Știri
Știri din categoria Economie
Migrația milionarilor atinge un nou record în 2026, cu 165.000 de relocări estimate la nivel global, ceea ce marchează cel mai amplu transfer voluntar de capital privat din istoria modernă. Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025, publicat de Henley & Partners și citat de Henley Global, aproximativ 142.000 de persoane cu averi de peste un milion de dolari și-au schimbat reședința în 2025, iar pentru 2026 este estimată o creștere la 165.000, cu 16% mai mult față de anul anterior.
Tendința este confirmată și de sistemul bancar internațional. Conform raportului „Billionaire Ambitions 2025”, publicat de UBS, 36% dintre miliardarii chestionați s-au mutat deja cel puțin o dată în 2025, iar 9% analizează relocarea. În rândul miliardarilor sub 55 de ani, aproape jumătate și-au schimbat țara de reședință.
Principalele motive invocate pentru relocare sunt:
În clasamentul destinațiilor, Emiratele Arabe Unite conduc detașat, cu un aflux net estimat la 9.800 de milionari în 2025, potrivit unei analize publicate de Gulf Business. Dubai atrage antreprenori și administratori de averi prin lipsa impozitului pe venit, regimul fiscal favorabil și programul „Golden Visa”. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu aproximativ 7.500 de noi rezidenți bogați, urmate de Italia și Elveția, în timp ce Arabia Saudită și Singapore își consolidează poziția prin stabilitate și infrastructură financiară solidă.
La polul opus, Regatul Unit înregistrează cel mai amplu exod de milionari din ultimul deceniu, pe fondul eliminării regimului fiscal „non-dom” în aprilie 2025. Aproximativ 16.500 de persoane cu averi mari sunt așteptate să părăsească țara într-un singur an, depășind alte economii majore.
Fenomenul confirmă o reașezare accelerată a capitalului global, în care stabilitatea politică, fiscalitatea și calitatea vieții devin criterii decisive pentru redistribuirea averilor la nivel mondial.
Recomandate
Organizațiile de business avertizează că amânarea reformelor poate readuce riscul de retrogradare a ratingului României , cu efecte directe în costul finanțării și presiuni suplimentare asupra companiilor, potrivit Economedia . Mesajul vine după un an în care populația și firmele au suportat taxe și impozite mai mari, iar mediul privat cere ca următorul val de măsuri să vizeze și sectorul public. Într-o poziție comună, organizațiile spun că perioada electorală prelungită a fost „costisitoare pentru economie și pentru populație” și că turbulențele politice riscă să erodeze rezultatele ajustării „deficitelor gemene” (deficit bugetar și deficit de cont curent) obținute prin măsuri fiscal-bugetare adoptate în regim de urgență anul trecut. „România nu-și mai permite să amâne reformele necesare (…) Ne exprimăm profunda îngrijorare că, în lipsa continuității reformelor, turbulențele din mediul politic induc un risc ridicat de a eroda rezultatele ajustării deficitelor gemene (…)”, arată organizațiile de business. De ce contează: ratingul și țintele bugetare, sub presiune Mediul de afaceri leagă explicit întârzierea reformelor de riscuri macroeconomice care pot afecta finanțarea statului și, în lanț, mediul privat. În scenariul unei încetiniri economice pe fondul crizelor suprapuse și al contextului extern volatil, organizațiile avertizează că România ar putea avea dificultăți în respectarea țintelor bugetare și menținerea echilibrelor macroeconomice. „Consecințele pot fi de durată, inclusiv prin revenirea riscului de retrogradare a rating-ului de țară (…) și prin presiuni suplimentare asupra mediului privat.” Ce reforme cer și unde văd blocajul Semnatarii reamintesc că măsurile de anul trecut au vizat „preponderent sectorul privat și populația” și că în 2026 ar fi trebuit să urmeze reforme și restructurări în: mediul public; administrație; companiile de stat, pe care le consideră „esențiale pentru corectarea dezechilibrelor structurale”. În același timp, organizațiile susțin că reformele sunt condiții relevante pentru proiecte strategice, precum atragerea fondurilor din PNRR , aderarea la OECD și finalizarea proiectelor pentru programul SAFE. Miza pentru investiții și fonduri europene Potrivit poziției comune, 2026 era văzut ca un an de consolidare a profilului economic și a avantajelor competitive, pentru a continua atragerea investițiilor, mai ales în sectoare strategice. În acest cadru, mediul de afaceri insistă că politicile publice trebuie să se concentreze pe reforme și investiții, inclusiv pentru a respecta planificarea bugetară. Organizațiile mai arată că execuția bugetară depinde „în mare măsură” de capacitatea de a atrage fonduri europene și de a îmbunătăți colectarea veniturilor, într-un cadru „stabil și predictibil”. Cine semnează apelul Apelul este semnat de următoarele organizații: AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească CCIBRP – Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România–Portugalia CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România CCE-R – Camera de Comerț Elveția–România HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia–România NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România RBL – Fundația Romanian Business Leaders [...]
