Știri
Știri din categoria Economie
Migrația milionarilor atinge un nou record în 2026, cu 165.000 de relocări estimate la nivel global, ceea ce marchează cel mai amplu transfer voluntar de capital privat din istoria modernă. Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025, publicat de Henley & Partners și citat de Henley Global, aproximativ 142.000 de persoane cu averi de peste un milion de dolari și-au schimbat reședința în 2025, iar pentru 2026 este estimată o creștere la 165.000, cu 16% mai mult față de anul anterior.
Tendința este confirmată și de sistemul bancar internațional. Conform raportului „Billionaire Ambitions 2025”, publicat de UBS, 36% dintre miliardarii chestionați s-au mutat deja cel puțin o dată în 2025, iar 9% analizează relocarea. În rândul miliardarilor sub 55 de ani, aproape jumătate și-au schimbat țara de reședință.
Principalele motive invocate pentru relocare sunt:
În clasamentul destinațiilor, Emiratele Arabe Unite conduc detașat, cu un aflux net estimat la 9.800 de milionari în 2025, potrivit unei analize publicate de Gulf Business. Dubai atrage antreprenori și administratori de averi prin lipsa impozitului pe venit, regimul fiscal favorabil și programul „Golden Visa”. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu aproximativ 7.500 de noi rezidenți bogați, urmate de Italia și Elveția, în timp ce Arabia Saudită și Singapore își consolidează poziția prin stabilitate și infrastructură financiară solidă.
La polul opus, Regatul Unit înregistrează cel mai amplu exod de milionari din ultimul deceniu, pe fondul eliminării regimului fiscal „non-dom” în aprilie 2025. Aproximativ 16.500 de persoane cu averi mari sunt așteptate să părăsească țara într-un singur an, depășind alte economii majore.
Fenomenul confirmă o reașezare accelerată a capitalului global, în care stabilitatea politică, fiscalitatea și calitatea vieții devin criterii decisive pentru redistribuirea averilor la nivel mondial.
Recomandate
Banca Mondială vede stagnare economică în 2026, ceea ce amplifică presiunea pe buget și pe finanțarea statului , după ce instituția și-a revizuit în jos estimările pentru România, potrivit Economedia . Banca Mondială estimează acum o creștere de 0% a economiei României în 2026, față de un avans de 1,3% prognozat în primăvară, conform celui mai recent raport semianual „Perspectivele Economice Globale” (Global Economic Prospects), publicat joi. Pentru 2027, instituția anticipează o creștere de 1,7% , în scădere față de prognoza din ianuarie, de 1,9% . În 2028, economia românească ar urma să crească cu 2% . De ce contează: spațiul fiscal limitat poate restrânge reacția statului În raport, Banca Mondială indică faptul că, în perioada 2026-2028, politica fiscală este așteptată să susțină în mare măsură creșterea în majoritatea economiilor, însă deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate pe fondul presiunilor persistente asupra cheltuielilor (inclusiv apărare) și al unor măsuri temporare precum subvențiile interne și controalele de preț, menite să atenueze impactul scumpirii energiei. În acest context, instituția avertizează că „spațiul fiscal limitat”, inclusiv în România, poate constrânge capacitatea autorităților de a absorbi șocul , potrivit Agerpres, citată de publicație. Context regional: revizuiri negative și datorie publică în creștere Banca Mondială notează că, din ianuarie, cele mai semnificative înrăutățiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova și Ucraina , determinate în principal de șocul prețului materiilor prime , alături de evoluții specifice fiecărei țări. Totodată, raportul menționează că în Europa și Asia Centrală (ECA) nivelul mediu al datoriei publice ar urma să crească la aproximativ 40% din PIB până în 2027 , iar alegerile programate în multe țări adaugă incertitudini asupra perspectivelor fiscale. [...]
