Știri
Știri din categoria Economie
Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând, potrivit Profit.ro, un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor.
Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce.
Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor.
Pe scurt, de ce contează această evoluție:
În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren.
Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze.
Recomandate
Europa își concentrează cea mai mare parte din PIB în câteva economii mari , iar România rămâne în eșalonul mediu: locul 16, cu un PIB nominal estimat la circa 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei), într-un continent care ar urma să depășească 32 de trilioane de dolari (aprox. 147.000 miliarde lei) în 2026, potrivit Banking News , pe baza unei analize Visual Capitalist realizate cu date FMI. Datele provin din actualizarea din aprilie 2026 a raportului World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional și indică o realitate structurală: „nucleul dur” al economiei europene rămâne în vest, iar diferențele de scară față de economiile din est sunt încă mari. Concentrarea economică: trei țări, peste 13 trilioane de dolari Germania, Regatul Unit și Franța generează împreună peste 13 trilioane de dolari (aprox. 59.800 miliarde lei) din producția economică a Europei, ceea ce arată cât de mult depinde tabloul continental de câteva centre economice. În topul economiilor europene după PIB nominal, primele poziții sunt ocupate de: Germania: 5,4 trilioane de dolari (aprox. 24.800 miliarde lei) Regatul Unit: 4,3 trilioane de dolari (aprox. 19.800 miliarde lei) Franța: 3,6 trilioane de dolari (aprox. 16.600 miliarde lei) Italia, Rusia și Spania completează primele șase economii ale continentului, conform aceleiași analize. Vestul rămâne nucleul, dar energia și turismul schimbă dinamica regională Analiza notează că forța economiilor vest-europene s-a construit prin industrializare timpurie și diversificare în industrie prelucrătoare, finanțe și servicii. În același registru, statele Benelux (Belgia, Luxemburg și Țările de Jos) cumulează împreună un PIB de peste 2,2 trilioane de dolari (aprox. 10.100 miliarde lei). În est, energia are un rol major în susținerea unor economii mari: Rusia este estimată la 2,7 trilioane de dolari (aprox. 12.400 miliarde lei), iar petrolul și gazele naturale reprezintă peste jumătate din exporturile sale, potrivit materialului. În nord, Norvegia este prezentată ca un alt exemplu de economie susținută de resurse energetice, cu un PIB care se apropie de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.800 miliarde lei), la o populație de aproximativ 5 milioane de locuitori. În paralel, creșterea începe să se mute spre sud: Spania (2,1 trilioane de dolari) și Portugalia (381 de miliarde de dolari) sunt menționate printre economiile cu un ritm estimat de circa 2% în 2026, susținut de revenirea turismului după pandemia de COVID-19, autonomie energetică mai ridicată și investiții publice. România: locul 16 în Europa, în zona economiilor medii România este indicată cu un PIB nominal estimat la aproximativ 481 de miliarde de dolari (aprox. 2.200 miliarde lei) în 2026, poziționare care o plasează pe locul 16 în Europa, „în zona economiilor medii din Europa de Est”, alături de Polonia și Cehia, potrivit sursei. Materialul subliniază și o limitare importantă pentru comparațiile în dolari: o monedă puternică poate influența temporar PIB-ul nominal exprimat în USD, chiar dacă economia nu produce mai mult în termeni reali. (PIB nominal înseamnă valoarea producției anuale exprimată în bani, fără ajustare pentru inflație.) [...]
Rusia își cosmetizează indicatorii economici pentru a masca presiunea pe buget și inflație , iar asta complică evaluarea riscurilor pentru piețele energetice și pentru eficiența sancțiunilor, potrivit G4Media , care citează un comunicat al Serviciului Militar de Informații și Securitate suedez (MUST) , preluat de AFP și Agerpres. MUST susține că Moscova își ascunde dificultățile economice „pentru a părea mai rezilientă decât este în realitate”. În evaluarea serviciului suedez, Rusia se confruntă cu „o inflație mai mare și un deficit bugetar mai mare” decât cele raportate oficial. Un element relevant pentru investitori și pentru statele care urmăresc sustenabilitatea finanțelor publice ruse este legătura dintre veniturile din petrol și deficit. Conform comunicatului citat, „în ciuda prețurilor recente ridicate la petrol”, care au ajutat la creșterea veniturilor, prețul petrolului ar trebui să depășească 100 de dolari pe baril timp de un an întreg pentru a reabsorbi deficitul bugetar rusesc. De ce contează: opacitatea datelor schimbă modul în care se citește „reziliența” Rusiei Dacă indicatorii macroeconomici sunt manipulați, devine mai dificil de estimat: cât de rapid se deteriorează echilibrele bugetare și monetare (deficit, inflație); cât de mult pot compensa veniturile din energie presiunea fiscală; ce efect real au sancțiunile asupra capacității de finanțare și de mobilizare a resurselor. MUST mai arată că slăbiciunea economică nu ar schimba obiectivele strategice ale Rusiei, inclusiv în ceea ce privește războiul din Ucraina și operațiunile „hibride” în țările UE și NATO. Limitarea economică există, dar nu oprește decizia politică Thomas Nilsson, șeful MUST, afirmă că menținerea direcției strategice este „o decizie politică, nu economică”, însă adaugă că „constrângerile economice și sancțiunile afectează tipul de capabilități militare pe care Rusia le poate mobiliza și cât de repede poate face acest lucru”. Materialul nu oferă detalii metodologice despre cum ar fi manipulate datele sau estimări alternative complete pentru inflație și deficit; evaluarea este prezentată la nivel de concluzii, pe baza comunicatului MUST citat de AFP și Agerpres. [...]