La peste 100 de zile de la instalarea guvernului condus de Delcy Rodríguez , Venezuela rămâne prinsă în hiperinflație, iar salariul minim lunar a ajuns la echivalentul a circa 0,27 dolari , astfel încât trei luni de muncă nu însumează nici măcar 1 dolar, potrivit CNN . Contrastul dintre vitrine pline și puterea de cumpărare prăbușită indică o problemă economică de fond: reformele și relaxarea unor sancțiuni nu se traduc încă în venituri reale pentru populație. Într-o scenă descrisă din Caracas, un mall pare aglomerat, dar mulți clienți pleacă fără cumpărături. O parte dintre plăți se fac prin aplicații care oferă linii mici de credit legate de anumiți comercianți, rambursate în rate – o soluție care a câștigat popularitate într-o economie cu acces limitat la carduri de credit, pe fondul unei cerințe legale ridicate de rezerve bancare (procentul din depozite pe care băncile trebuie să-l păstreze blocat). Relaxarea sancțiunilor și reluarea discuțiilor cu FMI și Banca Mondială, fără efect imediat în buzunare La peste 100 de zile de la preluarea puterii, au fost anunțate măsuri cu potențial de impact macroeconomic, inclusiv relaxarea sancțiunilor Departamentului Trezoreriei SUA aplicate anterior Băncii Centrale a Venezuelei, Băncii Venezuelei și altor entități bancare. Miza, potrivit materialului, este o integrare mai mare în piața globală și creșterea veniturilor în valută. În paralel, au fost reluate discuțiile între guvernul interimar, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Totuși, în teren, venezuelenii intervievați de CNN spun că viața de zi cu zi a rămas, în mare, neschimbată, în pofida anunțurilor despre investiții și proiecții de creștere economică. Hiperinflația erodează rapid veniturile; alimentele și combustibilul apasă bugetele CNN descrie o economie în care banii „intră și ies” cu o viteză brutală, pe fondul scumpirilor, în special la combustibil și alimente. În acest context, oamenii se grăbesc să cheltuiască bolivarii pe strictul necesar înainte ca moneda să se deprecieze și mai mult. Un exemplu de presiune pe consum: un kilogram de carne costă între 7 și 10 dolari (aprox. 32–46 lei), preț care, raportat la veniturile minime, scoate din alimentație produse considerate de bază, precum proteinele. Companiile se repoziționează, dar creditul în dolari rămâne pentru o minoritate Pe partea de business, un comerciant citat de CNN spune că își lichidează „bodegón”-ul (magazin specializat apărut în anii 2019–2020, alimentat de importuri), pe motiv că modelul nu mai este viabil, și încearcă să se mute către bunuri de uz casnic, pe fondul prudenței crescute a consumatorilor. În același timp, sectorul dealerilor auto este prezentat ca fiind în expansiune, pe fondul îmbătrânirii parcului auto și al închiderii unor uzine de asamblare în anii de criză. Oferta este susținută de facilități de credit denominate în dolari, oferite de companii private, dealeri și unele bănci – însă accesibile, potrivit materialului, doar unei minorități. Salariul minim și miza următoarei decizii: majorarea promisă de 1 mai Un protestatar, Ángel García, spune că salariul minim lunar este de 130 bolivari (aprox. 