Știri
Știri din categoria Diverse
Virgil Popescu cere ca securitatea proiectului Neptun Deep să fie tratată ca problemă de siguranță națională, pe fondul unor incidente cu drone și mine în zona infrastructurii energetice din Marea Neagră, potrivit Digi24. Miza, în viziunea fostului ministru al Energiei, este protejarea unei investiții care ar urma să susțină independența energetică a României odată cu intrarea gazelor în sistem.
Într-o postare pe Facebook, Popescu afirmă că România ar urma să aibă „primele gaze din Neptun Deep” în câteva luni și că aceasta ar fi „ultima iarnă” înainte ca gazul din Marea Neagră să înceapă să intre în Sistemul Energetic Național. În același context, el reamintește că, potrivit informațiilor publicate anterior, primele gaze ar urma să intre în Sistemul Național în prima jumătate a anului 2027.
Popescu susține că „se înmulțesc incidentele cu drone și mine” în zona infrastructurii energetice din Marea Neagră, inclusiv în apropierea Neptun Deep, și le leagă de tensiunile geopolitice din regiune. În opinia sa, proiectul și infrastructura offshore ar trebui apărate „în fața dronelor, minelor și oricăror acțiuni ostile”.
„Ar fi o inconștiență să construim această independență energetică fără să construim, în același timp, și scutul care o protejează.”
Mesajul central este că Neptun Deep trebuie tratat ca infrastructură strategică, iar securitatea lui – ca temă de siguranță națională. Popescu argumentează că nu are sens ca România să investească „ani de muncă și miliarde de euro” în independența energetică, dacă infrastructura rămâne vulnerabilă în Marea Neagră.
„Acum trebuie să apărăm ceea ce am construit. Nu putem investi ani de muncă și miliarde de euro în independența energetică a României și apoi să lăsăm infrastructura care ne-o asigură vulnerabilă în Marea Neagră.”
În material nu sunt prezentate măsuri concrete sau un calendar oficial privind întărirea securității proiectului; poziția redă punctul de vedere al lui Virgil Popescu, exprimat public, în contextul apropierii momentului în care gazele din Neptun Deep ar urma să înceapă să intre în sistem.
Recomandate
O navă cargo rămasă fără comandă și fără echipaj plutește în derivă între zonele economice ale României și Bulgariei , iar autoritățile bulgare au emis deja avertizări către traficul maritim din zonă, potrivit Digi24 . Situația contează operațional pentru navigație, deoarece vasul este descris ca „periculos”, în condițiile în care nu poate manevra. Elicopterele Forțelor Navale bulgare au identificat nava în apele Mării Negre, la aproximativ 40 de kilometri est de Capul Șabla , conform Radio Bulgaria . Ce se știe despre navă și cum a ajuns în derivă Nava cu motor EMIL ar fi fost lovită de o dronă în zona orașului Odesa, pe 5 august, relatează BTA. În urma unui incendiu și a unei defecțiuni a sistemelor tehnice, vasul a rămas fără posibilitatea de a manevra, iar echipajul l-a abandonat. De atunci, nava plutește în derivă în zona economică exclusivă a României și se deplasează spre sud, sub influența curenților marini, către zona economică exclusivă a Bulgariei. Măsuri și avertizări pentru traficul maritim Forțele Navale ale Bulgariei au transmis un aviz către navele care navighează în regiune privind prezența unei nave „periculoase”, fără comandă și fără echipaj, în zona menționată. Autoritățile bulgare afirmă că supravegherea continuă și că instituțiile sunt pregătite să ia măsurile necesare, potrivit comunicatului citat de Radio Bulgaria . [...]
