Știri
Știri din categoria Educație

Răspândirea ochelarilor inteligenți cu AI pune sub presiune examenele tradiționale, iar autoritățile și universitățile din Asia de Est încep să-și înăsprească procedurile de supraveghere și regulile de evaluare, pe fondul unor cazuri recente de copiat, potrivit CNN.
În Coreea de Sud, de două ori luna trecută, candidați la un examen de evaluare a competențelor de limba engleză – ale cărui rezultate sunt folosite frecvent în decizii de angajare – au fost prinși folosind ochelari inteligenți. Publicația notează că acestea sunt primele cazuri raportate în țară de copiat cu ochelari cu AI.
În Taiwan, un candidat la un examen de admitere la o facultate de medicină a fost descoperit purtând ochelari inteligenți după ce supraveghetorii au observat că se uita „ciudat” la lucrare; la verificare, rama emitea căldură, semn al funcționării dispozitivului.
Cazurile punctuale accelerează schimbări operaționale în organizarea examenelor:
În paralel, șeful autorității de supraveghere a examenelor din Anglia a avertizat luna aceasta că ochelarii cu AI și alte dispozitive inteligente, precum căștile discrete, pot agrava copiatul la examene.
Miza crește pe măsură ce ochelarii inteligenți devin mai accesibili și mai sofisticați, iar modelele de inteligență artificială pot furniza răspunsuri rapid. Thomas Corbin, lector la Deakin University (Australia), care a cercetat utilizarea ochelarilor cu AI și a altor dispozitive inteligente în evaluări, avertizează că numărul cazurilor reale ar putea fi mult mai mare decât cel raportat:
„Dacă vedem câteva cazuri raportate, vedem mult mai multe cazuri care nu sunt raportate.”
Corbin compară presiunea asupra examenelor cu impactul pe care l-a avut ChatGPT asupra eseurilor în 2022 și susține că nu există „o cale reală” de a păstra fiabil practicile de examinare în forma actuală.
Un exemplu de vulnerabilitate a evaluării clasice vine dintr-un experiment descris de Meng Zili, profesor asistent la Hong Kong University of Science and Technology (HKUST). Inspirat de un incident în care a observat o pereche de ochelari „stilizați” purtați de un student la un examen (care s-au dovedit a fi obișnuiți), Meng a testat ochelari comerciali cu AI într-un examen de licență la un curs de inginerie electrică.
Potrivit relatării, prin simpla privire a subiectului, ochelarii puteau transmite întrebările către un model lingvistic de mari dimensiuni (un sistem AI care generează text pe baza datelor învățate), iar răspunsurile erau afișate pe lentile. Scorul obținut cu dispozitivul s-a plasat în top 5 într-o clasă de peste 100 de studenți, peste media de 72.
Profesorul Zhang Jun (HKUST), care a coordonat proiectul împreună cu Meng, spune că ritmul tehnologiei face dificil pentru educație să țină pasul și pune problema adaptării sistemului: cum se predă și cum se evaluează.
În același timp, Kong Siu Cheung, profesor și director al AI and Digital Competence Education Center la Education University of Hong Kong, argumentează că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea gândirii și a „metacogniției” (capacitatea de a-ți înțelege și controla propriul proces de învățare), pentru a evita dependența de AI:
„Ar trebui să folosim tehnologia. Ar trebui să folosim AI. Nu ar trebui să spunem doar să o evităm, să nu o mai folosim… Linia de jos este: nu-ți externaliza capacitatea de a gândi.”
