însă definiția sau utilizarea termenului „anost” în limba română.
Recomandate
„Compulsiune” descrie o conduită în care persoana se simte constrânsă să acționeze , sub presiunea unei forțe interne obsesionale, cu teamă de angoasă și culpabilitate, potrivit DEX Online , în „Cuvântul zilei” din 27 mai 2026. Termenul este relevant în educație și sănătate mintală prin felul în care delimitează comportamentele „făcute cu greu” de cele declanșate de o constrângere psihică. DEX definește „compulsiune” (substantiv feminin) ca „tip de conduită în care individul se simte constrâns a acționa sub efectul unei forțe interne obsesionale, amenințat de angoasă, de culpabilitate”, cu etimologie din franceză („compulsion”). În practică, definiția indică un mecanism: acțiunea nu este doar o alegere sau un obicei, ci o reacție la o presiune internă, asociată cu disconfort psihic. Într-un context educațional, cuvântul ajută la formularea mai precisă a unor situații întâlnite în discuții despre comportament și autocontrol, de exemplu: când un elev repetă un gest sau o verificare „ca să se liniștească”, deși știe că nu e necesar; când o persoană descrie că „nu se poate opri”, iar oprirea ar crește anxietatea sau sentimentul de vinovăție. [...]
Definiția „disforiei” pune în prim-plan o problemă de sănătate cu efecte directe asupra funcționării la școală și la muncă , potrivit DEX Online , care descrie termenul ca o tulburare a dispoziției manifestată printr-o stare „(penibilă) de tristețe și frică”, uneori însoțită de iritabilitate extremă și agresivitate. În forma prezentată de dicționar, „disforie” este un termen medical (marcat „Med.”) și se referă la o modificare negativă a dispoziției, nu la o simplă „zi proastă”. În practică, o astfel de stare poate afecta concentrarea, relațiile cu colegii și capacitatea de a lua decizii, cu impact imediat asupra performanței în contexte educaționale și profesionale. „Tulburare a dispoziției (3) manifestată printr-o stare (penibilă) de tristețe și frică, însoțită uneori de iritabilitate extremă și de agresivitate.” Ce înseamnă, pe scurt, pentru educație și mediul de lucru Din definiția DEX Online rezultă câteva elemente-cheie care contează în școli, universități și organizații: tristețe și frică : pot reduce participarea, inițiativa și disponibilitatea de a colabora; iritabilitate extremă : poate amplifica tensiunile în colective și poate duce la conflicte; agresivitate (uneori) : ridică probleme de siguranță și necesită intervenții adecvate, în limitele competențelor instituției. DEX Online notează și originea cuvântului: provine din franceză („dysphorie”). [...]
În școală și în scris, „mordace” e un exemplu util de adjectiv rar care comprimă o idee într-un singur cuvânt : ceva „mușcător”, de regulă ca ton sau replică, nu la propriu. Potrivit Dex Online , „mordace” este un adjectiv invariabil, marcat ca livresc (folosit mai ales în registru elevat), cu sensul „mușcător (2)”, provenit din latinescul „mordacis”. În practică, valoarea educativă a termenului vine din trei detalii pe care elevii le confundă frecvent: este adjectiv , este invariabil (nu își schimbă forma după gen sau număr) și are o utilizare mai degrabă stilistică decât descriptivă. Cu alte cuvinte, „mordace” se potrivește mai bine într-o analiză literară sau într-un comentariu despre discurs decât într-o conversație obișnuită. Ce înseamnă și cum se folosește corect Dex Online dă definiția: „MORDACE adj. invar. (Livr.) Mușcător (2).” În româna curentă, „mușcător” poate descrie un mod de a vorbi sau de a scrie care „înțeapă”, ironizează sau atacă. Exemple de utilizare în context educațional (formulate pe baza sensului din dicționar): „Un comentariu mordace la adresa personajului.” „O replică mordace, cu tentă ironică.” „Un stil mordace, care critică fără menajamente.” De ce contează în educație: „invariabil” și registru livresc Pentru exercițiile de gramatică și vocabular, „mordace” e un caz bun de reținut deoarece: este invariabil : rămâne „mordace” indiferent dacă te referi la „o observație”, „un ton” sau „niște remarci”; este livresc : apare mai ales în texte literare, eseuri, critică, presă culturală, nu în limbajul de zi cu zi; are o origine latină („mordacis”), utilă ca punct de plecare pentru discuții despre etimologie și familii de cuvinte. În arhiva „cuvântului zilei”, Dex Online indică și termenii asociați datei de 12 mai din alți ani: „baricadă” (2025), „rapsodie” (2024), „obloji” (2023), „cuirasier” (2022) și „armilar” (2021), fiecare cu o scurtă contextualizare istorică sau culturală în pagina dedicată. [...]