Christine Lagarde respinge scenariul de stagflație în zona euro , argumentând că mixul actual de politici și dinamica pieței muncii diferă fundamental de anii ’70, chiar dacă riscurile de inflație ridicată și încetinire economică s-au accentuat, potrivit Economica . Șefa Băncii Centrale Europene (BCE) a spus că termenul „stagflație” nu descrie corect situația curentă din Europa. În opinia sa, în anii ’70 inflația era persistentă, iar șomajul se afla la un nivel ridicat, în timp ce cadrul monetar și fiscal era „fără legătură” cu cel de acum. „În anii ’70, inflaţia continua, continua, continua într-un ritm sustenabil şi solid, iar şomajul era la un nivel ridicat. Cadrul monetar şi fiscal nu avea nicio legătură cu ceea ce avem în prezent.” În același timp, Lagarde a recunoscut deteriorarea balanței de riscuri: riscurile de creștere a inflației și cele de scădere a economiei „s-au intensificat”, iar prelungirea războiului și menținerea prețurilor ridicate la energie ar amplifica impactul atât asupra inflației, cât și asupra activității economice. BCE a transmis și că așteptările inflaționiste pe termen lung rămân „bine ancorate”, deși pe termen scurt s-au modificat semnificativ, iar Consiliul guvernatorilor nu se angajează anticipat la o traiectorie a dobânzii. Proiecțiile BCE: creștere modestă, nu stagnare Lagarde a indicat că proiecțiile BCE din martie nu arată o economie în stagnare: instituția estima o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. Ea a subliniat că avansul este mai redus, dar că zona euro nu se află „în stagnare” și „în niciun caz în recesiune”, deși a admis că pot fi imaginate scenarii mai negative. În paralel, unii analiști avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economică a zonei euro. Datele Eurostat : avans marginal în T1 2026 Datele Eurostat citate arată o creștere de 0,1% a PIB-ului în zona euro (20 de state) și în UE în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior, după +0,2% în trimestrul patru din 2025. Față de primul trimestru din 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 1% în UE în T1 2026, după +1,3% (zona euro) și +1,4% (UE) în trimestrul precedent. [...]
Statele UE pot compensa rapid o parte mai mare din costurile energetice ale firmelor , după ce Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de ajutoare de stat valabil până la finalul anului, potrivit Economedia . Măsura vizează sectoarele considerate cele mai expuse la efectele crizei din Orientul Mijlociu, în condițiile scumpirilor bruște la energie. Noul cadru, denumit METSAF , este „temporar” și „țintit”, iar Comisia subliniază că va monitoriza în continuare ajutoarele de stat pentru a limita riscul de denaturare a concurenței pe piața internă. „Recentele creşteri bruşte ale preţurilor la energie necesită un răspuns imediat. METSAF permite soluţii uşor de aplicat care vor susţine dezvoltarea continuă a principalelor sectoare din UE, cum ar fi agricultura, pescuitul şi transporturile, prin atenuarea efectelor crizei”, a declarat comisarul european pentru concurenţă, Teresa Ribera. Cine poate primi sprijin și în ce limite Cadrul este construit pentru câteva sectoare: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Pentru companiile din agricultură, pescuit, transport terestru (rutier, feroviar și pe căile navigabile interioare) și transport maritim pe distanțe scurte în interiorul UE, statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate din cauza creșterii prețurilor la combustibil și îngrășăminte. În paralel, un mecanism simplificat permite acordarea de ajutoare forfetare, cu formalități minime, plafonate la 50.000 euro per beneficiar (aprox. 250.000 lei). Reguli mai permisive pentru marii consumatori de energie Statele membre pot majora și sprijinul pentru industriile mari consumatoare de energie, în anumite condiții. Pentru companiile eligibile în regimurile temporare de reducere a prețurilor energiei electrice (secțiunea 4.5 din CISAF), intensitatea ajutorului poate crește de la 50% la până la 70% din costul energiei electrice aferent consumului eligibil, putând fi acoperit până la 50% din consumul total al beneficiarului. Comisia precizează că, în acest caz, nu va fi necesară nicio creștere suplimentară a eforturilor de decarbonizare . Context: o nouă relaxare a regulilor în perioadă de criză În ultimele săptămâni, mai multe state membre au anunțat măsuri pentru a sprijini companiile și consumatorii afectați de costurile mai mari ale energiei, de la reduceri ale taxelor pe combustibil (Germania, Spania) la măsuri mai țintite (Franța, Belgia). Potrivit sursei, relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat este o practică folosită de UE în perioade de criză, cu precedente în pandemie și la începutul războiului din Ucraina. [...]