Recomandate

Seul tratează AI-urile purtabile ca risc de fraudă și interzice ochelarii inteligenți la examenele de final de semestru pentru elevii din învățământul primar și gimnazial, cu sancțiunea încadrării automate la „copiat”, potrivit IT之家 . Măsura a fost comunicată pe 12 iunie de Biroul Educației din Seul, care a transmis cu o zi înainte o notificare către școlile din oraș și către structurile educaționale din subordine. Ochelarii inteligenți cu funcții AI sunt introduși pe lista obiectelor interzise în sala de examen, pe fondul temerilor că pot fi folosiți pentru a trișa. Notificarea cere școlilor să informeze din timp elevii și părinții că simpla aducere a acestor ochelari în sala de examen va fi tratată drept fraudă. Argumentul autorităților este că astfel de dispozitive pot integra cameră, microfon și inteligență artificială generativă, capabile să analizeze ce „văd” și să furnizeze răspunsuri prin lentile sau prin difuzor, ceea ce creează riscul transmiterii subiectelor în afara sălii sau al primirii de răspunsuri. Cum vor fi identificați ochelarii AI în practică Documentul include și repere pentru a diferenția ochelarii AI de ochelarii obișnuiți, indicând elemente constructive și de utilizare, precum: brațe (tâmple) mai groase, cu capete voluminoase, unde pot fi integrate bateria și placa de control; microcamere și senzori ascunși în zona ramei/lentilelor; LED-uri indicatoare pe interiorul brațelor; zone tactile sau butoane fizice, orificii pentru difuzor, port de încărcare. În plus, profesorii supraveghetori sunt îndrumați să fie atenți în timpul examenului la elevii care își ating repetat rama ochelarilor. Context: cazuri de fraudă și extinderea posibilă a interdicției În material este menționat un precedent din acest an: doi candidați din Coreea de Sud au fost depistați folosind ochelari AI pentru a trișa la testul TOEIC (engleză), iar rezultatele le-au fost anulate; totodată, au primit interdicția de a mai susține TOEIC timp de patru ani. Pe acest fond, autoritățile educaționale iau în calcul extinderea restricțiilor și la examenul național de admitere la universitate (CSAT , echivalentul „bacalaureatului” coreean), pentru care Ministerul Educației analizează măsuri de administrare mai explicite înaintea sesiunii din noiembrie. Deși în centrele CSAT sunt deja interzise dispozitivele electronice, instituțiile ar putea lista separat ochelarii inteligenți AI, pentru a evita dispute legate de „forma” atipică a dispozitivului. [...]

Jensen Huang, CEO Nvidia , ar urma să intre în comitetul consultativ al Școlii de Economie și Management a Universității Tsinghua , o structură care reunește lideri ai unor companii globale și care influențează direcțiile strategice ale uneia dintre cele mai importante instituții academice din China, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui articol din Financial Times și este prezentată ca un acord deja acceptat de Huang, pe baza declarațiilor a „două persoane familiarizate cu situația”. Pentru Nvidia, gestul are relevanță operațională și de poziționare într-o piață unde compania spune că are activitate de zeci de ani, într-un context în care relația dintre industria de semiconductori și China este atent urmărită la nivel global. Ce este comitetul și de ce contează IT之家 arată că, potrivit informațiilor de pe site-ul Școlii de Economie și Management a Tsinghua, comitetul consultativ a fost înființat în octombrie 2000 și are rolul de a întări legăturile școlii cu mediul extern și de a ridica nivelul general al cercetării și al predării, cu obiectivul de a construi o școală „de clasă mondială” în economie și management. Comitetul se întrunește anual, într-o reuniune în care sunt discutate progresul instituției și provocările, iar membrii oferă recomandări pentru chestiuni strategice și de direcție. Cine conduce și cine mai face parte Președintele actual al comitetului este Tim Cook, CEO Apple, mai notează publicația. Lista de membri include, între alții, lideri din tehnologie și business precum: Li Yanhong (Baidu) Jack Ma (Alibaba) Ma Huateng (Tencent) Elon Musk Satya Nadella (Microsoft) Mark Zuckerberg (Meta) IT之家 menționează că structura are în prezent 65 de membri și 67 de persoane în total, conform datelor consultate pe site-ul instituției. Context: mesajul lui Huang despre piața chineză În același material este reamintită o declarație a lui Jensen Huang, făcută săptămâna trecută într-un interviu pentru CNBC, în care a spus că Nvidia este „foarte bucuroasă să deservească piața chineză”, invocând existența multor clienți și parteneri și faptul că firma operează acolo de 30 de ani. Dacă numirea se confirmă oficial, prezența lui Huang într-un astfel de for consultativ ar consolida vizibilitatea și relațiile Nvidia în ecosistemul academic și de business din China, fără ca articolul să indice, deocamdată, un calendar sau pași procedurali pentru formalizarea intrării în comitet. [...]

