Știri
Știri din categoria Economie
Un scenariu de conservare în Munții Făgăraș ar putea aduce aproape 100 de milioane de euro până în 2030 (aprox. 500 de milioane de lei) în economia locală, prin cheltuieli ale turiștilor în cazare, ghidaj și servicii conexe, potrivit Știrile Pro TV. Estimarea este condiționată de protejarea zonei și includerea ei într-un sistem de conservare, spune István Szabó, director în cadrul Fundației Conservation Carpathia (FCC).
Banii ar proveni din consumul direct al vizitatorilor – „cazări, ecoturism, ghizi locali, produse locale și serviciile conexe”, conform lui Szabó, care indică drept bază un studiu de impact al ecoturismului asupra economiei locale realizat de Roland Berger. Miza economică, în această logică, este schimbarea sursei de venit: de la exploatarea lemnului la servicii turistice care lasă o parte mai mare din cheltuieli în comunitate.
FCC urmărește crearea în Munții Făgăraș a unui parc național de mari dimensiuni, proiect descris în material ca „Yellowstone-ul Europei”. Potrivit fundației, inițiativa întâmpină opoziție din partea comunităților locale și a industriei forestiere, pe fondul temerilor că declararea parcului ar opri exploatarea lemnului – activitate care „susține mii de locuri de muncă în prezent” – și ar bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi și drumuri.
În contrapondere, fundația susține că ecoturismul poate funcționa ca alternativă economică, cu câștiguri directe pentru localnici din:
Ca exemplu, FCC indică Parcul Național Pădurea Bavareză din Germania, prezentat drept „motor economic regional”. Szabó spune că, deși ideea nu a fost inițial populară, acceptarea ar fi crescut de la 20% la peste 80%, iar „impactul total al parcului” ar fi ajuns la peste 500 de milioane de euro anual.
În același context, el compară cheltuielile turiștilor: în Bavaria ar ajunge anual peste 1,3 milioane de vizitatori, cu o cheltuială medie de aproximativ 80 de euro pe sejur, iar în Munții Făgăraș cheltuiala medie „depășește deja 50 de euro per turist”, cu potențial de creștere.
Un element central al modelului descris este proporția cheltuielilor care rămâne local: Szabó afirmă că peste 60% din banii cheltuiți de turiști s-ar întoarce direct la localnici și producători. În prezent, organizația spune că lucrează cu 40 de producători locali și o rețea de 10 puncte gastronomice locale, iar peste 80% dintre angajații implicați în activitățile din zonă ar proveni din localitățile de la poalele Munților Făgăraș.
Materialul subliniază și ideea că ecoturismul „nu necesită investiții foarte mari, construite de la zero”, ci mai degrabă „accesibilizarea resurselor naturale”.
În descrierea din material, ecoturismul se diferențiază de turismul de masă prin accentul pe protejarea naturii și pe beneficii directe pentru comunități. Sunt menționate ca exemple:
Estimarea de „aproape 100 de milioane de euro până în 2030” este prezentată ca dependentă de protejarea zonei și includerea într-un sistem de conservare. În lipsa acestor pași, materialul nu oferă un calendar sau o decizie concretă care să garanteze materializarea veniturilor, iar tensiunea cu actorii care depind de exploatarea lemnului rămâne un factor major de risc pentru implementare.
