Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Samsung Electronics extinde utilizarea ChatGPT Enterprise și Codex la scară de companie, într-una dintre cele mai mari implementări enterprise ale OpenAI de până acum, cu impact direct asupra modului de lucru în R&D, producție, marketing și funcții corporate, potrivit OpenAI.
Conform acordului, ChatGPT și Codex vor fi disponibile pentru toți angajații Samsung Electronics din Coreea de Sud, precum și pentru toți angajații la nivel global din divizia Device eXperience (DX). OpenAI descrie această implementare drept una dintre cele mai ample lansări enterprise ale sale.
Samsung spune că va folosi cele două instrumente atât pentru activități tehnice, cât și non-tehnice, în arii precum dezvoltarea software, marketing, dezvoltare de produs și producție, cu obiectivul de a crește productivitatea și capacitatea de rezolvare a problemelor. În acest context, OpenAI notează că Codex a pornit ca instrument pentru dezvoltare software, dar devine tot mai util și pentru alte tipuri de muncă.
OpenAI indică faptul că, prin ChatGPT, angajații Samsung pot realiza mai eficient sarcini bazate pe cunoaștere, inclusiv:
Pentru mediul enterprise, ChatGPT Enterprise include funcții orientate spre utilizare „sigură și eficientă” în organizații, precum protecția datelor, managementul utilizatorilor și al accesului și controale de securitate, astfel încât utilizarea să se încadreze în politicile interne și cadrul de guvernanță al companiei.
În cazul Codex, OpenAI susține că instrumentul poate crește productivitatea dezvoltatorilor (scriere, revizuire și depanare de cod), dar și a echipelor non-tehnice, inclusiv prin transformarea ideilor în software funcțional, instrumente interne, site-uri și fluxuri de lucru automatizate.
OpenAI afirmă că are peste 5 milioane de utilizatori săptămânali ai Codex pentru fluxuri de lucru tehnice și non-tehnice, iar numărul utilizatorilor activi săptămânal din Coreea a crescut cu aproape 800% din 1 februarie 2026.
„Această implementare istorică pentru OpenAI este deosebit de importantă deoarece Samsung Electronics [...] adoptă AI nu ca un instrument limitat la anumite echipe sau funcții, ci ca o platformă de bază pentru a îmbunătăți modul în care angajații din întreaga lume lucrează și inovează”, a declarat Harrison Kim, General Manager, OpenAI Korea.
OpenAI mai precizează că cele două companii colaborau deja pe zona de infrastructură globală pentru AI, Samsung urmând să furnizeze semiconductori de memorie avansați necesari pentru infrastructura AI de generație următoare. Odată cu adoptarea ChatGPT Enterprise, parteneriatul se extinde, potrivit OpenAI, către transformarea forței de muncă și adopția la nivel de companie.
În același material, OpenAI oferă și exemple de adopție în Coreea: Seoul National University a început să ofere ChatGPT Edu pentru toți cei 47.000 de membri ai comunității, iar OpenAI a lucrat cu Kakao pentru integrarea întrebărilor către ChatGPT în chat-urile de grup KakaoTalk. OpenAI mai enumeră o serie de companii din Coreea care folosesc ChatGPT Enterprise, API-urile OpenAI și Codex, inclusiv LG Electronics, LG Uplus, LG CNS, GS E&C, Samsung SDS, TVING, Krafton, Toss, MUSINSA, Korea Zinc, Nexen Tire și HanaTour.