FMI vede o combinație mai dificilă pentru zona euro: creștere mai slabă și inflație mai ridicată , ceea ce poate menține presiunea pe dobânzi și pe costurile de finanțare ale companiilor. Într-un raport citat de Economica , instituția a revizuit în jos estimarea de creștere și în sus prognoza de inflație pentru economiile care folosesc moneda euro. FMI anticipează o creștere economică de 0,9% „anul acesta”, față de 1,1% în prognoza din aprilie. În același timp, inflația ar urma să ajungă la 2,8%, de la 2,6% estimat anterior. Instituția notează că și în aprilie înrăutățise previziunile de creștere față de estimarea din ianuarie. Riscul energetic, în centrul revizuirii Fondul arată că, după o perioadă în care economia a crescut „la potențial”, iar inflația s-a menținut în jurul țintei BCE de 2%, perspectivele s-au deteriorat. În evaluarea FMI, războiul din Orientul Mijlociu reprezintă „un șoc negativ mare la adresa aprovizionării, dar temporar”. Raportul avertizează însă că un șoc energetic mai persistent ar putea împinge inflația și așteptările inflaționiste și mai sus, în timp ce declinul încrederii sau stresul financiar ar putea reduce cererea. FMI enumeră drept riscuri suplimentare o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, întârzieri în repararea infrastructurii energetice, intensificarea ostilităților în Ucraina și noi ajustări de politică comercială. Implicații pentru dobânzi și politica fiscală Pe partea de politică monetară, FMI se așteaptă ca Banca Centrală Europeană — care „joi a majorat dobânzile pentru prima dată după 2023” — să le crească din nou în 2026 cu un nivel cumulat de 50 de puncte de bază, fiind posibilă și o a treia majorare. În paralel, instituția îi avertizează pe miniștrii de Finanțe din zona euro să nu se grăbească să protejeze economiile de impactul costurilor ridicate la energie, argumentând că sprijinul fiscal pe scară largă „nu este justificat”. Ca termen de comparație, Banca Mondială a estimat joi că zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 0,8% în 2026, față de 1,4% în 2025. [...]
Cheltuielile turiștilor străini în România au trecut de 5 miliarde de euro în 2025, dar piața rămâne mică în regiune , iar diferența față de Polonia, Cehia și Ungaria indică un potențial economic încă nevalorificat, potrivit unei analize Economedia , bazată pe date Eurostat citate de Colliers . România a ajuns la un nivel de aproape 2,8 ori mai mare decât în 2016, ceea ce echivalează cu o creștere medie anuală de aproximativ 12% în ultimul deceniu – cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. În 2025 s-a consemnat totuși o scădere de aproape 4% față de anul anterior, însă începutul lui 2026 a revenit pe plus: cheltuielile vizitatorilor străini au crescut cu peste 8% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Cine aduce banii: SUA urcă pe primul loc Cei mai importanți contributori la cheltuielile turiștilor străini au fost vizitatorii din Statele Unite, Germania, Marea Britanie și Italia. Împreună, aceștia au cheltuit aproape 2 miliarde de euro, adică aproximativ 40% din total. În 2025, pentru prima dată, turiștii americani au fost cei mai mari cheltuitori în România: SUA: 554 milioane de euro Germania: 546 milioane de euro Marea Britanie: 518 milioane de euro Italia: 463 milioane de euro Colliers notează și o schimbare de profil: crește contribuția turiștilor din afara piețelor europene tradiționale, iar turiștii japonezi au avut una dintre cele mai puternice evoluții din ultimul deceniu, cu cheltuieli de 13 ori mai mari decât în 2016 (de la o bază mai redusă). România crește mai repede, dar rămâne în urma vecinilor Deși România a avut cel mai rapid ritm de creștere din UE în ultimul deceniu, nivelul absolut rămâne modest în comparație cu piețele regionale. Între 2016 și 2025, Bulgaria, Cehia, Ungaria și Polonia au avansat cu ritmuri medii anuale de aproximativ 3%-5%, sub România, însă porneau de la baze mai mari. În termeni de volum: România depășește doar ușor Bulgaria; Ungaria și Cehia atrag anual aproximativ 8-9 miliarde de euro din turism internațional; Polonia ajunge la aproape 14 miliarde de euro. Miza pentru hoteluri: proiecte noi și orientare spre segmentul superior Creșterea turismului internațional se suprapune cu o nouă etapă de dezvoltare a pieței hoteliere. Colliers estimează că România ar putea adăuga peste 5.000 de camere de hotel până la finalul deceniului, dacă proiectele anunțate vor fi livrate conform planurilor, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 5% a stocului total. Accentul este mai puternic pe zona de 4 și 5 stele, unde sunt concentrate multe dintre proiecte. România are în prezent aproximativ 42.000 de camere în hoteluri de 4 și 5 stele, iar o parte dintre noile dezvoltări ar urma să aducă branduri aflate la prima prezență locală, precum The Hoxton, Hyatt, Kempinski, Hotel Indigo, AC Hotels by Marriott, The Crest Collection sau The Julius. Ce urmează: potențial există, dar depinde de investiții și promovare Analiza Colliers sugerează că turismul internațional poate deveni un motor mai important pentru industria hotelieră, mai ales dacă cererea locală ar fi afectată de presiuni economice, inflație și prudența consumatorilor. Pentru a reduce decalajul față de Polonia, Cehia și Ungaria, miza rămâne transformarea interesului pentru destinații „accesibile și mai puțin aglomerate” în fluxuri constante, prin investiții în infrastructura turistică (nu doar hotelieră) și o promovare mai coerentă pe piețele externe. [...]