Recomandate
Partidul Comunist din Cuba a aprobat un pachet de măsuri de piață care deschide economia către inițiativă privată și capital străin , într-o schimbare de direcție cu potențial de rescriere a regulilor de funcționare pentru companii și finanțe pe insulă, potrivit Al Jazeera . Pachetul, descris drept unul „de urgență”, a fost înaintat Adunării Naționale, unde este „aproape sigur” că va fi adoptat. Miza economică este crearea rapidă de spațiu pentru producție, investiții și finanțare într-o economie afectată de presiuni externe, dar și de blocaje interne, după cum a recunoscut președintele Miguel Díaz-Canel într-un discurs televizat către Comitetul Central al partidului. Ce schimbări ar aduce pachetul: firme private, investiții și bănci Conform planului, autoritățile ar urma să extindă oportunitățile pentru întreprinderi private și să introducă măsuri pentru atragerea de investiții străine suplimentare, inclusiv de la cubanezii din diaspora. Pachetul ar putea deschide și alte segmente până acum dominate de stat, între care: dezvoltări imobiliare private pe insulă; transformarea unor companii de stat în afaceri comerciale private, cu acțiuni și participații (equity); intrarea băncilor private într-un sector financiar dominat anterior de stat. De ce acum: presiune externă, dar și „birocrație” internă Díaz-Canel a spus că situația economică gravă nu poate fi pusă doar pe seama presiunilor externe. El a invocat „lentoarea, birocrația și normele” care îi împiedică pe cei care vor să producă, precum și decizii amânate. „Situația cere schimbări urgente și necesare.” Contextul extern rămâne însă relevant: SUA mențin de decenii un embargo comercial asupra Cubei, iar din ianuarie presiunea ar fi crescut, inclusiv prin blocarea livrărilor de combustibil către insulă de către administrația președintelui Donald Trump, notează publicația. Reacții și implicații politice: UE, „hardlineri” și semnale din SUA În aceeași zi, Uniunea Europeană a adoptat o rezoluție care cere sancțiuni împotriva lui Díaz-Canel și a conducerii Grupo de Administracion Empresarial SA , un conglomerat de afaceri operat de armata cubaneză. Rezoluția condamnă ceea ce descrie drept „represiune sistematică” și cere „schimbări economice și politice profunde”. Pe plan intern, Díaz-Canel a anticipat opoziție din partea aripii dure a partidului, afirmând că unele reforme „nu vor avea consens absolut”, dar „nu pot fi amânate”. Fostul lider Raúl Castro, inculpat de SUA în mai, ar fi susținut și el planul. Dinspre Washington, oficiali ai administrației Trump – inclusiv secretarul de stat Marco Rubio – au afirmat în repetate rânduri că reformele economice ar putea reduce presiunea asupra Cubei, însă SUA nu au reacționat imediat la ultimele decizii. Întrebat dacă SUA își vor îndrepta atenția către Cuba, vicepreședintele JD Vance a spus că Washingtonul discută cu guvernul cubanez despre „cum ar putea să-și schimbe felul de a acționa” pentru o relație mai bună, dacă ia „decizii inteligente”. [...]
Primăria Capitalei a încasat peste 16,2 milioane de lei din abonamentele de parcare doar în luna mai , dublu față de februarie, pe fondul creșterii cererilor după eliminarea gratuității pentru mașinile hibrid, potrivit Știrile Pro TV . Pentru bugetul local, schimbarea se traduce într-un salt rapid al veniturilor recurente din parcarea publică. Primăria Municipiului București (PMB) spune că în mai au fost depuse 139.738 de cereri de abonamente, față de circa 70.000 în februarie, iar încasările au urcat de la 8 milioane de lei la peste 16,2 milioane de lei. „S-au dublat cererile pentru abonamente de parcare! În luna mai, de când a fost eliminată gratuitatea pentru maşinile hibrid, am avut 139.738 de cereri de abonamente (...) Asta înseamnă încasări de peste 16,2 milioane de lei în luna mai.” Ce tipuri de abonamente au generat cererile Din totalul cererilor din luna mai, PMB indică următoarea structură: 127.287 abonamente de zi; 6.150 abonamente de zonă unică; 6.301 abonamente de riveran. Extinderea parcărilor administrate și ce urmează Numărul locurilor de parcare administrate de Compania Municipală Parking a ajuns la 48.409, de la 43.230 la începutul anului. În perioada următoare, ar urma să fie amenajate și date în folosință încă aproximativ 5.000 de locuri, „în funcție de finalizarea lucrărilor și proiectelor aflate în desfășurare”. Tarife și reguli de utilizare Pentru locurile marcate cu albastru, tarifele sunt: 5 lei/oră; 30 lei/zi; 500 lei/lună. Plata permite parcarea pe orice loc albastru disponibil din București. Pentru riverani, prețurile sunt de 50 lei/lună sau 500 lei/an, cu condiții de eligibilitate (mașină înmatriculată în București, domiciliu/reședință în București și parcaj public cu plată la adresă sau în proximitate). Parcarea se plătește în intervalul 08:00–20:00, prin SMS la 7576, prin aplicațiile Parking București, AmParcat și Qport, cu cardul la parcometre sau numerar la automatele SelfPay din magazinele din proximitate. [...]
