Știri
Știri din categoria Economie
Prețurile de pe marile platforme rusești de comerț electronic au urcat cu 10%-30% în ultimele zile, după ce lovituri cu drone atribuite Ucrainei au afectat infrastructura logistică, iar operatorii au tăiat rapid din reducerile finanțate de platformă pentru a-și acoperi pierderile și a reface lanțurile de aprovizionare, potrivit Kyiv Post. Mișcarea indică o vulnerabilitate operațională cu efect direct în inflația „din coș” pentru consumatori și în marjele vânzătorilor.
Pe Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, vânzători și cumpărători au raportat scumpiri în coșul digital de până la 35% într-o săptămână. Conform vânzătorilor citați, prețurile de bază ale produselor nu au fost modificate, însă platforma ar fi anulat brusc aproape toate promoțiile pe care le finanța din buget propriu, pentru a compensa pierderile generate de incendierea unor depozite și pentru a-și reface logistica.
Efectele nu s-au limitat la preț. Timpul de livrare ar fi crescut de la o medie de două-patru zile la până la zece zile, pe fondul perturbărilor din rețeaua de depozite și transport.
Scumpirile s-au extins și la Ozon, principalul competitor al Wildberries, deși rețeaua sa logistică ar fi rămas în mare parte neafectată de loviturile recente. Publicația notează că Ozon ar fi replicat strategia Wildberries prin reducerea discounturilor finanțate de platformă.
Consecința pentru comercianți este o presiune mai mare pe costuri: unele categorii, precum îmbrăcăminte și încălțăminte, ar fi ajuns la comisioane care depășesc 60%, ceea ce ar fi dus la o scădere abruptă a vânzărilor pe ambele platforme.
În spatele ajustărilor de preț stă degradarea capacității de depozitare. Într-un interval de două săptămâni, forțele ucrainene ar fi avariat sau distrus facilități logistice totalizând aproximativ 1 milion de metri pătrați (aprox. 247 acri), echivalentul a circa 38% din capacitatea majoră de depozitare a companiei, potrivit datelor citate.
În aceeași perioadă ar fi avut loc cel puțin 18 lovituri asupra facilităților Wildberries, iar 10 dintre cele 26 mai mari depozite ar fi fost avariate. Sunt menționate două depozite distruse complet de incendii: unul de 250.000 mp în Elektrostal (regiunea Moscova) și unul de 106.000 mp în Șușari (Sankt Petersburg). Alte hub-uri afectate sunt indicate în regiunile Voronej, Tambov, Krasnodar, Stavropol, Penza, Udmurtia, Leningrad și Volgograd.
Publicația mai arată că aproape două treimi (64%) dintre depozitele mari ale Wildberries aflate la vest de Munții Ural ar fi fost vizate, iar 44% ar fi fost lovite cu succes, ceea ce sugerează că o parte semnificativă a centrelor logistice principale rămân în raza de acțiune a atacurilor.