Folosirea ChatGPT pentru structurarea răspunsurilor la audieri ridică semne de întrebare despre pregătirea și transparența procesului parlamentar , după ce HotNews a surprins un consilier al Monicăi Anisie trimițând întrebările primite în comisie către inteligența artificială, în timpul audierii pentru funcția de ministru al Educației. Potrivit publicației, în timp ce parlamentarii își formulau întrebările, consilierul aflat în dreapta Monicăi Anisie le nota și le transmitea către ChatGPT, care genera răspunsuri „la liniuță”, adică sub formă de puncte. În filmarea realizată de HotNews, consilierul este observat și șoptindu-i în repetate rânduri candidatei, pe parcursul audierii. Ce a generat ChatGPT și ce a spus, ulterior, candidata În material este redat un exemplu concret: o întrebare despre „ legea Vexler ” (notată cu numărul 6 în documentul consilierului) a fost trimisă către ChatGPT, care a propus un set de idei-cheie, inclusiv despre rolul constituțional al președintelui, legitimitatea sesizării Curții Constituționale și necesitatea unei legislații „clare, predictibile și lipsite de ambiguități”, precum și despre protejarea memoriei victimelor Holocaustului. Răspunsul Monicăi Anisie la aceeași întrebare a inclus, între altele, referiri la sesizarea CCR și reexaminare ca „instrumente constituționale” ale președintelui, „toleranță zero pentru antisemitism”, respectarea deciziilor Curții Constituționale și nevoia de legislație „clară, predictibilă și fără carențe”. De ce contează: un precedent operațional pentru audieri Episodul indică o utilizare „în timp real” a unui instrument de inteligență artificială pentru pregătirea răspunsurilor într-un moment-cheie de evaluare publică, ceea ce poate schimba așteptările privind modul în care candidații se pregătesc și răspund în comisiile parlamentare. În același timp, din informațiile prezentate nu reiese dacă această practică a fost asumată oficial sau dacă există reguli interne care să o permită ori să o limiteze. Pentru contextul audierilor, HotNews a publicat și un format de urmărire în timp real: HotNews . [...]

Norvegia pregătește o interdicție aproape totală a instrumentelor de inteligență artificială generativă în ciclul primar , într-o schimbare de politică educațională care mută accentul de pe tehnologie pe predarea condusă de profesori și pe reducerea dependenței de ecrane, potrivit Notebookcheck . Măsura este justificată prin îngrijorări legate de scăderea rezultatelor la învățătură și a notelor la testele naționale, iar direcția generală urmărește limitarea utilizării tehnologiei în clasă în rândul copiilor mici. Ce se schimbă în școli: reguli pe vârste Guvernul norvegian ar urma să aplice o abordare în funcție de vârstă și nivel de studiu: Clasele 1–7 (6–13 ani): elevii ar urma să fie interziși de la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școală. Gimnaziu inferior (14–16 ani): utilizarea ar fi permisă rar și doar sub supravegherea profesorilor . Liceu (17–19 ani): elevii ar urma să poată dezvolta competențe de utilizare a inteligenței artificiale, pentru pregătirea pentru studii și piața muncii. Informațiile vin după o declarație recentă a premierului norvegian Jonas Gahr Støre , notează publicația, care citează Reuters. Context: limitarea ecranelor și revenirea la manuale Interdicția privind inteligența artificială se înscrie într-o serie de măsuri mai ample. În 2024, Norvegia a interzis smartphone-urile în școli și a acordat profesorilor mai multe puteri pentru a impune disciplina la clasă , potrivit aceleiași surse. În paralel, guvernul ia în calcul și creșterea cheltuielilor publice pentru utilizarea cărților în clasă , ca răspuns la tendința de migrare către tehnologia bazată pe ecrane. Următorul pas: restricții și pentru rețelele sociale Pe lângă școli, autoritățile norvegiene intenționează să interzică accesul la rețele sociale pentru copiii sub 16 ani , într-o direcție similară cu inițiative menționate în context internațional (Australia și alte state). Notebookcheck nu precizează un calendar de implementare sau forma finală a actului normativ, astfel că rămâne de văzut cum vor fi transpuse aceste intenții în reguli obligatorii pentru școli. [...]