Recomandate
Satya Nadella încearcă să frâneze concentrarea puterii în AI și să împingă piața spre modele mai ieftine și control la client , într-o repoziționare care poate accelera războiul prețurilor și poate schimba cine capturează valoarea economică din inteligența artificială, potrivit The Next Web . Într-un interviu acordat Wall Street Journal, CEO-ul Microsoft a criticat „giganții AI” care, pe de o parte, avertizează că tehnologia va șterge masiv joburi de birou, iar pe de altă parte cer libertate totală pentru a construi infrastructură și modele fără constrângeri. Țintele indicate în material sunt OpenAI și Anthropic, laboratoare care dezvoltă unele dintre cele mai avansate modele proprietare, în timp ce Microsoft încearcă să se poziționeze împotriva lor. „Nu poți să spui: toate joburile de birou dispar și asta ar putea fi chiar o armă, iar noi vom folosi toată energia ca să construim centre de date”, a spus Nadella. Miza: „permisiunea socială” și riscul unei reacții politice Argumentul central al lui Nadella este legat de încredere și acceptare publică: o industrie care promite „golirea” unor sectoare întregi nu poate, în același timp, să se aștepte ca publicul și politicul să îi lase mână liberă. El avertizează că, dacă valoarea economică ajunge să fie acumulată de „doar câteva modele”, „economia politică” nu va tolera situația. Nadella face și o paralelă istorică: reacția ar putea semăna cu furia socială de după globalizare, când comunități întregi au pierdut și nu au mai acceptat explicațiile celor care promiseseră beneficii. Strategia Microsoft: ecosistem de modele, nu un singur „model de vârf” În contrapondere, Nadella descrie o abordare mai „comercială”: AI ca „motor de cunoaștere” care ajută companiile să-și folosească oamenii și datele proprii. În locul unui singur „frontier model” (model de vârf), el vorbește despre un „frontier ecosystem”, în care fiecare organizație își construiește propriul „learning loop” (buclă de învățare) din date private și evaluări proprii. În această logică, clienții ar trebui să poată alege dintr-un spectru de modele, cu prețuri și capabilități diferite, iar modelele să funcționeze „în interiorul unei mașini pe care o controlezi” — adică mai mult control la nivelul companiei care le folosește, nu doar la furnizor. Efectul în piață: presiune pe OpenAI și Anthropic, prețuri în scădere Materialul notează că Microsoft a început să susțină mesajul cu produse: în ultimele săptămâni a lansat o suită de modele cu cost redus, țintind companii afectate de creșterea facturilor pentru AI. În plus, Microsoft analizează dacă să găzduiască o versiune a DeepSeek , un model chinezesc cu cost foarte mic, pe care OpenAI și Anthropic îl acuză că le-ar fi copiat munca. O astfel de decizie ar direcționa mai mult trafic către producătorul chinez și ar pune presiune suplimentară pe OpenAI și Anthropic, pe fondul unui război de prețuri deja prelungit. Context: și alți giganți vor să subțieze dominația „laboratoarelor de vârf” Microsoft nu este singura companie care încearcă să submineze poziția laboratoarelor care conduc cursa modelelor. Amazon, de exemplu, a admis că propriile modele sunt în urma liderilor și vrea să recupereze prin opțiuni mai ieftine, potrivit articolului. Momentul este sensibil pentru OpenAI și Anthropic, descrise ca fiind în marș spre listări bursiere, sprijinite de narațiunea că modelele lor vor remodela economia. De ce contează: Microsoft are interesul să evite un „câștigător unic” The Next Web subliniază și dimensiunea de interes propriu: Microsoft rămâne una dintre cele mai mari concentrări de putere în AI și plănuiește să cheltuiască, potrivit unor informații citate, 190 miliarde dolari (aprox. 874 miliarde lei) anul acesta doar pe centre de date și capacitate. În același timp, compania este în continuare cel mai mare susținător al OpenAI. Repoziționarea are însă o logică economică: Microsoft câștigă dacă nu se formează un monopol de facto al unui singur laborator, iar piața se mută către un model în care valoarea se împarte între mai multe modele și implementări la nivel de client. Pariul lui Nadella, potrivit articolului, este că următorul val de AI va recompensa „lățimea” (adopția și diversitatea) mai mult decât dominația unui singur model. [...]