CNSP taie prognoza de creștere la 0,1% în 2026 , un semnal care crește presiunea pe veniturile bugetare și face mai probabilă o rectificare negativă în această vară, potrivit Ziarul Financiar . Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) și-a revizuit estimarea de creștere economică pentru acest an la 0,1%, de la 1% în decembrie. Publicația notează că este aceeași prognoză publicată recent de Comisia Europeană . În același timp, CNSP a urcat estimarea inflației medii anuale la 7,9% (de la 6,5% în prognoza din decembrie). Pe acest fond, deși economia ar urma să stagneze în termeni reali, PIB-ul nominal este proiectat să crească la 2.051 mld. lei, față de 2.045 mld. lei în prognoza anterioară. De ce se schimbă scenariul macro: șoc energetic și riscuri geopolitice CNSP își justifică reevaluarea prin intensificarea incertitudinilor globale și regionale, pe fondul conflictului prelungit din Ucraina și al escaladării unui nou conflict în Orientul Mijlociu, care „a generat un șoc energetic” și a perturbat inclusiv lanțurile globale de îngrășăminte chimice și alte produse care tranzitează regiunea. În material este menționat și riscul ca întreruperile în aprovizionarea cu îngrășăminte să afecteze producția agricolă, cu presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentare. Economistul Laurian Lungu este citat cu așteptări privind un nou val de scumpiri din toamnă, odată cu strângerea recoltei, în contextul unei producții mai mici. Consumul scade, investițiile rămân pe plus În scenariul CNSP, consolidarea fiscală și inflația ridicată ar urma să reducă consumul intern, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete ar avea o contribuție pozitivă, atenuând efectele. Noile estimări indică: consum final: -1,9% (față de +0,8% în estimarea din decembrie 2025); consum privat: -1,8% (față de +0,8%); consum guvernamental: -2% (față de +0,7%); formarea brută de capital fix (investiții nete în active): +4,2% (față de +4%). Ce se vede pe sectoare și pe venituri Pe partea de formare a PIB, CNSP estimează: industrie: -0,3% (față de +0,5% anterior); agricultură: +3,5% (față de +2%); construcții: +5,5% (față de +4,1%); servicii: -0,8% (față de +0,4% anterior). La venituri, salariile nominale ar continua să crească, însă creșterea reală a veniturilor este estimată la -1,9% (față de -0,9% în prognoza din decembrie), pe fondul unei inflații medii anuale mai ridicate, anticipată la 7,2% (de la 6,5% în estimarea din decembrie 2025). Ce urmează: rectificare bugetară și un posibil reviriment în 2027 În contextul acestei revizuiri, Ziarul Financiar notează că rectificarea bugetară care ar urma să fie operată în această vară va fi „cel mai probabil” negativă. CNSP vede semne mai bune anul viitor: relansarea din 2027 ar urma să fie susținută de reducerea inflației și condiții de finanțare mai favorabile. În proiecții, șomajul ar crește moderat în 2026 și ar coborî în 2027 la 5,9% (de la 6,3% în 2026), iar deficitul de cont curent ar urma să se îmbunătățească la 6,3% din PIB în 2027 (de la 6,7% din PIB în acest an). [...]
Reducerea producției de diamante în Botswana taie direct în locuri de muncă și venituri , iar șocul se propagă din mine către gospodării și bugetul public, într-o economie puternic dependentă de acest sector, potrivit Al Jazeera . În nordul țării, la Orapa, un fost angajat al operațiunilor Debswana spune că a fost disponibilizat fără avertisment după 14 ani, deși lucra pe contracte reînnoibile și se aștepta să rămână angajat până în 2027. El afirmă că, la începutul lui 2025, a luat un împrumut de 26.000 pula (aprox. 9.000 lei) pentru a cumpăra o mașină, mizând pe stabilitatea jobului, iar câteva luni mai târziu a rămas fără venit și fără compensații, cu datorii și cheltuieli curente, inclusiv taxe școlare. Al Jazeera notează că a cerut un punct de vedere companiei Enabler Hires (Pty) Ltd, printr-un oficial de management, însă acesta a refuzat să răspundă întrebărilor. Producție mai mică la Debswana, efecte în lanț în economie Disponibilizările vin pe fondul încetinirii abrupte a sectorului diamantelor, „coloana vertebrală” a economiei Botswanei. Debswana Diamond Company – companie mixtă între guvern și De Beers – a redus producția cu aproximativ 27% în 2024, la 17,9 milioane de carate, pe fondul cererii globale slabe, și plănuiește o nouă scădere în 2025, către circa 15 milioane de carate. Compania asigură aproximativ 90% din vânzările de diamante ale țării. Impactul macroeconomic este deja vizibil: economia Botswanei s-a contractat cu aproximativ 5,3% în trimestrul al doilea din 2025, cea mai puternică scădere de la pandemie, în principal din cauza declinului producției de diamante, potrivit Reuters. Tot Reuters și S&P Global