Instabilitatea politică riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României , cu efecte care se văd deja în dobânzile plătite de populație și care ar putea ajunge, în următoarele săptămâni, și în evaluarea ratingului de țară, potrivit declarațiilor fostului președinte Traian Băsescu , citate de Adevărul . Băsescu s-a declarat rezervat în privința șanselor de învestire a Guvernului Veștea , avertizând că prelungirea blocajului politic poate amplifica presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile din economie. Declarațiile au fost făcute miercuri seara, la TVR Info. Dobânzi mai mari la credite și risc de deteriorare a ratingului Fostul șef al statului susține că efectele instabilității se văd deja la nivelul populației, prin scumpirea împrumuturilor, și că o eventuală deteriorare a ratingului ar putea accentua această tendință. „Deja românilor au început să le crească dobânzile la împrumuturi. Deja instabilitatea politică pune sub semnul întrebării și ratingul de țară și, în două-trei săptămâni, vom avea o nouă evaluare. N-aș vrea să ne găsească această nouă evaluare fără Guvern”. Costurile de împrumut ale statului, comparate cu țări „junk” Băsescu a mai afirmat că, din documentele pe care le-a analizat, costurile de finanțare ale României au ajuns la niveluri „alarmante”, iar dobânzile la care se împrumută statul ar fi peste cele ale unor țări încadrate în categoria nerecomandată investițiilor (așa-numita categorie „junk”, adică sub pragul „investment grade”). „Dobânzile la care România se împrumută sunt mai mari decât dobânzile unor țări care sunt în categoria nerecomandată pentru investiții, în categoria junk”. În acest context, fostul președinte a descris situația economică drept „extrem de fragilă” și a cerut clasei politice să prioritizeze formarea unui executiv stabil, pentru a limita riscurile de finanțare și de percepție externă asupra României. [...]
Scăderea consumului și a puterii de cumpărare împinge companiile să frâneze angajările , iar o parte dintre ele își ajustează atât volumele de recrutare, cât și bugetele de salarii, potrivit unui sondaj eJobs citat de Libertatea . 41,3% dintre angajatorii participanți spun că și-au păstrat planurile de recrutare stabilite la începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus recrutarea cu 10%-25%, iar 7,7% au redus-o cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră. Ce a lovit cel mai mult strategiile de HR În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt: scăderea consumului și a puterii de cumpărare (50%); instabilitatea politică internă (45,8%); creșterea costurilor operaționale, inclusiv energie și logistică (43,8%); contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor (35,4%). CEO-ul eJobs, Bogdan Badea, leagă aceste presiuni de rezultate economice mai slabe și de nevoia companiilor de a-și regândi planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor. Cum se traduce scăderea consumului în decizii de personal Strict pe efectul scăderii consumului, respondenții indică mai ales măsuri de „îngheț” al extinderii, nu concedieri: 54,5% au oprit extinderea echipelor, fără reduceri de personal; 19,3% au redus personalul din departamentele de suport; 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție; 26,1% spun că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele sau serviciile lor a rămas stabilă. În privința tensiunilor politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă prudență la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. Recrutare mai mult „de înlocuire” și presiune pe bugetele salariale Aproape jumătate dintre respondenți spun că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea angajaților care pleacă voluntar. Un sfert recrutează pe toate nivelurile, 22,6% doar pentru roluri critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Pe partea de compensații, sondajul indică ajustări ale bugetelor salariale, în general în sens pozitiv: 30,8% au acordat creșteri salariale pentru a compensa inflația; 39,6% au rămas la bugetul anual stabilit; 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări; 6,6% au redus sau eliminat beneficii extrasalariale, fără să umble la salarii. Pentru 2026, principala prioritate declarată este retenția angajaților performanți (51,6%). Sondajul a fost realizat în aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii. [...]