OpenAI ar putea lansa GPT-5.6 chiar săptămâna viitoare, iar miza pentru companii este o combinație între performanță mai bună la raționament și programare și o posibilă presiune pe prețurile din piața modelelor AI , potrivit Gizmochina . Informațiile rămân neconfirmate oficial de OpenAI și se bazează pe relatări ale testerilor, presupuse scurgeri de informații și speculații din comunitate. Publicația notează că „linia” vehiculată ar include GPT-5.6 Mini, GPT-5.6 Standard și GPT-5.6 Pro. În paralel, mai mulți abonați OpenAI Pro susțin că ar fi primit deja acces la un model mai nou prin GPT-5.5 Pro, alimentând ipoteza unor teste discrete înainte de o lansare publică. De ce contează: presiune pe costuri și pe productivitatea echipelor tehnice Dacă zvonurile se confirmă, upgrade-ul ar putea schimba raportul cost–performanță pentru utilizatorii care folosesc modele AI în fluxuri de lucru de dezvoltare software, analiză și automatizare. În același timp, materialul indică faptul că OpenAI ar putea răspunde competiției nu doar cu îmbunătățiri tehnice, ci și cu o politică de preț mai agresivă, ceea ce ar pune presiune pe restul jucătorilor din piață. În context, Gizmochina menționează competiția în creștere din industrie, inclusiv modele chinezești precum GLM-5.2 și „cele mai recente sisteme” ale Anthropic , care împing înainte capabilitățile de programare și funcțiile de tip „agent” (adică modele care pot executa sarcini în mai mulți pași, cu planificare și verificări intermediare). Ce îmbunătățiri sunt vehiculate Relatările testerilor indică o serie de direcții, cu accent pe calitate, nu pe viteză: raționament și rezolvare de probleme mai bune , inclusiv în instrucțiuni complexe și sarcini în mai mulți pași, cu mai puține erori; performanță mai bună la programare , cu planificare mai solidă și execuție mai fiabilă în sarcini de dezvoltare în mai multe etape; fereastră de context mai mare , de la 1 milion la 1,5 milioane de „tokeni” (unități de text folosite de model), ceea ce ar permite procesarea unor baze de cod și documente mai mari într-o singură sesiune; o posibilă creștere a unui parametru intern de raționament numit „Juice Value”, de la 768 la 960 , potrivit unor informații „scurse”. Materialul mai menționează și îmbunătățiri raportate în generarea de SVG, creație 3D și simulări pentru robotică, precum și rezultate mai bune în unele evaluări de tip „benchmark” pentru programare, deși cu variații în funcție de test. Compromisul raportat: răspunsuri mai lente O parte din feedback-ul timpuriu sugerează că modelul ar „gândi” mai mult înainte de a răspunde, ceea ce ar duce la rezultate mai bune, dar și la timp de generare mai mare . Un exemplu din articol indică o sarcină de generare (un joc 3D în browser, cu simulare fizică și controale de cameră) care ar fi durat peste o oră, însă cu un rezultat considerat superior versiunilor anterioare. Calendar posibil și ce știm sigur Mai multe zvonuri indică 25 iunie ca dată posibilă de lansare, iar unele estimări din piețe de predicție ar vedea o lansare în intervalul 22–28 iunie . Totuși, OpenAI nu a confirmat existența GPT-5.6, specificațiile, prețurile sau calendarul. Până la un anunț oficial, informațiile trebuie tratate ca neconfirmate. Dacă însă upgrade-ul și eventualele ajustări de preț se materializează, efectul imediat ar putea fi o intensificare a competiției pe segmentul enterprise și în rândul dezvoltatorilor, unde costul pe utilizare și calitatea la sarcini complexe sunt criterii decisive. [...]
