Știri
Știri din categoria Bursă
Creșterea randamentelor la titlurile de stat pe 10 ani pune presiune pe costul de finanțare al României, într-o zi în care Bursa de Valori București a trecut pe scădere, potrivit Ziarul Financiar. La ora publicării, randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadență de zece ani urca cu 2,4%, semnal care, în mod direct, implică împrumuturi mai scumpe pentru stat.
Pe piața de acțiuni, indicele BET cobora vineri după-amiaza cu 1,2%, după ce la începutul ședinței a fost ușor pe plus (0,3–0,4%), conform datelor BVB. Scăderea a fost trasă în principal de corecții pe câteva nume mari din energie și infrastructură.
Cele mai mari deprecieri din structura indicelui BET erau la:
Pe plus se aflau doar Premier Energy (1,6%) și Sphera (0,8%).
Toți indicii locali erau în teritoriu negativ. BET-BK, indice folosit ca reper de administratorii de fonduri de acțiuni, scădea cu 1,1%, iar BET-FI (care include fostele SIF-uri și Fondul Proprietatea) pierdea 2%.
În plan politic, Ziarul Financiar notează accentuarea tensiunilor din coaliția de guvernare, pe fondul discuțiilor despre funcționarea guvernării și posibile reconfigurări ale majorității parlamentare. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul ar putea participa la o soluție rapidă în cazul unei retrageri de la guvernare și nu exclude preluarea conducerii executivului, în funcție de decizia internă de luni.
Recomandate
BT România ETF a urcat la peste 300 mil. lei active în trei luni, pe fondul unui randament de 20,2% , semn că interesul pentru produse bursiere „la cheie” (ETF-uri) se accelerează odată cu creșterea pieței, potrivit Ziarul Financiar . Fondul, listat în aprilie și descris ca primul ETF (fond tranzacționat la bursă) lansat de Banca Transilvania la Bursa de Valori București, a depășit 12.500 de investitori și a ajuns la o valoare medie a portofoliului de circa 20.000 de lei, conform aceleiași surse. Randamentul: bursă versus depozite Până la jumătatea lunii iulie, BT România ETF a generat un randament de 20,2%. ZF compară această performanță cu dobânzile la depozite: cele mai bune oferte bancare pe un an sunt „în jur de 7%”, ceea ce înseamnă că un câștig acumulat într-un trimestru la ETF ar echivala, ca ordin de mărime, cu dobânda bancară pe trei ani. Ce urmărește fondul și de ce contează pentru piață Fondul urmărește indicele BET-TR, care include cele mai tranzacționate 20 de companii locale și presupune reinvestirea dividendelor (adică randamentul include și dividendele, nu doar variația prețurilor acțiunilor). ZF leagă dinamica fondului de evoluția pieței din ultimul an și jumătate și notează că rulajele zilnice pe segmentul de ETF-uri sunt în creștere — un semnal operațional important pentru Bursa de Valori București, unde lichiditatea (volumul tranzacțiilor) rămâne un indicator-cheie pentru atragerea de investitori și noi produse. [...]
Lichiditatea ridicată de la BVB împinge în sus veniturile din comisioane ale operatorului și susține acțiunea BVB , iar autorizarea Contrapărții Centrale deschide perspectiva unor comisioane suplimentare din derivate, potrivit Ziarul Financiar . Acțiunile Bursa de Valori București (BVB) , compania care operează piața de capital locală, și-au dublat valoarea de la începutul anului, pe fondul unei creșteri vizibile a lichidității la nivelul întregii piețe. În iulie, piața a ajuns la a 16-a lună consecutivă cu rulaj lunar de peste 1 miliard de lei pe segmentul principal de acțiuni, conform datelor citate de publicație. Mecanismul este direct: un rulaj mai mare înseamnă venituri mai mari din comisioanele de tranzacționare pentru operatorul pieței. În acest context, doar în ultima lună, acțiunile BVB s-au apreciat cu 50%, iar în unele ședințe au existat creșteri de 9%. Contrapartea Centrală și pariul pe derivate Sentimentul investitorilor a fost alimentat recent și de decizia Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a autoriza Contrapartea Centrală, un pas de infrastructură care ar urma să permită extinderea pieței locale. În rubrica „Viitorul începe astăzi”, un broker citat de Ziarul Financiar leagă această evoluție de potențialul veniturilor din produse derivate (instrumente financiare a căror valoare depinde de un activ suport, precum o acțiune sau un indice): „Tranzacţiile futures vor avea ca activ suport cele mai lichide acţiuni de la BVB, precum şi câţiva indici. Deci cred că va fi efervescenţă mare“ În aceeași logică, brokerul anticipează că, odată cu lansarea Contrapărții Centrale, „vor veni comisioane consistente” și din zona derivatelor, ceea ce ar putea diversifica sursele de venit ale operatorului, pe lângă comisioanele din tranzacțiile cu acțiuni. [...]