0,27 dolari) și că până și cumpărarea unui os – simbolul protestului său – presupune un efort semnificativ. El descrie situația ca pe o alegere frecventă între hrană și transport. Delcy Rodríguez a declarat într-un discurs din 8 aprilie că va anunța o majorare „responsabilă” a salariilor de Ziua Muncii, pe 1 mai, și că, pe măsură ce economia se stabilizează, ar putea urma și alte ajustări. Ce ar trebui să se întâmple pentru ca stabilizarea să fie resimțită Economistul și fostul parlamentar de opoziție José Guerra afirmă că în 100 de zile nu se pot aștepta îmbunătățiri economice vizibile, dar susține că economia Venezuelei se va îmbunătăți. El indică drept priorități stabilizarea cursului de schimb și reducerea inflației. Potrivit cifrelor Băncii Centrale a Venezuelei citate în material, inflația anuală era de 650% în martie. Guerra mai spune că o creștere a salariului minim, combinată cu încetinirea deprecierii bolivarului față de dolar, ar putea aduce un prim semn de ușurare, însă schimbările structurale ar putea fi resimțite abia spre finalul celei de-a doua jumătăți a lui 2026. În acest interval, răbdarea populației scade, iar CNN notează că pentru mulți prosperitatea economică este condiționată de schimbări politice care să ofere stabilitate pe termen lung – elemente care nu par iminente. [...]
Bulgaria este estimată să depășească Grecia la PIB pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare , o schimbare de poziții care contează pentru modul în care sunt comparate nivelul de trai și convergența economică în Europa, potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza informațiilor transmise de Agerpres . Datele citate indică o îmbunătățire graduală a poziției Bulgariei în clasamentul a 41 de țări europene analizate: până în 2030, Bulgaria ar urma să ajungă pe locul 30, în timp ce Grecia ar coborî pe locul 32, descris ca unul dintre cele mai severe declinuri din grupul examinat. Ce măsoară indicatorul și de ce schimbă comparațiile Estimările sunt făcute în standarde ale puterii de cumpărare (PPS), adică o ajustare care urmărește să reflecte mai bine venitul „real” și standardele de viață decât valorile nominale. În acest cadru, Bulgaria apare cu o traiectorie „fermă” de creștere, în timp ce Grecia este proiectată pe o tendință descendentă pronunțată în raport. Cifrele-cheie: Bulgaria vs. Serbia și ecartul regional Pentru 2025, PIB-ul pe locuitor al Bulgariei, exprimat în PPS, este estimat la 42.816 euro, față de 32.724 euro în Serbia, ceea ce înseamnă un decalaj de aproape 10.000 euro. Diferența ar urma să se mențină și în 2030, când Bulgaria este estimată la 56.360 euro, iar Serbia la 44.458 euro. În același timp, țările din Balcanii de Vest – Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina – sunt proiectate să rămână semnificativ mai jos în clasament, între locurile 34 și 38. Context european: decalajele rămân mari, chiar și cu avansul Bulgariei Chiar dacă urcă în clasamentul pe PPS, Bulgaria rămâne între statele UE cu venituri mai scăzute în termeni nominali, cu un PIB pe locuitor estimat la aproximativ 28.000 euro. La polul opus, Luxemburgul ar urma să depășească 150.000 euro pe locuitor. În proiecțiile citate, economiile nordice și vestice își păstrează pozițiile dominante: Irlanda ar urma să ajungă pe primul loc până în 2030 (depășind Luxemburg), urmată de Norvegia, Elveția și Danemarca. Germania este menționată drept cea mai solidă performanță dintre marile economii din UE, în timp ce Spania este plasată la capătul inferior al acestui grup. Raportul notează și poziția relativ puternică a Turciei între țările candidate la UE, aceasta urmând să rămână în clasament înaintea unor state membre, inclusiv Grecia, și a unor economii din Balcani. [...]
