Știri
Știri din categoria Diverse
Relatarea presei ruse leagă un atac cu drone de un presupus tranzit de arme din România, într-o narațiune care poate amplifica riscurile operaționale pe rutele de frontieră din regiune, potrivit Digi24.
Agenția rusă de stat Tass a relatat despre bombardarea punctului de trecere „Starokazacie”, la granița Ucrainei cu Republica Moldova, însă nu ar fi menționat cele două persoane care au murit în urma atacului. În schimb, publicația notează că Tass ar fi susținut că atacul a avut loc deoarece „România transportă arme pe acolo către Odesa”.
În material este citată și o informare a Serviciului de Gardă de Frontieră de Stat al Ucrainei, potrivit căreia punctul de control ucrainean Starokazacie, situat în regiunea Odesa, „și-a suspendat activitatea în urma unor explozii”. Totodată, instituția ucraineană ar fi precizat, într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram, că „în prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”.
Pe fondul acestui context, textul menționează afirmația atribuită Tass că „mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova”. Digi24 mai amintește că România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, invocând motive de securitate.
Separat, Digi24 a relatat despre atacul cu drone și închiderea punctului de frontieră într-un material dedicat, disponibil aici.
Recomandate
Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară , iar prelungirea provizoratului riscă să lase neacoperite cheltuieli curente în ultimele luni ale anului, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan , într-o intervenție la B1 TV, potrivit Digi24 . Bolojan a spus că discuțiile pentru formarea unui nou guvern „sunt foarte importante” și a descris perioada drept „momente decisive pentru România”, argumentând că interimatul s-a prelungit prea mult pentru un sistem politic în care mecanismele guvernamentale nu sunt construite să funcționeze mult timp în acest regim. De ce contează: rectificarea bugetară, blocată la nivel de competențe Premierul interimar a indicat explicit rectificarea bugetară ca exemplu de decizie care nu poate fi luată de actualul executiv. În explicația sa, rectificarea este necesară atunci când, pe parcursul anului, unele ministere nu își previzionează corect cheltuielile și apar goluri de finanțare spre final de an. El a dat ca exemplu zona Sănătății, unde pot rămâne „descoperite” cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau pentru ambulanță, situații care, în mod uzual, sunt acoperite prin rectificarea făcută „în fiecare an, în toamnă, în final de august, început de septembrie”. Potrivit lui Bolojan, guvernul interimar nu poate adopta această rectificare, deoarece ea se face prin ordonanță, iar actualul cabinet „nu are această competență”. Ce a spus despre varianta Luca Niculescu premier Întrebat despre posibilitatea ca Luca Niculescu să fie propus ca prim-ministru, Bolojan a afirmat că nu a discutat cu președintele Nicușor Dan despre un astfel de nume și că, la întâlnirile instituționale avute (inclusiv CSAT), nu a fost avansată o propunere de premier. Despre Luca Niculescu, în prezent secretar de stat la Externe, Bolojan a spus că îl consideră „un profesionist al diplomației române” și a menționat rolul acestuia în gestionarea aderării României la OCDE, dar a subliniat că, în lipsa unei discuții oficiale despre nominalizare, nu poate face comentarii pe tema funcției de premier. Context: „nu mă agăț de scaun” Bolojan a mai declarat că nu urmărește să rămână în funcție, afirmând că și-a golit biroul „de patru luni” și că, în condiții de interimat prelungit, singura opțiune este să încerce să asigure funcționarea statului. În esență, mesajul său a fost că prelungirea interimatului nu este doar o problemă politică, ci una cu efecte administrative și bugetare imediate, în condițiile în care decizii precum rectificarea nu pot fi luate de actualul executiv. [...]