Rusia își schimbă politicile educaționale pentru a împinge mai mulți tineri spre școli profesionale și tehnice , pe fondul unui dezechilibru între numărul mare de absolvenți de studii superioare și nevoile reale ale pieței muncii, potrivit Mediafax . Ministrul Educației și Științei, Valeri Falkov , a spus că interesul ridicat pentru universități „nu mai corespunde cerințelor reale ale pieței muncii” și că tradiția ultimelor decenii îi împinge pe aproape toți absolvenții de liceu către facultate, generând un dezechilibru structural între învățământul secundar, cel vocațional și cel superior. Declarațiile au fost făcute la forumul HR EXPO PRO și sunt citate de The Moscow Times. „Nu este bine, nu este corect. Nu există o asemenea necesitate pentru un învățământ superior generalizat”, a spus Falkov. Contextul economic: deficit de forță de muncă, mai ales în industrie Mesajul autorităților vine într-un context în care Rusia se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă după declanșarea războiului din Ucraina, în special în industrie. În acest cadru, președintele Vladimir Putin a cerut în repetate rânduri sprijinirea sectoarelor industriale prin formarea de tineri specialiști cu pregătire tehnică și practică. Ca urmare, autoritățile au lansat o campanie de orientare a elevilor către școli profesionale și colegii, iar în unele regiuni accesul elevilor de clasa a IX-a la continuarea studiilor liceale a fost limitat, fiind promovate alternativele vocaționale. Măsuri: admitere simplificată la școli tehnice și reducerea locurilor cu taxă la universități Printre deciziile menționate se numără: Duma de Stat a permis admiterea la școlile tehnice pe baza a două examene (limba rusă și matematica), în timp ce pentru liceu sunt necesare patru examene OGE. Guvernul a redus aproximativ 50.000 de locuri cu taxă în universități, în special în domenii precum economie, management, administrație publică și drept. Ce arată datele: mai mulți studenți la universități, dar crește rapid ruta profesională Conform studiului „Indicatorii educației: 2026”, realizat de Higher School of Economics , în 2024 existau circa 4,4 milioane de studenți în universitățile ruse, comparativ cu 3,9 milioane în colegii și școli tehnice. În total, 54% dintre tinerii ruși au studii superioare. În paralel, ponderea elevilor care aleg învățământul profesional a crescut de la 43% în 2020 la 63% în 2025, un nivel record. Cercetătorii citați în material notează că absolvenții de universitate se angajează mai frecvent în domeniul pentru care s-au pregătit, însă autoritățile insistă că economia are nevoie urgentă de specialiști tehnici și muncitori calificați. [...]