Rusia își cosmetizează indicatorii economici pentru a masca presiunea pe buget și inflație , iar asta complică evaluarea riscurilor pentru piețele energetice și pentru eficiența sancțiunilor, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Serviciului Militar de Informații și Securitate suedez (MUST) , preluat de AFP și Agerpres. MUST susține că Moscova își ascunde dificultățile economice „pentru a părea mai rezilientă decât este în realitate”. În evaluarea serviciului suedez, Rusia se confruntă cu „o inflație mai mare și un deficit bugetar mai mare” decât cele raportate oficial. Un element relevant pentru investitori și pentru statele care urmăresc sustenabilitatea finanțelor publice ruse este legătura dintre veniturile din petrol și deficit. Conform comunicatului citat, „în ciuda prețurilor recente ridicate la petrol”, care au ajutat la creșterea veniturilor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de un an întreg pentru a reabsorbi deficitul bugetar rusesc. De ce contează: opacitatea datelor schimbă modul în care se citește „reziliența” Rusiei Dacă indicatorii macroeconomici sunt manipulați, devine mai dificil de estimat: cât de rapid se deteriorează echilibrele bugetare și monetare (deficit, inflație); cât de mult pot compensa veniturile din energie presiunea fiscală; ce efect real au sancțiunile asupra capacității de finanțare și de mobilizare a resurselor. MUST mai arată că slăbiciunea economică nu ar schimba obiectivele strategice ale Rusiei, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina și operațiunile „hibride” în țările UE și NATO. Limitarea economică există, dar nu oprește decizia politică Thomas Nilsson, șeful MUST, afirmă că menținerea direcției strategice este „o decizie politică, nu economică”, însă adaugă că „constrângerile economice și sancțiunile afectează tipul de capabilități militare pe care Rusia le poate mobiliza și cât de repede poate face acest lucru”. Materialul nu oferă detalii metodologice despre cum ar fi manipulate datele sau estimări alternative complete pentru inflație și deficit; evaluarea este prezentată la nivel de concluzii, pe baza comunicatului MUST citat de AFP și Agerpres. [...]
O criză politică prelungită poate împinge rapid în sus cursul și dobânzile, crescând costul finanțării statului și al creditelor populației , avertizează economistul Cristian Păun , într-o analiză preluată de Adevărul . Potrivit acestuia, tensiunile politice „deja influențează” piața valutară, în condițiile în care euro a trecut de 5,10 lei și se apropie de recordul istoric de 5,12 lei (8 mai). În scenariul în care instabilitatea continuă, Păun susține că deprecierea leului s-ar putea accelera, iar creditorii ar putea cere dobânzi mai mari, pe fondul dependenței României de finanțarea externă. El subliniază că jumătate din datoria publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea la mișcările de curs. Dobânzi mai mari, efect direct în rate și în costul împrumuturilor statului Economistul avertizează că o criză politică ar putea duce la o creștere rapidă a dobânzilor, cu impact imediat asupra creditelor populației. „ROBOR și IRCC ar putea crește imediat” În argumentația sa, statul se finanțează masiv și de pe piața internă, ceea ce poate pune presiune suplimentară pe dobânzi atunci când riscul perceput crește. Presiune suplimentară pe curs: statul ar putea avea nevoie de mai multă valută Păun mai spune că presiunea pe curs ar putea crește dacă statul ajunge să cumpere valută pentru plata obligațiilor externe. Într-un scenariu de criză politică prelungită, el indică posibilitatea ca euro să urce spre 5,3–5,4 lei. Pe lanțul economic, un euro mai scump ar însemna costuri mai mari pentru energie, importuri și credite denominate în moneda europeană. Riscul de rating: scenariul „junk” și retrageri de capital Un alt risc major, în viziunea economistului, este retrogradarea ratingului de țară. România are perspectivă negativă din partea agențiilor de rating, iar o eventuală coborâre în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar putea declanșa retrageri masive de capital, estimate de el la 40–50 de miliarde de euro (aprox. 200–250 miliarde lei), ceea ce ar pune presiune suplimentară pe curs. Pe termen mai lung, pierderea credibilității ar afecta atât investițiile străine, cât și pe cele locale, iar „lipsa de predictibilitate” este, în opinia sa, riscul central al momentului. Context: deficit ridicat și creștere economică modestă Avertismentele vin în contextul unui deficit bugetar de 7,65% pentru 2025 și al unei estimări a Fondului Monetar Internațional de creștere economică de 0,7% pentru acest an, potrivit articolului. În plan politic, textul menționează că social-democrații au avut o ședință online a Biroului Permanent (detalii în Adevărul ), iar la ora 17:00, la Palatul Parlamentului, este programat evenimentul „Momentul Adevărului”, unde ar urma să participe peste 200 de membri, în condițiile în care 5.000 de membri ar urma să voteze pentru sau împotriva ieșirii de la guvernare a miniștrilor PSD (conform Adevărul ). [...]