Scumpirea zahărului riscă să împingă în sus prețurile la dulciuri și băuturi , pe fondul unui salt puternic al cotațiilor globale și al dependenței României de importuri, potrivit Digi24 . Prețul global al zahărului a crescut cu 21,5% în luna august, cea mai mare scumpire lunară din octombrie 2010 încoace. Economiștii citați de publicație avertizează că efectul se va transmite în lanț în industria alimentară, iar majorările ar putea ajunge până la 20%. Efectul la raft: presiune pe cofetării și băuturi răcoritoare Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România , estimează că prețul zahărului ar putea urca cu aproximativ 20%, ceea ce ar însemna „4,50 lei, poate, kilogramul”, cu impact în special în: băuturi răcoritoare; produse de cofetărie și patiserie. În cofetării, scumpirile sunt deja anticipate. Marilena Adam, proprietara unei cofetării din București, spune că furnizorii au anunțat o posibilă majorare de 15–20% după 20 septembrie. De ce e România vulnerabilă: producție internă mică și secetă Digi24 notează că în România mai există doar doi producători de zahăr, care acoperă „nici un sfert din cerere”, iar aceștia sunt afectați de secetă. Un fermier din județul Arad, Mihai Nagy Juhasz, descrie pagube importante la cultura de sfeclă de zahăr, indicând un nivel de afectare de 80%. Pe partea de producție, jurnalistul Digi24 Iulia Gurguță arată că producția de zahăr din sfeclă a scăzut în 2024 față de 2021 cu 26%, de la aproape 114 mii de tone la 84 de mii de tone. În acest context, România importă: anul trecut, „un sfert de milion de tone” au venit din Germania, Polonia, Franța și Cehia. Ce urmează și cât de mult se va simți în consum Deși consumul de zahăr a rămas stabil în ultimii ani, la 8 kilograme de persoană pe an, scumpirea materiei prime poate ridica costurile pentru o gamă mai largă de produse, nu doar pentru zahărul vândut ca atare. Ritmul și amplitudinea transferului în prețurile finale depind de contractele comerciale și de stocurile existente, însă semnalele din comerț și din cofetării indică majorări așteptate în perioada următoare. [...]
Rezultatele slabe PISA ridică un risc economic pe termen lung, prin presiune pe productivitate și salarii , iar România rămâne în coada clasamentelor europene, potrivit declarațiilor senatorului AUR Petrișor Peiu , citate de Digi24 . Peiu susține că, în Europa, doar Republica Moldova și Bulgaria ar sta mai rău decât România, iar „consecințele sunt dramatice”. Într-un mesaj publicat pe Facebook după apariția rezultatelor PISA, Peiu afirmă că România are „antepenultima performanță școlară din Europa” și că nivelul cel mai bun ar fi fost atins în 2012, urmat de o „scădere continuă”. De ce contează: legătura invocată între educație, productivitate și salarii Peiu leagă direct performanța educațională de perspectivele economice, afirmând că: „Salariile românilor vor fi printre cele mai mici din lume, căci productivitatea muncii este direct proporțională cu nivelul de educație”. În același mesaj, senatorul susține că școala (gimnaziu și primar) „nu poate asigura o performanță comparabilă cu media europeană sau occidentală (OCDE)” pentru copiii care o urmează. Cauzele indicate: finanțare, resurse și abandon școlar În lista de explicații pentru rezultatele PISA, Peiu menționează mai mulți factori, între care: „cea mai mică finanțare a educației din UE”; „cea mai mică pondere a absolvenților de facultate din UE”; „cel mai mare număr de copii/profesor din UE”; „cel mai scurt timp petrecut la școală de un copil din Europa”; „abandonarea totală a unei treimi din copii de către stat”, în special din medii defavorizate și localități mici. Ce arată raportul PISA 2025 și poziția Ministerului Educației Raportul PISA 2025 indică faptul că elevii din România au obținut scoruri sub media OCDE la Matematică, Lectură și Științe, conform articolului. Ministerul Educației a transmis că, la științe și matematică, rezultatele sunt apropiate de cele din 2022 (o evoluție „relativ stabilă”), în timp ce la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte. Datele publicate arată și proporția elevilor care ating nivelul minim de competență (nivelul 2): 48% la Matematică; 52% la Lectură; 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%. Pentru context suplimentar despre raport, Digi24 a publicat și materialul dedicat rezultatelor PISA 2025, disponibil aici . În finalul mesajului său, Peiu adresează și o critică politică, spunând alegătorilor să nu se mai mire de „calitatea sub-mediocră a liderilor politici”. [...]