Lovirea unei nave cu cereale de o dronă lângă Platforma Pescăruș a declanșat o operațiune SAR cu impact direct asupra siguranței navigației în proximitatea zonei Neptun Deep, potrivit Digi24 . Incidentul a avut loc în Marea Neagră, în sud-estul platformei, iar autoritățile române au mobilizat nave de căutare și salvare și un elicopter pentru evacuarea răniților. Din informațiile comunicate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), 11 membri ai echipajului au fost salvați, iar două persoane au fost găsite decedate. Operațiunea era în desfășurare, iar un marinar era în continuare căutat. Unde s-a produs incidentul și ce resurse au fost mobilizate Autoritatea Navală Română a indicat că incidentul s-a petrecut la 20 de mile marine de țărmul românesc (aprox. 37 km) și la 9 mile marine de platforma petrolieră Pescăruș (aprox. 17 km). Alarma a fost dată în jurul orei 11.00, când autoritățile au fost informate despre un incident grav produs în afara apelor teritoriale ale României. Potrivit Autorității Navale Române, MRCC Constanța (centrul de coordonare pentru căutare și salvare pe mare) a cerut intervenția ARSVOM și mobilizarea mai multor unități, inclusiv: „SAR APOLLO” (plecată din Sulina); „SAR ARTEMIS” (plecată din Dana 72); „SAR ARES”. MAI a precizat că elicopterul Inspectoratului General de Aviație a preluat prin troliere persoanele rănite pentru acordarea asistenței medicale de urgență, iar navele Gărzii de Coastă au participat la misiune. Bilanț provizoriu și informații încă neclare Datele transmise pe parcursul zilei au fost prezentate ca fiind în dinamică. Într-o intervenție telefonică la Digi24 , contraamiralul de flotilă Sorin Learschi a spus că informațiile sunt „puțin contradictorii” și pot suferi modificări, indicând că, din datele pe care le avea, comandantul navei ar fi decedat, iar un marinar (bucătarul navei) ar fi dat dispărut. Ulterior, Autoritatea Navală Română a anunțat că trei marinari răniți au fost preluați de un elicopter al MAI și că un singur marinar este în continuare căutat, menționând totodată că „un trup neînsuflețit urmează să fie recuperat de pe o plută”. De ce contează: risc operațional în proximitatea unei zone energetice și de tranzit Incidentul și mobilizarea de urgență a resurselor de salvare evidențiază riscurile operaționale pentru navigație în Marea Neagră, inclusiv în apropierea infrastructurii offshore. În același context, contraamiralul Sorin Learschi a atras atenția și asupra unui alt risc pentru navigație: existența în Zona Economică Exclusivă a unei nave abandonate, „Emil”, aflată în derivă după ce ar fi fost lovită pe 5 august în zona Odesei, menționând că Bulgaria ar pregăti o intervenție pentru remorcarea acesteia. Operațiunea de căutare și salvare era, la momentul informațiilor publicate, în desfășurare, iar bilanțul putea fi actualizat pe măsură ce intervenția avansa. [...]
Elon Musk își redenumește compania de AI pentru a se alinia mesajului politic al lui Trump , o mișcare care arată cât de mult contează, în acest moment, poziționarea publică și terminologia în jurul tehnologiilor emergente. Potrivit Digi24 , Musk a confirmat că firma sa SpaceXAI va fi redenumită SpaceXSI, în linie cu demersul președintelui american Donald Trump de a promova termenul „superinteligență” în loc de „inteligență artificială”. Musk a făcut anunțul duminică, ca răspuns la o întrebare pe platforma sa X, iar confirmarea a fost explicită: „Da, vom face această schimbare”. Ce se schimbă, concret Redenumirea vizează compania SpaceXAI, care va deveni SpaceXSI. Contextul este unul recent: compania a fost formată prin fuziunea dintre xAI (firma lui Musk care concurează cu OpenAI și Anthropic) și divizia sa SpaceX, potrivit Agerpres. De ce contează: terminologia devine instrument de poziționare În ultimele săptămâni, Trump a insistat pentru folosirea termenului „superinteligență” pentru inteligența artificială, susținând că denumirea actuală face ca tehnologia să pară „falsă”. În acest cadru, schimbarea de nume a companiei lui Musk funcționează ca un semnal public de aliniere la narativul promovat de președintele SUA. Context politic: relația Musk–Trump, din nou în apropiere Musk a fost printre cei mai apropiați aliați ai lui Trump la începutul celui de-al doilea mandat, însă relația s-a răcit ulterior, parțial din cauza unui proiect de lege privind impozitele. Între timp, cei doi „au ajuns din nou, se pare, la reconciliere”, notează Digi24. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul efectiv al redenumirii sau despre eventuale implicații operaționale (rebranding, modificări juridice sau comerciale) ale schimbării. [...]