România spune că a securizat finanțări de aproape 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) pentru proiecte strategice , în special în energie și infrastructură, după o vizită a unei delegații guvernamentale la Washington și New York, potrivit Agerpres , care citează o postare pe Facebook a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Miza economică este reducerea presiunii de finanțare pentru proiecte mari și, implicit, întărirea credibilității României în fața finanțatorilor internaționali. Cea mai mare parte a sumelor menționate vizează investiții în sectorul energetic, inclusiv retehnologizarea Reactorului 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și proiecte de transport al gazelor naturale. În paralel, ministrul indică și o componentă de sprijin în contextul „crizelor economice și energetice”. Unde merg banii: energie, gaze și măsuri de sprijin Conform ministrului Finanțelor, între rezultatele discuțiilor se numără: aproape 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă; 495 milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) pentru proiecte ale Transgaz , destinate modernizării și extinderii rețelelor de transport al gazelor naturale; 90 milioane de euro (aprox. 450 milioane lei) pentru măsuri de sprijin în contextul crizelor economice și energetice. Nazare afirmă că aceste finanțări reprezintă „doar o parte” din sumele obținute în cadrul vizitei, fără a detalia restul proiectelor sau calendarul exact al accesării banilor. Ce s-a negociat cu instituțiile financiare și ce se schimbă la BERD Ministrul spune că discuțiile cu instituții financiare internaționale au urmărit securizarea finanțărilor pentru proiecte majore din energie, infrastructură și dezvoltare economică, menționând întâlniri la nivel înalt cu Grupul Băncii Mondiale (World Bank Group) , inclusiv cu președintele Ajay Banga. Separat, în relația cu BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), Nazare susține că România a obținut eliminarea garanțiilor suverane cerute până acum pentru finanțarea dedicată BERD pentru Reactorul 1 de la Cernavodă. Totodată, el indică întărirea colaborării pentru proiecte în parteneriat public-privat și propunerea ca BERD să participe la un fond de investiții creat împreună cu BID (Banca de Investiții și Dezvoltare). Mesajul către investitori: ajustare fiscală și costuri de finanțare Un alt pilon al vizitei a fost dialogul cu investitori și agenții de rating, unde ministrul a prezentat evoluțiile economice recente și a afirmat că execuția bugetară din primul trimestru ar indica „un deficit la jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. În logica prezentată, menținerea direcției de ajustare fiscală și a stabilității macroeconomice ar fi esențiale pentru păstrarea ratingului în categoria investițională, reducerea costurilor de finanțare și controlul datoriei publice. Nazare mai arată că au fost organizate întâlniri cu investitori de instituții financiare internaționale precum Bank of America, HSBC, Deutsche Bank și ING, pe care le descrie drept importante pentru accesul României la finanțare „în condiții competitive”. În același mesaj, ministrul leagă rezultatele vizitei de necesitatea ca România să rămână „un partener stabil, predictibil și capabil să livreze”, într-un context global pe care îl descrie drept dificil, marcat de incertitudini economice și geopolitice. [...]