România este la un pas să bifeze jalonul PNRR de 4.500 de locuri noi în creșe , pe fondul accelerării inaugurărilor din programul guvernamental „Sfânta Ana”, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a spus că ținta ar urma să fie atinsă „în aproximativ o săptămână”, ceea ce contează direct pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Declarația a fost făcută joi, la inaugurarea celei de-a 71-a creșe construite prin programul „Sfânta Ana”, în comuna Bălăușeri (județul Mureș). Cseke Attila a indicat și un calendar de inaugurări în zilele următoare (Agnita, Simeria și apoi în zona Moldovei) și a susținut că, dacă „ritmul de lucru și procedurile se respectă”, numărul creșelor finalizate ar urma să ajungă la 100 până la sfârșitul lunii august. Cum arată programul „Sfânta Ana” și ce se schimbă în operare Programul guvernamental „Sfânta Ana” prevede construirea a 247 de creșe la nivel național, dintre care 71 sunt deja finalizate, conform ministrului. În județul Mureș, patru creșe sunt deja gata (Târnăveni, Vânători, Fântânele și Bălăușeri), iar în total ar urma să fie construite 12, cu „cel puțin 670” de locuri noi. Un element cu impact operațional este modul de finanțare a funcționării: ministrul a precizat că, din 2022, „cheltuielile de funcționare sunt în sarcina Ministerului Educației”. Tot în acest context, el a arătat că Guvernul a aprobat „acum două săptămâni” cele 18 posturi necesare funcționării creșei inaugurate la Bălăușeri. Exemplu de investiție locală: creșa din Bălăușeri Primarul comunei Bălăușeri, Varga András Adorján, a declarat că noua creșă este prima unitate construită special pentru copiii de vârstă antepreșcolară din localitate și are o capacitate de 40 de locuri. Proiectul a avut o finanțare de aproximativ 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei) prin Ministerul Dezvoltării și Compania Națională de Investiții , iar clădirea include, între altele, săli de joacă, dormitoare, bucătărie, spălătorie, cabinete medicale și spații administrative, fiind realizată conform standardelor europene de eficiență energetică și siguranță. La inaugurare a participat și președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a spus că programul pentru creșe este unul dintre proiectele de la care formațiunea „nu abdică”, inclusiv în perioade dificile bugetar. [...]
Polonia pregătește o interdicție a telefoanelor în școli pentru elevii sub 16 ani, cu aplicare de la 1 septembrie , o schimbare de reglementare care ar obliga unitățile de învățământ să își adapteze rapid regulamentele și logistica internă, potrivit Mediafax . Măsura este inclusă într-un proiect de lege care ar viza elevii cu vârste între 7 și 15 ani și ar interzice folosirea telefoanelor mobile în incinta școlilor, inclusiv în pauze. În același timp, proiectul ar oferi școlilor o bază legală pentru a crea spații de depozitare a telefoanelor, conform Reuters, citată de Mediafax. Premierul Donald Tusk a justificat inițiativa prin nevoia unui „instrument” pentru părinți și profesori și prin riscurile asociate dependenței de platforme și jocuri. „Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk. Ce se schimbă operațional în școli Dincolo de interdicția propriu-zisă, proiectul introduce explicit posibilitatea organizării de spații pentru depozitarea telefoanelor, ceea ce mută discuția din zona de recomandări în cea de implementare practică la nivelul fiecărei școli. În forma prezentată în articol, efectele concrete ar include: interdicția utilizării telefoanelor atât în timpul orelor, cât și în pauze; necesitatea unor proceduri interne pentru colectare/depozitare, pe baza cadrului legal propus. Pachet mai larg de restricții digitale pentru minori În paralel, Polonia intenționează să înăsprească verificarea vârstei pentru accesul la pornografie: un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar introduce obligații noi pentru site-urile cu conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor. Tot în zona restricțiilor digitale, în februarie ministrul Educației, Barbara Nowacka , a prezentat planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, ceea ce, potrivit materialului, ar putea deschide un conflict cu marile companii americane de tehnologie. Context: tendință europeană, dar cu opoziție din industrie Materialul notează că unele companii de tehnologie susțin că accentul ar trebui pus pe modul de utilizare a dispozitivelor, nu pe interdicții totale, invocând existența controalelor parentale și beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță. În același timp, sunt menționate exemple de țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia, care au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul asupra concentrării și comportamentului. [...]