Piața muncii rămâne concentrată pe joburi cu calificare redusă , în condițiile în care doar o mică parte din posturile vacante raportate la nivel național vizează candidați cu studii superioare, potrivit datelor ANOFM citate de Agerpres . În total, sunt disponibile 31.983 de locuri de muncă în această săptămână. Cele mai multe oferte sunt pentru ocupații precum conducător auto transport rutier (2.621), curier (2.299), muncitor necalificat în construcții și lucrări conexe (2.022), lucrător comercial (1.538 și, separat, 1.217), manipulant mărfuri (1.372), muncitor necalificat la asamblare și montaj (1.129), ajutor bucătar (1.093), muncitor necalificat la spargerea și tăierea materialelor de construcții (884), agent de securitate (711) și lucrător în bucătărie – spălător vase mari (678). Structura cererii după nivelul de studii Distribuția posturilor indică o cerere puternică pentru forță de muncă fără calificări înalte: 2.448 de locuri de muncă pentru persoane cu studii superioare; 5.375 pentru studii liceale sau postliceale; 7.037 pentru studii profesionale; 17.123 pentru persoane fără studii sau cu studii primare/gimnaziale. Ce trebuie să știe candidații și angajatorii ANOFM precizează că baza de date cu locurile de muncă vacante este dinamică și se actualizează în timp real, în funcție de posturile declarate de angajatori, valabilitatea ofertelor și numărul repartițiilor emise pentru ocupare. [...]
Încrederea în economia zonei euro a coborât în aprilie la minimul ultimilor trei ani și jumătate , un semnal care complică deciziile de politică monetară ale BCE într-un context de presiuni inflaționiste alimentate de scumpirea energiei, potrivit Agerpres . Indicele de încredere publicat de Comisia Europeană a scăzut la 93 de puncte, de la 96,6 puncte în luna precedentă, sub estimările analiștilor. Componenta serviciilor a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul efectelor războiului din Iran asupra economiei. De ce contează: risc de „inflație mai sus, creștere mai jos” Datele descrise în material indică simultan o creștere a prețurilor și o stagnare a avansului economiei, ceea ce pune BCE într-o poziție dificilă: înăsprirea politicii monetare (adică dobânzi mai mari) poate frâna și mai mult o creștere deja fragilă. Comisia Europeană arată că declinul a fost tras în jos de: scăderea încrederii consumatorilor; deteriorarea percepției managerilor din servicii și comerțul cu amănuntul. În paralel, așteptările privind prețurile de vânzare au crescut, semn că firmele anticipează o accelerare a inflației, pe fondul costurilor mai mari cu energia și al riscului de probleme de aprovizionare. Ce spun instituțiile și analiștii Comisia Europeană explică scăderea încrederii consumatorilor prin evaluările acestora privind situația financiară a gospodăriilor (trecut și viitor), intențiile de achiziții majore și așteptările despre perspectivele economice generale. Franziska Palmas, de la Capital Economics, apreciază că studiul Comisiei din aprilie sugerează că războiul din Iran afectează economia zonei euro mai mult decât se estima. Creditarea rezistă, dar condițiile se înăspresc Separat, datele citate arată că băncile din zona euro au majorat creditarea către companii cu 3,2% în martie, după 3% în februarie. Totuși, un studiu privind creditarea indică înăsprirea criteriilor de aprobare a împrumuturilor în primul trimestru, iar tendința ar urma să continue și în trimestrul curent. Ce urmează la BCE Analiștii se așteaptă ca joi BCE să mențină dobânzile nemodificate, în condițiile în care oficialii de la Frankfurt ar aștepta mai multe date despre durata și amploarea șocului energetic înainte de o decizie; majorări ale dobânzilor sunt așteptate începând din iunie, conform materialului. [...]