Lichiditatea de peste 123 mil. lei a fost concentrată în Banca Transilvania , Hidroelectrica și OMV Petrom , într-o ședință în care Bursa de Valori București a închis pe plus pe majoritatea indicilor, potrivit Economica . Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate au fost titlurile Băncii Transilvania (30,78 milioane de lei), urmate de Hidroelectrica (13,05 milioane de lei) și OMV Petrom (11,35 milioane de lei). BET, indicele principal al BVB care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a urcat cu 0,25%, la 34.959,20 puncte. BET-Plus a avansat cu 0,23%, iar BET-XT (cele mai lichide 25 de titluri) a câștigat 0,25%. Nu toți indicii au închis în teritoriu pozitiv: BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiții, a scăzut cu 0,10%, iar BET-FI (SIF-uri) a coborât cu 0,48%. În schimb, BET-NG, indicele companiilor energetice și de utilități, a crescut cu 0,73%. Pe piața AeRO, indicele BETAeRO a închis în creștere cu 0,42%. Cele mai bune evoluții au fost consemnate de Electro-Alfa International (+8,71%), IAR Brașov (+6,10%) și Altur (+4,70%), în timp ce scăderile cele mai mari au fost la Promateris (-6,04%), Prefab (-5,98%) și Chimcomplex Borzești (-4,76%). [...]
Deducerea de 400 de euro pe an reduce impozitul pe venit cu cel mult 40 de euro (aprox. 210 lei), nu „aduce înapoi” bani, iar aplicarea ei depinde în practică de documentele emise de intermediarii autorizați din România, potrivit Ziarul Financiar . Măsura se adresează salariaților și persoanelor fizice autorizate (PFA) care investesc la bursă și urmărește să direcționeze economiile populației spre piața de capital. Facilitatea fiscală a fost introdusă prin OUG 8/2026 și se aplică investițiilor plătite și decontate începând cu 1 martie 2026, după publicarea ordonanței în Monitorul Oficial la 25 februarie 2026. Brokerii din România au început deja să își notifice clienții, notează publicația. Ce se deduce și care este beneficiul real Concret, sumele cheltuite de o persoană fizică pentru cumpărarea de acțiuni, obligațiuni (inclusiv titluri de stat Fidelis) și ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) listate pe piețe reglementate se scad din baza de calcul a impozitului pe venit, în limita echivalentului în lei a 400 de euro pe an (aprox. 2.100 lei). Un punct esențial: deducerea nu înseamnă că statul rambursează 400 de euro. Ea reduce doar baza la care se aplică impozitul pe venit de 10%, astfel că economia maximă este de 40 de euro pe an (aprox. 200 lei). Pentru un salariat care investește constant, avantajul se traduce, potrivit calculelor din articol, printr-un salariu net mai mare cu aproximativ 17 lei pe lună. Contribuțiile sociale (CAS și CASS) nu sunt afectate, deducerea aplicându-se exclusiv la impozitul pe venit. Condiția-cheie: intermediarul din România Facilitatea nu este limitată la Bursa de Valori București : sunt eligibile și acțiunile sau ETF-urile listate pe piețe reglementate din străinătate (de exemplu, burse europene). Condiția „reală”, potrivit ZF, ține însă de intermediar: investițiile trebuie făcute prin brokeri sau bănci cu prezență în România, autorizați și supravegheați local, care pot emite documentul justificativ cerut de lege. Pentru conturile deschise direct la platforme străine fără sediu în România, aplicarea deducerii rămâne neclară, în lipsa unor precizări din partea ANAF , mai arată publicația. Ce nu intră în deducere ZF precizează că: comisioanele de tranzacționare nu intră în calcul; nu sunt eligibile depozitele bancare, fondurile mutuale clasice, criptomonedele sau CFD-urile (instrumente derivate cu risc ridicat, „contracte pentru diferență”). Măsura face parte dintr-un pachet mai larg prin care guvernul încearcă să atragă banii populației către piața de capital; pachetul include și o deducere de 50% din cheltuielile de listare pentru companiile care intră la bursă în primul an, potrivit aceleiași surse. [...]