Un angajator din cinci spune că a înghețat angajările , pe fondul deteriorării contextului economic și al creșterii incertitudinii, potrivit unui sondaj eJobs România citat de Economedia . Datele indică o piață a muncii mai prudentă, în care companiile își calibrează recrutarea și bugetele, cu accent tot mai mare pe retenție. Din totalul angajatorilor participanți, 41,3% spun că planurile de recrutare au rămas neschimbate față de începutul anului, în timp ce 20,2% au înghețat complet angajările. Alți 18,3% au redus volumul de recrutare cu 10%–25%, iar 7,7% au redus recrutarea cu peste acest nivel. În același timp, 12,5% afirmă că schimbarea contextului a adus oportunități noi și că recrutează mai mult decât estimaseră inițial. Ce împinge companiile spre prudență în recrutare În rândul celor care declară un impact negativ asupra strategiei de resurse umane, principalele cauze invocate sunt legate de cerere, costuri și incertitudine, conform sondajului: 50% indică scăderea consumului și a puterii de cumpărare; 45,8% menționează instabilitatea politică internă; 43,8% indică creșterea costurilor operaționale (energie, logistică); 35,4% menționează contextul geopolitic extern, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu și efectul asupra prețurilor. „Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, spune Bogdan Badea , CEO eJobs. Recrutarea se mută spre „înlocuire” și roluri critice Pe fondul scăderii consumului, respondenții spun că, deși nu au făcut reduceri de personal, au oprit extinderea echipelor (54,5%). Totodată, 19,3% au redus personalul din departamentele de suport, iar 8% au redus personalul din departamentele de execuție/producție. Un procent de 26,1% declară că nu au fost afectați, deoarece cererea pentru produsele și serviciile lor a rămas stabilă. În ceea ce privește tensiunile politice interne, 55,7% spun că impactul a fost moderat (mai multă atenție la cheltuieli, fără blocarea planurilor), 25% afirmă că nu au fost afectați, iar 19,3% spun că au pus pe pauză proiecte majore de expansiune. În acest context, aproape jumătate dintre respondenți afirmă că deschid poziții noi în principal pentru înlocuirea plecărilor voluntare. Un sfert spun că recrutarea continuă pe toate nivelurile, 22,6% recrutează doar pentru poziții critice de management și specialiști, iar 19,4% au poziții noi în departamente care generează venituri directe, precum vânzările. Salarii și beneficii: ajustări mai ales pentru a compensa inflația Sondajul arată și revizuiri ale bugetelor salariale, „în cea mai mare parte” în sens pozitiv. 30,8% dintre angajatori spun că au operat creșteri salariale pentru a compensa inflația, 39,6% au rămas la nivelurile stabilite în bugetul anual, iar 18,7% au tăiat sau plafonat bugetele de majorări. Pentru a evita plafonarea creșterilor salariale, 6,6% au ales să ajusteze pachetele extrasalariale, prin eliminarea sau reducerea unor beneficii. Ce urmăresc angajatorii în 2026 Pentru 2026, prioritatea majorității angajatorilor este retenția angajaților performanți (51,6%). La capitolul competențe comportamentale (abilități non-tehnice), cele mai căutate sunt capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie (44,3%), autonomia (43,2%) și reziliența/lucrul sub stres ridicat (30,7%). 23,9% caută abilități de utilizare a instrumentelor de inteligență artificială. Sondajul eJobs România a fost realizat în perioada aprilie–mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii, reprezentate de specialiști în resurse umane, manageri de departament, directori executivi și antreprenori. [...]
Ofertele de muncă din Olanda și Germania urcă la 3.100–3.200 euro pe lună (aprox. 15.500–16.000 lei), dar vin cu condiții de efort fizic sau permis auto , potrivit Newsweek . În contextul în care, conform articolului, între 50.000 și 100.000 de români pleacă anual la muncă în străinătate, diferența de venit rămâne principalul motor al migrației de muncă. Olanda: agricultură în seră, până la 3.100 euro Pentru cei fără o meserie, articolul indică joburi în agricultură, în Olanda, cu salarii „între 2.650 și 3.100 euro” (aprox. 13.250–15.500 lei). Munca este descrisă ca fiind în seră, cu activități precum recoltarea și procesarea legumelor (exemplele date: bok choy și salată), curățare și ambalare. Un element operațional important este cerința fizică: se menționează explicit că „lucrezi la genunchi”, deci e nevoie de o condiție fizică bună. Programul de lucru prezentat: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile lucrătoare de obicei de 7,5 ore/zi. Germania: livrator cu permis categoria B, până la 3.200 euro În Germania, oferta prezentată este pentru livrator (menționat ca livrator pentru Amazon ), cu salariu „între 2.800 și 3.200 euro” (aprox. 14.000–16.000 lei). Condiția-cheie este permisul de conducere categoria B, alături de cerințe precum flexibilitate, punctualitate, fiabilitate, orientare către clienți, spirit de echipă și rezistență fizică. Și aici programul este similar: 40 de ore pe săptămână, inclusiv sâmbăta dimineața; început devreme dimineața; zile de lucru de regulă de 7,5 ore. Articolul mai notează două elemente cu impact direct în venitul net și costuri: compania ar preciza că bacșișul rămâne la angajat; există opțiunea de cazare pentru 500 euro (aprox. 2.500 lei). Mențiune: Elveția, 3.600 euro, dar cu cerințe de experiență Newsweek mai indică faptul că, pentru un job similar de livrator în Elveția, salariul ar fi de 3.600 euro (aprox. 18.000 lei), pe fondul costurilor mai ridicate din această țară, cu condiția să existe seriozitate și experiență la volan; permisul categoria B ar fi suficient, conform articolului. Pentru context suplimentar, publicația trimite și la materiale despre munca sezonieră în Olanda, inclusiv la cules de lalele și la oferte cu plată săptămânală: Newsweek și Newsweek . [...]