Marile companii încep să plafoneze folosirea AI în interior, pe fondul unei creșteri rapide a costurilor , iar primele măsuri vizează direct bugetele și consumul de „tokenuri” (unități de calcul folosite la tarifarea interogărilor), potrivit Ziarul Financiar . Amazon, Walmart, Uber, Cisco și Meta sunt printre grupurile care au trecut de la încurajarea adoptării la impunerea de limite și control mai strict al cheltuielilor, pe măsură ce implementarea la scară largă devine tot mai scumpă. Schimbarea vine într-un moment în care companiile trec de la utilizări relativ simple (chatboți și asistenți digitali) la „agenți AI” care pot executa autonom sarcini complexe. Acești agenți cer mai multă putere de calcul și, implicit, cresc factura operațională. Un factor care amplifică presiunea pe bugete este schimbarea modelelor comerciale ale furnizorilor. Potrivit materialului, OpenAI și Anthropic migrează de la abonamente fixe către tarifare bazată pe tokenuri, ceea ce înseamnă că firmele ajung să plătească direct pentru fiecare interogare și pentru fiecare flux automatizat. Sam Altman este citat spunând că, în 2026, costul utilizării AI a devenit una dintre principalele preocupări ale clienților. Plafonări și restricții: primele exemple concrete Ziarul Financiar notează două măsuri punctuale care ilustrează direcția: Uber a introdus un plafon de 1.500 de dolari pe lună (aprox. 6.900 lei) pentru consumul individual de tokenuri AI, după ce și-a epuizat bugetul alocat pentru 2026 încă din aprilie. Walmart a limitat utilizarea agenților AI interni prin restricționarea numărului de tokenuri disponibile angajaților. Mesajul operațional este că AI nu mai este tratată doar ca un instrument „gratuit” de productivitate, ci ca o resursă care trebuie bugetată și guvernată, similar cu alte costuri de infrastructură. De ce cresc costurile: agenții AI pot rula „în paralel” Executivi din industrie avertizează că presiunea se va accentua odată cu răspândirea agenților AI. Spre deosebire de chatboți, un singur angajat poate folosi simultan zeci sau chiar sute de agenți care rulează permanent și consumă resurse de calcul continuu, ceea ce duce la costuri recurente mai mari. În plus, analiștii Goldman Sachs estimează că utilizarea agenților AI va determina o creștere de 24 de ori a consumului de tokenuri până în 2030, ceea ce ar putea agrava deficitul global de cipuri în următoarele 12–18 luni , potrivit articolului. Efecte și pentru companiile mai mici, plus presiune competitivă din China Creșterea facturilor nu este limitată la giganți. Workato, o firmă de software, a raportat că factura sa pentru AI a crescut de șapte ori într-o singură zi după trecerea la tarifarea pe tokenuri introdusă de Anthropic. Pe partea de competiție, datele platformei OpenRouter arată că modelele chinezești au depășit omologii americani în consumul de tokenuri, avantajate de costuri energetice mai mici și modele mai eficiente, care le permit să ofere servicii la prețuri mai reduse. În concluzie, pe măsură ce utilizarea AI se extinde în procesele interne, costul infrastructurii și al consumului devine o problemă strategică pentru companii, comparabilă ca importanță cu alegerea tehnologiei în sine. [...]
OpenAI își întărește echipa de politică și strategie înainte de listare , aducând în organizație atât un nume-cheie din cercetarea AI, cât și un fost oficial din zona de politici publice, într-o mișcare care sugerează o pregătire mai atentă pentru presiunea de reglementare și pentru evaluarea riscurilor odată cu apropierea unui IPO, potrivit TechCrunch . OpenAI îl recrutează pe Noam Shazeer , descris ca „legendă” a Google DeepMind și co-lider al Gemini, precum și pe Dean Ball, fost oficial în zona de politică AI în administrația Trump. Publicația notează că mutarea se înscrie într-un val mai larg de „rotații” între marile laboratoare de inteligență artificială (Google, OpenAI, Anthropic, Meta), pe fondul competiției pentru talent și influență. De ce contează: IPO-ul aduce în prim-plan guvernanța și riscurile Dincolo de întărirea capacității tehnice, recrutarea lui Ball indică o miză directă pe guvernanță internă și pe poziționarea companiei în raport cu autoritățile, într-un moment în care politicile pentru „modele de frontieră” (cele mai avansate sisteme AI) devin un subiect central pentru investitori și pentru reglementatori. Ball a anunțat că, din 6 iulie, va conduce la OpenAI o echipă nouă, „ Strategic Futures ”, cu mandatul de a ajuta conducerea companiei să modeleze politica publică pentru AI de frontieră. El va raporta direct către Chief Strategy Officer, Jason Kwon. Ce va face noua echipă „Strategic Futures” Într-o postare, Ball a descris echipa drept una „mică” și cu autonomie ridicată, concentrată pe teme precum: risc catastrofal; „auto-îmbunătățire recursivă” (ideea că un sistem AI ar putea contribui la îmbunătățirea propriilor capacități, în