Ratings indică faptul că diamantele aduc circa 70% din veniturile din export și aproximativ o treime din veniturile guvernamentale, iar S&P a retrogradat în 2025 ratingul suveran al Botswanei la BBB-, invocând presiunea prelungită a declinului global al diamantelor și slăbirea veniturilor fiscale. Presiune pe gospodării: contracte mai scurte, venituri mici, costuri în creștere Sindicatele din minerit descriu o deteriorare rapidă a siguranței locului de muncă. Secretarul general al Botswana Mineworkers Union, Mbiganyi Gaekgotswe, spune că incertitudinea legată de reînnoirea contractelor și de reducerea orelor suplimentare se traduce direct în dificultăți la plata ratelor, a facturilor medicale și a cheltuielilor familiale. La nivelul contractorilor și furnizorilor de servicii, restructurarea ar fi împins mai mulți angajați către acorduri pe termen scurt, potrivit lui Dominic Obusitse Mapoka, președintele Botswana Diamond Workers Union. El afirmă că mulți câștigă între 190 și 250 de dolari pe lună (aprox. 870–1.150 lei), în timp ce costurile cu alimentele și transportul cresc, cu efecte și asupra micilor afaceri dependente de activitatea minieră. De ce contează: riscul unei economii concentrate și răspunsul autorităților S&P Global Ratings indică drept factori ai presiunii asupra sectorului cererea slabă, competiția diamantelor de laborator și reducerea cheltuielilor pentru bunuri de lux în piețe-cheie. În acest context, politologul Levy Ndou (Tshwane University of Technology) avertizează că dependența de un singur sector amplifică severitatea șocurilor externe și cere accelerarea diversificării, inclusiv către agricultură și producția de carne de vită, plus legături comerciale regionale mai puternice. Ministrul Muncii și Afacerilor Interne, Pius Mokgware, spune că guvernul încearcă să absoarbă pierderile de locuri de muncă prin extinderea mineritului de cupru și lansarea de proiecte noi, iar eforturile de diversificare vizează și agricultura, turismul și tehnologia informației și comunicațiilor. Ministrul Minelor și Energiei, Bogolo Joy Kenewendo, nu a răspuns solicitărilor repetate de comentarii, potrivit materialului. Pentru lucrătorii afectați, miza rămâne imediată: găsirea unui nou venit într-o piață a muncii în care, după cum descriu intervievații, alternativele sunt puține și mai prost plătite decât în minerit. [...]
Scăderea cu 3,8% a comenzilor industriale din Germania în aprilie reaprinde riscul unei contracții economice în T2 , după un martie atipic de puternic, potrivit Biziday , care citează datele publicate de Oficiul Național de Statistică (Destatis). Comenzile au coborât cu -3,8% față de luna precedentă (date ajustate sezonier), după ce în martie urcaseră cu +4,5% . Așteptările din sondajele realizate de Reuters și Bloomberg indicau o scădere mai mică, de -2% , ceea ce amplifică semnalul de slăbiciune pentru începutul trimestrului al doilea. Unde se vede reculul: intern, extern și mai ales Zona Euro Declinul a fost relativ generalizat: comenzile interne : -2,9% ; comenzile externe : -4,2% ; comenzile din Zona Euro : -11,1% (cea mai abruptă scădere); comenzile din afara Zonei Euro : +0,8% (ușoară creștere). Cele mai afectate sectoare au fost industria auto , echipamentele electrice și utilajele . Semnalul „pe trei luni” sugerează o tendință, nu o fluctuație Un indicator urmărit pentru că este mai puțin volatil – evoluția pe trei luni – arată că noile comenzi din februarie-aprilie au fost cu -3,1% sub trimestrul anterior , ceea ce sugerează o scădere susținută , nu doar un recul punctual într-o singură lună. Context: șocuri externe, energie scumpă și incertitudine înainte de ședința BCE Germania a început anul cu o creștere economică de +0,3% în T1 , însă conflictul din Orientul Mijlociu afectează tot mai mult consumatorii și companiile, iar activitatea economică s-a redus în aprilie și mai, întărind perspectiva unei contracții în trimestrul al doilea. Economistul-șef al Commerzbank , Joerg Kraemer, a avertizat că economia germană se va „contracta ușor” probabil în T2. Ministerul Economiei indică drept factori de presiune prețurile ridicate la energie și materii prime , incertitudinea geopolitică , blocajele din lanțurile de aprovizionare și reducerea cererii . La acestea se adaugă tensiunile comerciale SUA–UE și perspectiva unor noi creșteri ale dobânzilor, în condițiile în care Banca Centrală Europeană se reunește în această săptămână . Deși programul german de investiții publice în apărare și infrastructură, de sute de miliarde de euro , ar trebui să susțină economia, efectele sunt „estompate” de presiunile externe, iar date recente arată că fondul de infrastructură de 500 de miliarde de euro a avut un debut lent. [...]