Recomandate
Creșterea rapidă a numerarului în Rusia începe să submineze colectarea taxelor , pe fondul întreruperilor de internet mobil care blochează plățile cu cardul și împing populația și micile afaceri spre cash, potrivit HotNews , care citează o analiză BBC. Doar de la începutul acestui an, volumul numerarului în circulație în Rusia a crescut cu echivalentul în ruble a 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), cea mai mare creștere în afara anului declanșării pandemiei de Covid-19, conform datelor Băncii Centrale a Rusiei. Vârful acestei creșteri a coincis cu intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei, perioadă în care Kremlinul a recurs la blocarea internetului mobil în zone extinse pentru a îngreuna ghidarea dronelor. Efectul secundar a fost unul economic imediat: mulți ruși s-au trezit fără posibilitatea de a plăti cu cardul, ceea ce a alimentat retragerile de numerar și preferința pentru „ banii la saltea ”. „Să ai bani cash îți dă un oarecare sentiment de control și siguranță. Dacă apare o urgență în oraș, știu că tot voi putea cumpăra bunuri de bază, chiar și dacă rețeaua mobilă cade.” Presiune fiscală mai mare, economie mai lentă, plăți „la plic” Trecerea spre numerar complică și mai mult capacitatea statului de a colecta taxe într-un moment în care deficitul bugetar crește din cauza costurilor războiului. În ianuarie, guvernul de la Moscova a majorat TVA de la 20% la 22% și a coborât pragul de la care micile afaceri trebuie să plătească această taxă, măsuri care, potrivit materialului, au împins multe IMM-uri spre faliment. În acest context, afaceri precum farmacii, restaurante, saloane de cosmetică sau mici magazine îi îndeamnă pe clienți să plătească în numerar, pentru a putea ascunde o parte mai mare din venituri. Fenomenul se vede și în piața muncii: Taras Skvorțov, director financiar operațional la Sberbank, a avertizat în iunie că există „semne foarte serioase” că mai multe firme își plătesc angajații „la plic”. „Este un moment foarte îngrijorător. Nu vedem banii lichizi că se întorc în sistemul bancar. Rămân în mâinile oamenilor.” O asociație patronală, Opora Russia, indică faptul că aproximativ 6% dintre antreprenori recunosc folosirea unor „scheme gri” pentru a face față poverii fiscale. Plățile cash îi ajută să rămână sub pragul de TVA, iar salariile „la plic” pot reduce plata contribuțiilor sociale. De ce contează: statul pierde vizibilitate, băncile pierd resurse Pe termen scurt, întreruperile de internet împing consumul și plățile spre numerar, iar pe termen mai lung cresc riscurile pentru buget: o parte mai mare din economie se mută în zona greu de urmărit fiscal. În paralel, băncile se confruntă cu o problemă operațională: numerarul retras nu se mai întoarce în sistem, chiar dacă dobânzile la depozite au ajuns la două cifre, în condițiile în care banca centrală menține dobânzile ridicate pentru a combate inflația alimentată de război, potrivit aceleiași analize. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan către investitori mizează pe predictibilitate fiscală și continuitatea reformelor , după ce Fitch a menținut ratingul suveran al României în categoria recomandată investitorilor, dar cu perspectivă negativă, pe fondul incertitudinii politice, potrivit Adevărul . În acest context, șeful statului a încercat să transmită că „zgomotul politic” nu ar trebui să influențeze piețele și că există un acord între principalele partide pentru continuarea reformelor economice și respectarea angajamentelor asumate de România. El a invocat inclusiv adoptarea, în Parlament, a unor legi considerate jaloane în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), pe care a spus că le va promulga săptămâna viitoare. Ce elemente de continuitate invocă președintele Nicușor Dan a indicat câteva repere care, în viziunea sa, ar trebui să conteze pentru mediul financiar și pentru partenerii externi, dincolo de criza politică: existența unui „acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România”, indiferent de componența viitorului Guvern; intenția de a începe elaborarea bugetului pe 2027 încă din această toamnă, pentru a crește predictibilitatea; menținerea obiectivului de aderare la zona euro, printr-o foaie de parcurs care ar urma să fie întocmită de viitorul Guvern împreună cu Banca Națională; consens pe implementarea PNRR, proiectul SAFE și legislația necesară pentru aderarea României la OCDE. PNRR: jaloane adoptate și ce mai rămâne Președintele a precizat că printre actele normative adoptate se află și Codul Urbanismului , aflat în dezbatere din 2019. Totodată, a susținut că ar mai fi de îndeplinit trei jaloane din PNRR: legea ANI, legea biodiversității și legea salarizării. Reacția la Fitch și mesajul economic intern Referindu-se la evaluarea agenției, Nicușor Dan a spus că raportul reconfirmă stabilitatea financiară a României, dar include „o oarecare îngrijorare” legată de situația politică. În acest cadru, a făcut apel la separarea deciziilor importante de „zgomotul politic”. Pe plan intern, președintele a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii, dar a transmis că România „se stabilizează financiar”. Pentru context, Adevărul trimite și la materialul despre decizia Fitch: Adevărul . [...]