buclă); impact asupra pieței muncii; relația dintre laboratoarele de AI de frontieră, guverne (în special guvernul federal al SUA) și societate. Ball a mai spus că echipa va acoperi atât politica publică „la vedere”, cât și guvernanța internă, subliniind că, „aproape prin necesitate”, laboratoarele AI vor ajunge să conducă decizii de guvernanță. Recrutarea lui Shazeer: întărire tehnică, cu potențial de controversă Noam Shazeer a anunțat plecarea de la Google, unde lucrase din 2000, cu o pauză de trei ani în care a cofondat startup-ul Character AI. TechCrunch amintește că Google l-a reangajat în urmă cu doi ani într-o tranzacție de 2,7 miliarde de dolari, care a oferit gigantului acces la tehnologia Character AI. Shazeer este creditat ca unul dintre oamenii de bază ai AI generative moderne, fiind coautor al lucrării din 2017 „Attention Is All You Need”, care a introdus arhitectura Transformer (fundamentul multor modele lingvistice actuale). Publicația menționează și că, potrivit The Information, Shazeer a avut intervenții pe teme politice pe forumuri interne, unele postări fiind șterse de management; rămâne de văzut dacă aceste controverse îl vor urma la noul angajator. Context: presiunea politică asupra rivalilor crește TechCrunch leagă recrutarea lui Ball de un moment în care Anthropic se confruntă din nou cu guvernul SUA: președintele Donald Trump a ordonat recent o interdicție de export pentru cele mai noi modele ale companiei, Fable 5 și Mythos 5, ceea ce ar fi forțat Anthropic să le retragă pentru a evita neconformarea. Publicația precizează că a contactat OpenAI pentru informații suplimentare. [...]
ChatGPT a coborât sub 50% cotă de piață, semn că piața asistenților AI intră într-o fază mai competitivă și mai orientată spre monetizare , potrivit HotNews , care citează raportul „State of AI” 2026 al firmei de analiză Sensor Tower . Datele indică o schimbare de dinamică într-un segment care, până recent, părea dominat aproape incontestabil de OpenAI: la începutul anului, ChatGPT era încă peste 50%, dar până la finalul lunii mai a scăzut la 46,4%, pe fondul creșterii rapide a rivalilor. Cine câștigă teren și cum arată împărțirea pieței Conform estimărilor Sensor Tower, avansul vine în special din două direcții: Gemini (Google) : 27,7% cotă de piață, alimentată în mare parte de integrarea în ecosistemul mai larg de instrumente Google; Claude (Anthropic) : 10,3% cotă de piață, cu o reputație puternică pentru sarcini de productivitate și, prin Claude Code, utilizare intensă în rândul programatorilor. Alți asistenți — inclusiv Grok (xAI), Perplexity, DeepSeek și Meta AI — sunt menționați cu sub 5% fiecare. De ce contează pentru business: utilizatorii schimbă mai ușor aplicația, iar banii cresc Raportul „State of AI” 2026, citat de TechCrunch, estimează că între începutul anului și finalul lunii iunie utilizatorii vor descărca aproape 2,3 miliarde de aplicații AI și vor cheltui peste 4,2 miliarde de dolari (aprox. 19,3 miliarde lei) pe acestea. În aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au fost de 1,83 miliarde de dolari (aprox. 8,4 miliarde lei), ceea ce sugerează o mutare a industriei de la „creștere cu orice preț” către monetizare . În același timp, raportul notează că atât ritmul descărcărilor, cât și cel al cheltuielilor încetinesc, un posibil semn de maturizare a pieței, chiar dacă valorile absolute continuă să urce. Încrederea în brand începe să conteze în utilizare Un alt semnal operațional important: utilizatorii sunt „din ce în ce mai dispuși” să treacă de la un asistent la altul, iar anumite evenimente pot accelera migrarea. Ca exemplu, raportul menționează că acordul încheiat în februarie de OpenAI cu Departamentul Apărării al SUA a declanșat un vârf măsurabil al dezinstalărilor, sugerând că pentru o parte dintre utilizatori contează nu doar funcțiile, ci și încrederea în companie și alinierea la anumite valori. Utilizatori și abonamente: două modele diferite de tracțiune Sensor Tower indică și o diferențiere între popularitate și capacitatea de a transforma utilizarea în venituri recurente: ChatGPT ar fi ajuns la un miliard de utilizatori activi lunar , cu o creștere de 200 de milioane din februarie; Gemini are 662 de milioane de utilizatori activi lunar, iar Claude 245 de milioane . Pe partea de monetizare, Claude iese în evidență: 13% dintre utilizatorii Anthropic plătesc un abonament , o rată de conversie prezentată drept un reper relevant pentru investitori atunci când evaluează cât de sustenabile sunt veniturile companiilor din AI. În paralel, raportul estimează că timpul petrecut în aplicațiile AI va urca de la 17,2 miliarde de ore în prima jumătate din 2025 la aproximativ 36 de miliarde de ore în prima jumătate a acestui an, pe fondul utilizării tot mai frecvente pentru productivitate și al apetitului mai mare pentru funcții premium, în special în SUA. [...]