Interesul investitorilor pentru titlurile de stat Fidelis a coborât la un minim istoric în iulie , în timp ce tranzacțiile cu ETF-uri (fonduri tranzacționate la bursă) de la Bursa de Valori București accelerează, semnalând o posibilă repoziționare a unei părți din economisire către piața de acțiuni, potrivit Ziarul Financiar . Ministerul Finanțelor a atras în iulie 660 mil. lei prin programul Fidelis , cel mai slab rezultat de la lansarea din vara lui 2020. Ediția încheiată vinerea trecută a strâns 660 mil. lei, sub recordul negativ din mai, de circa 714 mil. lei. ETF-urile câștigă teren în rulaj și în numărul de investitori La polul opus, tranzacțiile cu ETF-uri listate la BVB au totalizat 865 mil. lei în primul semestru din 2026, prin cele nouă fonduri disponibile, dublul rulajului din întregul an 2025 (421 mil. lei). Ca pondere în rulajul pieței principale, ETF-urile au urcat la 3,6% în 2026, de la 1% în 2025, un maxim istoric. De ce contează: semnal despre direcția banilor din economisire Puse cap la cap, cele două evoluții alimentează întrebarea dacă piața vede o migrare mai durabilă a banilor dinspre dobânda fixă a statului către un „coș” de acțiuni, sau dacă este doar o pauză de sezon, în contextul maximelor istorice la bursă și al unei inflații încă de două cifre, notează publicația. Un posibil factor invocat de brokeri este „suprasaturarea” programului Fidelis, care are frecvență lunară, pe fondul unor dobânzi ușor în scădere. TradeVille, prin Radu Dăscălescu (director adjunct, finanțe corporative), spune că o astfel de evoluție era de așteptat: „Ne aşteptam ca mai devreme sau mai târziu să vină această suprasaturare. Din moment ce programul Fidelis este lunar, el şi-a atins maximul pentru perioada aceasta, mai ales că dobânzile au fost uşor în scădere, deci era cumva de aşteptat.” [...]
Piața agențiilor de turism intră într-o fază de consolidare prin capital și BVB , pe fondul achizițiilor făcute de grupuri regionale și al pregătirii unor listări, într-un sector descris ca fragil și puternic fragmentat, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este alimentată de banii cheltuiți de români pe vacanțe în afara țării: anul trecut, suma a depășit 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), conform datelor Băncii Naționale a României, prag atins pentru prima dată. Publicația notează că apetitul pentru călătorii a continuat să crească și în 2025, deși anul a fost marcat de provocări economice, scumpiri și scăderea nivelului de trai. Capital regional: achiziții și extindere În acest context, grupurile de turism din regiune au continuat achizițiile pe piața locală. După tranzacțiile prin care investitori polonezi au cumpărat Vola și Litoralulromânesc.ro, Rainbow Tours – unul dintre cei mai mari operatori de turism din Polonia – a intrat pe piața din România. Anul trecut, Rainbow a cumpărat 70% din acțiunile agenției Paralela 45, fondată de Alin Burcea. Motivația cedării pachetului majoritar este legată de consolidarea companiei pe piața locală, inclusiv prin creșterea prezenței atât în offline, cât și în online, în următorii ani. Bursa: listarea Christian Tour , semnal pentru sector O altă mișcare cu impact pentru piața de capital este listarea Christian Tour. După o ofertă publică prin care a atras 149 milioane lei, compania urmează să se listeze la Bursa de Valori București pe 22 iunie, devenind primul operator de turism listat pe piața locală, conform aceleiași surse. Publicația apreciază că listarea poate funcționa ca un semnal puternic într-o industrie în care, până recent, dezvoltarea a fost dominată de antreprenori locali cu resurse limitate pentru expansiune. De ce contează: o piață mică, dar fragmentată Schimbările descrise indică o tranziție către o etapă în care infuziile de capital – fie prin achiziții, fie prin bursă – pot accelera consolidarea jucătorilor mari. În același timp, piața rămâne una relativ mică: aproximativ 2.000 de jucători, dintre care puțini sunt turoperatori, iar restul revânzători. În acest cadru, intrarea unor jucători străini ar putea marca începutul unei schimbări de structură într-un sector dominat tradițional de antreprenori locali. [...]