Suprataxarea băncilor riscă să frâneze creditarea și competitivitatea economiei , avertizează CEO-ul Băncii Transilvania, Ömer Tetik , într-un interviu preluat de Banca Transilvania . Mesajul central: pe măsură ce costurile fiscale suplimentare cresc, scade capacitatea băncilor de a transforma capitalul în finanțare pentru companii și populație, cu efecte care se propagă dincolo de sectorul financiar. În viziunea lui Tetik, discuția despre „linia roșie” a taxării nu poate fi redusă la un prag unic, pentru că mecanismul este gradual: mai multe taxe și contribuții înseamnă mai puține resurse pentru investiții, digitalizare, consolidarea capitalului și, în timp, pentru creșterea portofoliilor de credite. În plus, predictibilitatea fiscală devine critică, deoarece mediul de afaceri și investitorii își calibrează deciziile în funcție de stabilitatea regulilor. De ce contează: finanțarea economiei depinde de capital și încredere CEO-ul BT susține că efectul unei taxări mai ridicate nu se oprește la nivelul profitabilității băncilor, ci poate afecta capacitatea întregii economii de a susține proiecte mari și investiții pe termen lung. În acest cadru, el punctează că băncile „nu finanțează din profituri, ci din capital și din încredere”, însă profiturile rămân importante pentru acumularea de capital, care stă la baza creditării. Pe fondul incertitudinilor interne și externe, Tetik pune accent și pe componenta de încredere: în perioade de instabilitate, aceasta devine „o resursă economică la fel de importantă ca finanțarea”, iar România ar traversa și „o criză de încredere”, vizibilă printr-un comportament mai conservator al populației și companiilor. Competitivitatea regională: investițiile pot ocoli România În comparația cu alte piețe din regiune, Tetik spune că investitorii evaluează „întregul sistem” — stabilitate legislativă, predictibilitate fiscală, costul capitalului și accesul la finanțare. Dacă aceste elemente devin mai puțin atractive decât în țările vecine, există riscul ca investițiile să fie redirecționate către piețe considerate mai competitive. În acest context, el afirmă că impozitarea crescută a sistemului bancar „deja reduce competitivitatea economiei” și leagă direct capacitatea României de a construi companii mari de capacitatea de finanțare, care, la rândul ei, presupune bănci puternice. Context macro: vulnerabilitățile interne apasă mai mult decât șocurile externe Pe tabloul general, Tetik descrie o economie influențată simultan de factori externi (războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu, volatilitatea piețelor energetice) și interni (consolidare fiscală, stabilitate politică). Deși România este expusă la șocuri externe, el indică drept principale provocări cele interne, menționând creșterea datoriei publice și nivelul dobânzilor plătite de stat. În privința unei posibile recesiuni, Tetik evită o predicție și susține că prioritatea ar trebui să fie menținerea investițiilor și accelerarea proiectelor cu impact economic major, de la infrastructură și energie la digitalizare, educație și susținerea antreprenoriatului. În același timp, spune că România are „șanse bune să evite o recesiune severă”, fără a exclude riscurile. Ce propune pentru convergența cu Vestul: mutarea accentului de la consum la investiții Pentru reducerea decalajelor față de economiile dezvoltate, Tetik argumentează că România trebuie să mute accentul de la consum către investiții și productivitate, cu investiții constante în infrastructură, tehnologie și educație. El insistă și pe rolul investițiilor private, pe nevoia de predictibilitate legislativă și pe valorificarea capitalului local, inclusiv prin economisire, investiții și dezvoltarea pieței de capital, la care menționează aportul pensiilor private. Interviul integral este publicat de Financial Intelligence, potrivit materialului BT, iar pozițiile prezentate reflectă opinia CEO-ului Băncii Transilvania în acest cadru. [...]
