Vizita lui Volodimir Zelenski la Belgrad a reaprins riscuri operaționale în Kosovo, inclusiv pentru apă și energie, după ce liderul ucrainean a reafirmat că Ucraina nu va recunoaște independența Kosovo, potrivit Digi24. Reacțiile din regiune au venit rapid, iar disputa a căpătat o dimensiune practică: amenințarea Serbiei de a interveni asupra râului Ibar ar putea afecta alimentarea cu apă și funcționarea celei mai mari centrale electrice din Kosovo.

Reacția Kosovo: gest simbolic, mesaj politic

În Priștina, un banner albastru-galben cu mesajul „Ucraina liberă”, amplasat pe artera principală încă din 2022, a fost dat jos imediat după declarațiile lui Zelenski. Primarul Perparim Rama a justificat decizia prin ideea de reciprocitate a respectului, deși a spus că simpatiile sale rămân alături de populațiile afectate de război, violență și persecuție.

Amenințarea privind râul Ibar: miza de infrastructură

După vizita lui Zelenski, președintele sârb Aleksandar Vucic a amenințat că va devia fizic cursul râului Ibar, ca represalii pentru demolarea de către Kosovo a unor case deținute de sârbi de-a lungul malului unui lac de acumulare. O astfel de măsură, notează publicația, ar putea duce la golirea lacului de acumulare care asigură o mare parte din aprovizionarea cu apă a Kosovo și capacitatea esențială de răcire a celei mai mari centrale electrice din țară.

De ce ar fi Zelenski interesat de Serbia: muniție și echipamente „standard sovietic”

Analiza citată de Digi24, semnată de Politico, leagă implicarea Kievului în această dispută regională de nevoia de armament. Serbia produce muniție în calibre standard sovietice, greu de obținut de Ucraina de la aliații occidentali, care folosesc standarde NATO. În același timp, Ucraina încă utilizează obuziere grele și tancuri din era sovietică, considerate esențiale în luptele din Donbas și nu numai.

În acest context, în pofida poziției sale pro-ruse, Vucic ar fi dispus să furnizeze în secret astfel de echipamente către Kiev, potrivit materialului citat.

Efecte politice în lanț: UE, proteste și calcule electorale

Florian Bieber, director al Centrului de Studii privind Europa de Sud-Est de la Universitatea din Graz, este citat explicând că Zelenski nu își permite să se preocupe de altceva decât de nevoile imediate ale țării, iar Vucic „are o importanță mai mare pentru el”.

Tot Bieber apreciază că apropierea simbolică de Zelenski ar putea fi folosită de Vucic pentru a reduce presiunea criticilor de la Bruxelles, în condițiile în care liderii UE au condamnat „explozia de violență” din protestele antiguvernamentale și „prăbușirea standardelor democratice” din Serbia. În analiza citată, Bieber leagă această strategie și de perspectiva unor posibile alegeri în Serbia.

Contextul Kosovo, sensibil și pentru UE

Kosovo și-a declarat independența în 2008 și este recunoscut de peste 100 de țări, inclusiv SUA, Regatul Unit și 22 dintre cele 27 de state membre ale UE. Statutul Kosovo rămâne însă un subiect controversat, inclusiv în interiorul Uniunii, în special pentru state precum Spania și Cipru, care nu recunosc independența.

Ministrul de externe al Kosovo, Glauk Konjufca, a spus că a luat act „cu regret” de poziția lui Zelenski și a avertizat că o astfel de retorică reflectă încercările Rusiei de a invoca Kosovo ca precedent.

Ce urmează

Din informațiile prezentate, tensiunile pot escalada pe două planuri: politic (prin reacții regionale și raportarea UE la Serbia) și operațional (prin riscuri asupra infrastructurii de apă și energie din Kosovo), dacă amenințările privind râul Ibar ar fi puse în practică. Materialul nu indică un calendar sau o decizie concretă de implementare a unei astfel de măsuri.