Premiul Nobel pentru Medicină 2026 validează optogenetica drept instrument-cheie pentru cercetarea creierului , o metodă care permite controlul activității neuronale cu ajutorul luminii și care a accelerat cartografierea circuitelor implicate în memorie, emoții și comportament, potrivit Digi24 . Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde premiul din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, conform anunțului citat de nobelprize.org . De ce contează: o metodă care schimbă modul de lucru în neuroștiințe Optogenetica este descrisă ca o metodă care permite „demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu”, iar laureații „au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, potrivit comunicatului care însoțește anunțul. Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, a declarat: „Optogenetica oferă oportunități de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”. Cine sunt laureații Digi24 prezintă profilurile celor trei cercetători: Karl Deisseroth (n. 1971) – cercetător și medic la Centrul Medical al Universității Stanford (SUA), profesor în cadrul aceleiași universități; Peter Hegemann (n. 1954) – specialist în neuroștiințe, profesor de biofizică experimentală la Universitatea Humboldt din Berlin (Germania); Georg Nagel (n. 1953) – biofizician, profesor la Universitatea din Würzburg (Germania). Cum s-a ajuns la optogenetică Potrivit explicațiilor din comunicat, punctul de plecare a fost cercetarea lui Peter Hegemann asupra modului în care o algă unicelulară (Chlamydomonas) se orientează către lumină. La începutul anilor 2000, Hegemann și Georg Nagel au descoperit canalrodopsina , o proteină care, expusă la lumină albastră, deschide un canal prin care ionii pătrund în celulă și generează un impuls electric. Ulterior, Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase și a arătat că iluminarea cu lumină albastră poate declanșa un semnal nervos; descoperirea a fost publicată în 2005, iar doi ani mai târziu metoda a fost făcută să funcționeze în creierul șoarecilor vii. Această tehnică de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii este numită astăzi optogenetică. [...]
Poliția Capitalei a deschis dosar penal după agresarea a doi jurnaliști în fața DIICOT , incident produs la ieșirea de la audieri a socrului lui Călin Georgescu , potrivit Digi24 . Miza imediată este una de ordine publică și de aplicare a legii: ancheta vizează o presupusă lovire „cu un obiect metalic”, iar autoritățile spun că vor stabili exact împrejurările. Ce spune Poliția Capitalei și ce măsuri au fost luate Poliția Capitalei anunță că a fost sesizată cu privire la agresarea a doi jurnaliști de către un bărbat, în fața unei instituții publice din Sectorul 3. Din verificările inițiale, susține instituția, faptele s-ar confirma, iar victimele ar fi fost lovite intenționat „cu un obiect metalic”. Suspectul identificat este un bărbat în vârstă de 50 de ani, care a fost dus de jandarmi la sediul Secției 10 Poliție pentru audieri. Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru „lovire sau alte violențe”, iar cercetările sunt în desfășurare, urmând să fie sesizată unitatea de parchet competentă. În comunicatul citat de Digi24, Poliția Capitalei condamnă „ferm” agresiunile asupra jurnaliștilor și afirmă că astfel de fapte sunt tratate cu „fermitate” și verificate „cu celeritate”. Contextul incidentului: audierea de la DIICOT și altercația cu presa Conform relatării de la fața locului, socrul lui Călin Georgescu a fost audiat aproximativ cinci ore la DIICOT, unde procurorii i-au verificat dispozitivele electronice. La ieșirea de la audieri, în timp ce jurnaliștii îi adresau întrebări, un susținător al lui Călin Georgescu ar fi venit lângă reprezentanții presei cu un steag și ar fi atins mai mulți operatori, iar ulterior ar fi lovit cu pumnul unul dintre cameramani, potrivit reporterului Digi24. Digi24 mai notează că întrebările adresate au vizat inclusiv o presupusă înșelăciune de 1 milion de euro și un transfer de bani. Procurorii verifică, potrivit aceleiași surse, de ce socrul lui Călin Georgescu i-ar fi trimis o sumă de bani unui om de afaceri care a depus plângere la DIICOT, transfer despre care se afirmă că ar fi avut loc în octombrie 2023. Ce urmează Autoritățile spun că vor stabili „cu exactitate” împrejurările incidentului, iar măsurile legale vor depinde de probatoriul administrat și de rezultatul verificărilor. Cercetările sunt continuate de Secția 10 Poliție, cu sesizarea parchetului competent. [...]
Alegerile anticipate ar putea împinge România spre un scenariu de guvernare dominat de AUR , în condițiile în care partidul ar urca la circa 40% din voturi, iar „aritmetic” ar putea face majoritate inclusiv cu PSD, potrivit declarațiilor liderului deputaților UDMR, Csoma Botond , citate de Digi24 . Csoma Botond a spus, în direct la Digi24, că nu vede „rațiunea politică” a organizării unor alegeri anticipate în actualul context, argumentând că acestea nu ar schimba substanțial raportul de forțe din zona partidelor de centru, unde fragmentarea ar rămâne. În opinia sa, chiar și după anticipate, PNL, PSD, USR și UDMR ar ajunge tot la negocieri pentru formarea unei majorități, însă discuțiile ar fi mai dificile după o campanie electorală, pe fondul unui discurs politic mai dur. Estimarea UDMR: AUR la 40% și până la 44% după redistribuire Liderul deputaților UDMR a respins scenariul avansat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan , potrivit căruia PNL și AUR ar putea fi „umăr la umăr” într-o campanie pentru anticipate. Csoma Botond a avansat o estimare semnificativ mai ridicată pentru AUR: „Eu cred că AUR va fi cam la 40% și, la redistribuire, va ajunge chiar la 44% (...).” El a comparat posibilul rezultat cu un exemplu din Germania, menționând cazul Saxoniei, unde AfD ar fi ajuns la 44%. Pentru zona centristă, Csoma Botond a spus că nu poate da „procente exacte”, dar a indicat că diferențele nu ar fi mari, menționând pentru PNL un interval de 15–16% și sugerând că „nu se va modifica substanțial această poză politică”. De ce contează: majoritatea AUR–PSD devine posibilă „aritmetic” Întrebat dacă AUR și PSD ar putea obține împreună suficiente mandate pentru a prelua guvernarea după anticipate, Csoma Botond a răspuns afirmativ: „Absolut. Aritmetic ar avea toate mandatele și toate șansele să cucerească guvernarea. Depinde de PSD și de AUR dacă vor să guverneze împreună.” Tot el a spus că, la un scor de aproximativ 40% pentru AUR, o guvernare condusă de acest partid devine plauzibilă: „Eu cred că da. După un 40% AUR, ce să mai, ce pretenții să emiți.” În acest cadru, Csoma Botond a susținut că partidele aflate acum în competiție ar trebui, indiferent de scenariul electoral, să găsească o formulă de guvernare „dacă nu vrem ca AUR să vină la putere”, motiv pentru care consideră că anticipate nu rezolvă blocajul, ci pot amplifica riscul unei schimbări majore de guvernare. [...]