Modelele climatice indică un El Niño excepțional, iar miza economică ar putea ajunge la pierderi de 10.000 de miliarde de dolari până în 2032 , dacă scenariile se confirmă, potrivit Gizmodo . Proiecțiile descrise în material sugerează că episodul din 2026–2027 ar putea depăși cu mult recordurile istorice, cu efecte în lanț asupra vremii extreme și, implicit, asupra costurilor pentru economii și companii. De ce contează pentru economie: un risc de pierderi „de ordinul trilioanelor” Publicația citează o estimare prezentată de Nature News potrivit căreia, dacă prognozele sunt „cât de cât corecte”, El Niño din 2026–2027 ar putea provoca pierderi economice de 10 trilioane de dolari (aprox. 45.000 de miliarde de lei ) până în 2032. Declarația îi aparține lui Justin Mankin , profesor și cercetător în domeniul climei la Dartmouth College, și este legată de intensificarea fenomenelor meteo extreme asociate unui El Niño foarte puternic. În termeni practici, un astfel de șoc climatic se traduce, de regulă, în costuri mai mari pentru asigurări, întreruperi de activitate, presiune pe lanțuri logistice și volatilitate pe piețele de energie și materii prime, pe fondul valurilor de căldură, secetei, inundațiilor și incendiilor de vegetație. Cât de „mare” ar putea fi acest El Niño, potrivit modelelor Zeke Hausfather, cercetător la organizația non-profit Berkeley Earth, a analizat prognoze din iulie provenite din 667 de membri de ansamblu (simulări) din 14 modele sezoniere . Concluzia: temperatura de vârf în Pacificul tropical ar putea urca la circa 3,6°C peste medie , adică cu 0,8°C peste precedentul record din „super” El Niño 2015–2016. Hausfather pune diferența în context: ecartul dintre cel mai puternic și al cincilea cel mai puternic El Niño din ultimii 150 de ani ar fi de numai 0,5°C , ceea ce ar face ca actualele proiecții să iasă „din plaja” evenimentelor observate până acum. Calendarul de impact: vârful la final de an, efectul global mai puternic în 2027 NOAA (Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA) a declarat oficial instalarea El Niño în iunie. Materialul notează că vârful temperaturilor la suprafața mării apare, de obicei, între noiembrie și februarie , iar impactul maxim asupra temperaturii medii globale se vede adesea în anul următor formării. Într-un briefing Berkeley Earth citat de Nature News , Hausfather a spus că nu este exclus ca efectul combinat al acestui El Niño și al încălzirii globale să împingă temperatura medie globală până la 1,7°C peste nivelul preindustrial în 2027 , peste pragul de 1,5°C asociat angajamentelor din Acordul de la Paris. Textul precizează însă că astfel de depășiri lunare sau anuale nu echivalează automat cu ratarea țintei pe termen lung (măsurată pe decenii), dar sunt semnale de apropiere periculoasă de limită. Limita prognozelor: modelele nu au fost „testate” pe un astfel de teritoriu Deși există o convergență a modelelor, Hausfather avertizează că sistemele de prognoză sezonieră au performanțe demonstrate pentru evenimente „obișnuite”, însă nu au mai prognozat și apoi verificat un El Niño de 3,6°C peste medie , pentru că un asemenea eveniment nu s-a produs în epoca observațiilor moderne. Concluzia materialului: riscul este suficient de mare încât climatologii urmăresc atent evoluția în lunile următoare, dar nimic nu este încă cert . [...]