Industria românească de game development a ajuns la 343 de milioane de euro în 2024, dar creșterea este frânată de lipsa de specialiști pregătiți , pe fondul unui „pipeline” educațional care nu ține pasul cu cererea din studiouri, potrivit unei analize Economica . România are peste 200 de studiouri și aproximativ 6.100 de profesioniști, însă problema nu este doar numărul de candidați, ci nivelul lor de specializare, spune Laura Lăzărescu, CEO ECHO School . Datele RGDA citate în material indică o creștere de circa 8% a cifrei de afaceri în 2024 față de anul anterior, în timp ce ponderea României rămâne sub 0,2% din piața globală de gaming, evaluată la aproape 188 de miliarde de dolari (aprox. 864 miliarde lei). Unde se rupe lanțul: de la „pasiune” la livrare Diferența majoră dintre așteptările multor tineri și realitatea din industrie este complexitatea producției unui joc și munca în echipe interdisciplinare, arată analiza. În recrutare, companiile caută oameni care pot livra constant și înțeleg un produs „cap-coadă”, nu doar utilizatori pasionați sau persoane care știu să folosească un instrument. „Dacă ar fi să aleg o singură competență care lipsește cel mai des la juniori, aceea ar fi capacitatea de a duce lucrurile până la capăt. Mulți tineri construiesc prototipuri, dar mult mai puțini reușesc să finalizeze un produs funcțional. Iar în industrie, exact asta contează: să livrezi.” Printre lipsurile recurente menționate se numără: gândirea critică și rezolvarea de probleme (într-un domeniu în care „nu funcționează din prima”); colaborarea și inteligența emoțională, în echipe unde designul, arta și tehnologia depind unele de altele; competențe tehnice orientate spre performanță: optimizare, depanare (debugging) și înțelegerea sistemelor complexe, nu doar „să meargă”. Ce roluri se caută și ce încearcă să acopere ECHO School Cele mai căutate roluri sunt în engineering (mai ales pe sisteme complexe), dar cererea rămâne ridicată și pentru game design, artă și animație. În acest context a fost lansată ECHO School, descrisă drept primul program de licență din România dedicat exclusiv game development-ului, inițiat de Amber Studio împreună cu Bucharest International School of Management și Abertay University. Școala are în prezent două serii de studenți, iar anul viitor ar urma să aibă primii absolvenți. Sunt 70 de studenți, toți români, din toată țara; cursurile sunt în limba engleză, în format fizic, la București. Modelul de formare include lucru în medii reale de producție, inclusiv în cadrul Amber Studio, iar instituția vrea să extindă colaborările și către alte studiouri. Taxa anuală este de aproximativ 6.800 de euro (aprox. 34.000 lei) pentru majoritatea studenților, după burse, adică puțin peste 500 de euro (aprox. 2.500 lei) pe lună. Proiectul este gândit cu un orizont de maturizare de circa cinci ani, iar accentul declarat a fost pus pe accesibilitate și dezvoltarea programului, nu pe profit imediat. AI în game development: instrument, nu înlocuitor Inteligența artificială este deja prezentă în dezvoltarea de jocuri, însă există riscul ca tinerii să o trateze ca substitut pentru competențe, avertizează Laura Lăzărescu. În viziunea sa, AI poate accelera sarcini repetitive (de exemplu, generarea unei texturi sau sugestii de cod), dar nu poate înlocui viziunea creativă și gândirea sistemică necesare pentru un joc coerent. „Există o capcană reală: să lași AI-ul să-ți facă munca. Noi îi învățăm pe studenți să-l folosească ca instrument, nu ca înlocuitor.” În paralel, analiza notează că interesul pentru cariere în gaming rămâne ridicat, dar piața s-a diversificat față de acum 5–10 ani: pe lângă angajarea în studiouri mari, cresc studiourile indie, co-development și proiectele independente, iar școala spune că vizează și încurajarea antreprenoriatului în domeniu. [...]