Creșterea timpului petrecut de copii pe ecrane vara pune presiune pe părinți și pe școli să găsească alternative de rutină și activități offline, într-un context în care dispozitivele devin „soluția” rapidă pentru plictiseală, potrivit unei analize NPR , publicată odată cu lansarea filmului „Toy Story 5”, care folosește chiar această tensiune (jucării vs. tehnologie) ca fir narativ. Datele citate de publicație, dintr-un raport realizat de compania de siguranță online Aura pe baza informațiilor colectate printr-o aplicație de control parental și sondaje, indică o creștere semnificativă a utilizării ecranelor în vacanța de vară. Pentru copiii de 7–12 ani, timpul pe ecrane crește cu aproximativ 30% față de perioada școlii, echivalentul a circa patru ore în plus pe săptămână, spune Lauren Lee, psiholog la Aura. Ce arată datele: mai mult timp online, mai devreme și mai târziu în zi Raportul Aura menționat în articol susține că 75% dintre copiii de 7–11 ani ar prefera să se uite la videoclipuri decât să se joace cu jucării — o observație pe care filmul o transpune în povestea lui Bonnie, o fetiță de 8 ani care începe să-și ignore jucăriile după ce primește o tabletă. Pentru adolescenți, creșterea timpului pe ecrane este de 15% vara, comparativ cu anul școlar, iar tiparele diferă pe vârste: copiii mai mici tind să petreacă mai mult timp pe YouTube sau pe platforma de jocuri Roblox, în timp ce adolescenții se mută mai mult spre aplicații de social media, potrivit raportului. Un alt element relevant pentru părinți și educatori: aproape 70% dintre copii sunt activi pe dispozitive până la mijlocul după-amiezii, iar 1 din 10 rămâne activ la miezul nopții. Lauren Lee afirmă că ratele de mesagerie nocturnă „se dublează” față de toamnă, pe toate grupele de vârstă. De ce contează: somn, dispoziție și autoreglare Pediatrul Jason Nagata (Universitatea California, San Francisco) , care nu a fost implicat în studiul Aura, spune că vara este „o perioadă deosebit de vulnerabilă” pentru creșterea utilizării ecranelor, din cauza lipsei structurii și rutinei din timpul școlii. Raportul Aura mai indică faptul că, pe măsură ce vara avansează, „unul din trei” copii ajunge să aibă scoruri scăzute într-un indice intern de „bunăstare digitală” (un instrument care corelează comportamentele digitale cu parametri precum somnul, dispoziția, izolarea și capacitatea de reglare emoțională). Nagata punctează mecanismul: timpul pe ecrane tinde să înlocuiască somnul, activitatea fizică și timpul petrecut afară — factori importanți pentru sănătatea copiilor, mai ales când nu există „cadru” școlar. Patru măsuri practice pentru familii, cu relevanță și pentru educație Deși articolul este adresat părinților, recomandările au o miză educațională: cum se construiește o rutină de vacanță care să reducă dependența de ecrane fără a transforma subiectul într-un conflict zilnic. Oferiți alternative și structură, nu doar limite. Nagata recomandă activități care creează o „barieră fizică” față de dispozitive (de exemplu înotul). Sunt menționate și taberele de vară: un sondaj din 2023 al American Camp Association a constatat că 90% dintre tabere interzic telefoanele și tabletele. Pentru copiii mai puțin atrași de sport, NPR dă exemplul unei tabere de gătit (Junior Chefs Kitchen), care combină activități practice cu timp în parc. Implicați copiii în planificare. Merve Lapus, vicepreședinte la Common Sense Media, recomandă discuții explicite cu copiii despre riscul de a „te pierde” în ecrane și stabilirea unui acord de familie. Un exemplu concret din articol este „bingoul de familie” (o listă de activități din care copiii aleg când se plictisesc). Reguli pentru toată familia, aplicate consecvent. Nagata amintește recomandarea American Academy of Pediatrics privind un „plan media de familie” — un set de reguli adaptate fiecărei gospodării, cu intervale (mese, ora de culcare) și spații (de exemplu dormitoarele) fără dispozitive. Modelul părinților contează. Nagata spune că cei mici tind să imite comportamentul digital al adulților. Un exemplu din articol: o mamă povestește că a șters Instagram de pe telefon după ce a observat efecte negative asupra propriei dispoziții și a explicat copiilor decizia, tocmai pentru a transforma subiectul într-o conversație despre alegeri și autocontrol. În același timp, materialul notează un semnal util pentru orice strategie educațională: mulți copii și adolescenți recunosc că prea mult timp pe ecrane nu le face bine, iar în preferințe au plasat mai sus timpul cu prietenii și ieșitul afară decât folosirea tabletei. Cu alte cuvinte, problema nu este doar „interdicția”, ci lipsa alternativelor și a rutinei care să umple coerent zilele de vacanță. [...]