Ministerul Finanțelor pregătește măsuri pentru un cadru fiscal „predictibil și competitiv” dedicat industriei festivalurilor , pe fondul argumentului că marile evenimente de muzică aduc consum, turiști și venituri suplimentare la buget, potrivit Mediafax . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , susține că cele mai mari festivaluri din România reunesc anual peste un milion de participanți, atrag zeci de mii de turiști străini și generează un impact economic de milioane de euro. În viziunea sa, efectele se văd în lanțul de servicii locale – de la cazare și restaurante la transport, cumpărături și alte servicii – cu venituri pentru antreprenori, locuri de muncă și încasări suplimentare atât la bugetele locale, cât și la bugetul de stat. „Fiecare turist care participă la un festival înseamnă nopți de cazare, consum la restaurante, transport, cumpărături și servicii locale. Înseamnă venituri pentru antreprenori, locuri de muncă, încasări suplimentare la bugetele locale și la bugetul de stat.” De ce contează: fiscalitatea devine un factor de investiții în „turismul de evenimente” Nazare afirmă că beneficiile depășesc impactul economic direct, prin promovarea imaginii României în străinătate și prin poziționarea țării ca destinație europeană pentru evenimente mari, cu efect asupra interesului investitorilor și al organizatorilor internaționali. „O țară care demonstrează că poate găzdui în condiții excelente sute de mii de participanți transmite un semnal puternic despre capacitatea de organizare și despre potențialul său economic.” Ce urmează: grupuri de lucru și „echitate fiscală” pentru sector Ministrul spune că Ministerul Finanțelor lucrează la măsuri pentru a asigura un cadru fiscal „predictibil și competitiv” pentru investițiile private din domeniu și că, în ultimul an, au fost demarate grupuri de lucru „pentru a aduce mai multă echitate fiscală” acestui sector. În evaluarea sa, România ar putea deveni una dintre principalele destinații europene pentru turismul de evenimente, însă obiectivul depinde de stabilitatea și predictibilitatea mediului fiscal, care să încurajeze investițiile pe termen lung. (Aceeași informație este relatată și de Adevărul.) [...]
Criza politică și lipsa unui guvern funcțional costă economia României circa 63,8 milioane de euro pe zi (aprox. 319 milioane lei) , potrivit declarațiilor făcute de președintele IMM România , Florin Jianu , într-o intervenție citată de HotNews . Mesajul vine în contextul unei întâlniri cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, la care au participat și reprezentanți ai Confederației Concordia. Costul economic invocat și blocajul de decizie Jianu a susținut că pierderea zilnică este legată direct de absența unui executiv „în funcție” și de blocajul negocierilor politice, pe care l-a descris drept aproape imposibil de depășit din cauza „condiționalităților” dintre partide. „Uităm că pierdem, așa cum ați menționat, 63,8 milioane de euro în fiecare zi fără un guvern în funcție”, a declarat Florin Jianu. În același context, el a cerut ca forțele politice, mediul de afaceri și mediul universitar să discute împreună și să ajungă la un „pact social și economic”. Problemele semnalate de IMM-uri: concurență neloială și lipsă de numerar La lansarea unei noi ediții a „Cartei Albe a IMM-urilor din România”, Jianu a indicat drept principală dificultate pentru firmele mici și mijlocii „concurența neloială”, pe care a legat-o de economia gri și de munca la negru, dar și de presiunea fiscală și de întârzieri la plata arieratelor statului către companii. În lista problemelor menționate apar și: lipsa de numerar („lipsește cash-ul din economie”); neplata facturilor de către terți, despre care spune că „blochează economia”. Piața muncii: mai mulți pleacă decât se angajează Șeful IMM România a afirmat că piața muncii traversează o situație „fără precedent” în ultimii aproape 20 de ani, iar IMM-urile ajung să reducă personalul. El a descris un „spor negativ” al angajărilor în sectorul IMM, comparând situația cu perioada 2008–2010. „Avem, în medie, trei oameni care se angajează și aproape patru care pleacă.” Jianu a legat această tendință și de creșterea ratei oficiale a șomajului publicată de INS, conform declarațiilor sale. Ce sectoare mai susțin economia Întrebat despre domeniile cele mai afectate, Jianu a spus că singurul sector care mai susține în prezent economia este cel al construcțiilor. Declarațiile au fost făcute la Digi24 , după întâlnirea cu liderul PSD, în condițiile în care mediul de afaceri reclamă efecte directe ale incertitudinii politice asupra finanțării, plăților și deciziilor de angajare. [...]
