Știri din categoria Economie

Acasă/Știri/Economie/Migrația milionarilor atinge 165.000 de...

Migrația milionarilor atinge 165.000 de relocări în 2026; Emiratele Arabe Unite și SUA atrag capitalul, iar Regatul Unit pierde 16.500 de rezidenți bogați

Bancnote de dirhami în fața unui peisaj urban modern din Emiratele Arabe Unite.

Migrația milionarilor atinge un nou record în 2026, cu 165.000 de relocări estimate la nivel global, ceea ce marchează cel mai amplu transfer voluntar de capital privat din istoria modernă. Potrivit Henley Private Wealth Migration Report 2025, publicat de Henley & Partners și citat de Henley Global, aproximativ 142.000 de persoane cu averi de peste un milion de dolari și-au schimbat reședința în 2025, iar pentru 2026 este estimată o creștere la 165.000, cu 16% mai mult față de anul anterior.

Tendința este confirmată și de sistemul bancar internațional. Conform raportului „Billionaire Ambitions 2025”, publicat de UBS, 36% dintre miliardarii chestionați s-au mutat deja cel puțin o dată în 2025, iar 9% analizează relocarea. În rândul miliardarilor sub 55 de ani, aproape jumătate și-au schimbat țara de reședință.

Principalele motive invocate pentru relocare sunt:

  • calitatea vieții – 36%
  • incertitudinile geopolitice – 36%
  • optimizarea fiscală – 35%

În clasamentul destinațiilor, Emiratele Arabe Unite conduc detașat, cu un aflux net estimat la 9.800 de milionari în 2025, potrivit unei analize publicate de Gulf Business. Dubai atrage antreprenori și administratori de averi prin lipsa impozitului pe venit, regimul fiscal favorabil și programul „Golden Visa”. Statele Unite ocupă locul al doilea, cu aproximativ 7.500 de noi rezidenți bogați, urmate de Italia și Elveția, în timp ce Arabia Saudită și Singapore își consolidează poziția prin stabilitate și infrastructură financiară solidă.

La polul opus, Regatul Unit înregistrează cel mai amplu exod de milionari din ultimul deceniu, pe fondul eliminării regimului fiscal „non-dom” în aprilie 2025. Aproximativ 16.500 de persoane cu averi mari sunt așteptate să părăsească țara într-un singur an, depășind alte economii majore.

Fenomenul confirmă o reașezare accelerată a capitalului global, în care stabilitatea politică, fiscalitatea și calitatea vieții devin criterii decisive pentru redistribuirea averilor la nivel mondial.

Tag-uri:ubshenley & partnersmigratie milionarifiscalitate internationalarelocare capitalexod milionariemiratele arabe unite
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăhenleyglobal.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre viitorul economic al Europei la un summit.
Economie12 feb. 2026

Cancelarul german Merz cere decizii puternice pentru Europa - evitarea declinului economic prin dereglementare amplă

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat necesitatea unor decizii puternice pentru a evita declinul economic al Europei , potrivit AGERPRES . În cadrul unei întâlniri cu industriași la Anvers, Belgia, Merz a accentuat importanța reducerii drastice a reglementărilor și a reformării legislației europene pentru a menține competitivitatea economică a continentului. Cancelarul a avertizat că după 25 de ani de declin progresiv față de principalii concurenți, Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv. El a subliniat că doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană și a pledat pentru dereglementarea tuturor sectoarelor, cu o revizuire completă a legislației, nu doar cu modificări minore. Merz a criticat propunerea Franței de a impune 'preferința europeană', care ar obliga companiile ce beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa. El a susținut că o astfel de măsură ar trebui aplicată doar în sectoarele strategice și ca ultimă soluție, promovând mai degrabă conceptul de 'Made with Europe' decât 'Made in Europe'. Această poziție vine în contextul unui summit al Celor 27, dedicat competitivității Uniunii Europene . [...]

Prezentare OLX Job Index 2025 la București, evidențiind tendințele pieței muncii.
Economie12 feb. 2026

OLX Job Index 2025 arată o piață a muncii mai selectivă; Competiția pentru fiecare job a crescut puternic

OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile. [...]

Dan Ostahie discutând despre criza economică din România.
Economie11 feb. 2026

Dan Ostahie, fondatorul Altex avertizează: : „Suntem deja în criză, doar că cifrele încă nu o arată”

România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex , în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES . Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori. „ Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo ”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente. Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei: Reducerea inflației , posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului Costuri energetice sub media europeană , necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial Control mai bun asupra prețului energiei , considerat un bun național și fundament al creșterii economice În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE. El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului . Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează” Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient . „Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.” [...]

Vicepremierul Tánczos Barna discută despre relansarea economică a României.
Economie11 feb. 2026

Guvernul pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro - investiții strategice pentru 2026 cu susținere de stat

Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]

Discuții între lideri americani și români despre investiții și colaborare economică.
Economie11 feb. 2026

Investițiile americane în România ar putea crește - discuții pe teme de energie, sănătate și IT la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan anunță că liderii companiilor americane doresc să continue investițiile în România, după o întâlnire la Cotroceni transmite Știripesurse . Președintele României a discutat marți cu reprezentanții marilor companii americane, reuniți prin Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Aceștia și-au exprimat intenția de a menține și extinde investițiile în țara noastră, subliniind existența unor premise solide pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale în următorii ani. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme importante pentru mediul economic, precum asigurarea unui cadru predictibil și stabil, cooperarea în sectoarele energiei, materiilor prime critice și sănătății. De asemenea, președintele a evidențiat transformările din industria IT românească și potențialul de creștere a relevanței acesteia prin atragerea de noi investiții americane. Nicușor Dan a transmis companiilor americane deschiderea autorităților române de a valorifica orice oportunități de afaceri, având în vedere poziția strategică a României la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale. Această întâlnire reflectă interesul reciproc pentru dezvoltarea colaborării economice în contextul actual. [...]

Vladimir Putin în timpul unei întâlniri oficiale, cu o expresie serioasă.
Economie07 feb. 2026

Stagnarea economiei ruse pune presiune pe Kremlin - costuri mai mari pentru Putin

Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare , pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian , care preia o analiză The Guardian. După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici. Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export. „Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută. Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile. [...]