Reflection AI va plăti 150 milioane dolari pe lună către SpaceX pentru acces la cipuri Nvidia GB300 , într-un contract care începe la 1 iulie 2026 și se întinde până în 2029, potrivit TechCrunch . Acordul, evaluat la până la 6,3 miliarde dolari (aprox. 28,4 miliarde lei), arată cum SpaceX începe să monetizeze la scară mare infrastructura de calcul pentru inteligență artificială, închiriind capacitate către laboratoare AI. Reflection AI spune că plătește pentru „acces imediat” la cele mai noi cipuri Nvidia GB300 și hardware-ul aferent, găzduite în centrul de date Colossus 2 al SpaceX, lângă Memphis, Tennessee. Contractul include o clauză de ieșire: oricare dintre părți poate încheia acordul cu un preaviz de 90 de zile, după primele trei luni. Cum se poziționează acordul față de alte contracte SpaceX În comparație cu alte înțelegeri recente, contractul Reflection este mai mic. TechCrunch notează că: Anthropic ar plăti 1,25 miliarde dolari pe lună (aprox. 5,6 miliarde lei) pentru compute; Google ar plăti 920 milioane dolari pe lună (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru compute. Toate aceste contracte ar rula până în iulie 2029, deși Elon Musk a minimalizat public durata de trei ani, insistând că pot fi anulate. De ce contează pentru piața AI: „compute” ca avantaj strategic Reflection AI folosește acordul — primul său contract de compute, potrivit sursei — pentru a-și susține strategia de „open-weight” (modele ale căror parametri antrenați sunt publicați). Compania o prezintă ca alternativă la laboratoarele „închise” de tip Anthropic și OpenAI. Interesul pentru astfel de modele ar fi crescut după interdicția guvernului SUA asupra unor modele închise ale Anthropic, Fable și Mythos, mai notează publicația. Într-o declarație transmisă pe e-mail, un purtător de cuvânt al Reflection AI a spus: „Evenimentele recente evidențiază cât de important este open-source pentru ecosistemul AI, pe măsură ce tot mai multe națiuni și companii recunosc riscurile și costurile asociate dependenței exclusive de modele închise.” Context operațional: de la xAI la SpaceX, cu Colossus ca activ de închiriat Centrul de date Colossus a fost construit inițial de xAI, companie fondată de Elon Musk, care — potrivit TechCrunch — este acum parte din SpaceX, pentru propriile eforturi AI. Pe fondul dificultăților interne, SpaceX a început să valorifice stocul de cipuri AI prin închirierea lor către unele dintre cele mai mari laboratoare din domeniu. Pentru Reflection AI, acordul înseamnă acces rapid la infrastructură de vârf; pentru SpaceX, este încă un pas în transformarea capacității de calcul într-o linie de venit recurentă, într-o piață în care cererea de „compute” a devenit un factor limitativ pentru dezvoltarea modelelor avansate. [...]