Robert Negoiță îl indică pe Sorin Grindeanu drept varianta cu cele mai multe șanse de vot în Parlament , într-un moment în care desemnarea premierului și formarea unei majorități rămân blocate de liniile roșii dintre partide, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3 și liderul PSD Sector 3 spune că, dintre numele vehiculate pentru funcția de prim-ministru, Sorin Grindeanu „are șansele cele mai mari să obțină voturi” dacă președintele Nicușor Dan îl desemnează. Negoiță susține că Grindeanu ar strânge „cele mai multe voturi în Parlament”, dar admite că nu poate garanta că ar trece efectiv de votul de învestitură. „Cred că dintre toate variantele pe care le-am văzut vehiculate, Sorin Grindeanu are șansele cele mai mari să obțină voturi. Părerea mea e că va lua cele mai multe voturi în Parlament. Nu știu în ce măsură reușește să și treacă, dar voturi va lua cele mai multe dintre cei care au fost vehiculați până acum.” De ce contează: voturile există, majoritatea încă nu Miza imediată nu este doar numele premierului, ci capacitatea de a construi o majoritate care să susțină un nou Executiv. În acest context, Negoiță sugerează că Grindeanu ar putea aduna un număr mai mare de voturi decât alte opțiuni discutate public, inclusiv prin negocieri „între timp”, fără să detalieze însă aritmetica exactă. În paralel, Negoiță a comentat și scenariul unei guvernări PSD–AUR, despre care afirmă că AUR ar încerca să câștige legitimitate politică. El se declară sceptic că partidul condus de George Simion ar accepta să intre acum la guvernare fără funcția de premier. Calendar posibil: desemnare înainte de vizita în SUA Potrivit surselor Digi24 citate în material, președintele Nicușor Dan ar vrea să existe un premier desemnat înaintea vizitei pe care urmează să o facă în Statele Unite, la finalul săptămânii viitoare. Desemnarea noului șef al Guvernului „ar putea avea loc săptămâna care vine”. Blocajul rămâne însă la nivelul majorității: PNL nu ar vrea să voteze un Executiv cu miniștri PSD, iar PSD nu ar accepta un Cabinet fără reprezentanți ai partidului. În lipsa unei formule agreate, chiar și un candidat perceput ca având „cele mai mari șanse” la voturi poate rămâne fără o majoritate funcțională pentru învestire. [...]
Polonia își întărește protecția punctelor de frontieră cu Ucraina , după ce a evitat în cursul nopții o amenințare directă la adresa unuia dintre punctele sale de trecere, pe fondul așteptărilor că Rusia va continua să vizeze astfel de obiective, potrivit Digi24 . Premierul polonez Donald Tusk a spus că amenințarea a fost prevenită „datorită cooperării dintre serviciile noastre și omologii lor ucraineni”, declarație făcută într-o conferință de presă la Bratislava. Contextul imediat invocat de șeful guvernului de la Varșovia este un atac cu drone asupra unui punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova , în regiunea Odesa, în urma căruia au murit două persoane. De ce contează: riscuri operaționale pe coridoarele de tranzit și securitatea flancului estic Mesajul lui Tusk indică o preocupare directă pentru securizarea infrastructurii de frontieră și a fluxurilor de trecere către Ucraina, într-un moment în care Polonia se așteaptă la „acțiuni similare” cu cele din Republica Moldova, care să vizeze punctele de trecere ale altor țări, inclusiv ale sale. Ce spune Tusk despre următoarele luni Tusk a reiterat că statele de pe flancul estic al NATO trebuie să fie pregătite pentru posibile „provocări” din partea Rusiei, care a invadat Ucraina în 2022. El a mai afirmat că a primit „un raport destul de precis direct de la CIA” privind posibile evoluții „în lunile următoare”, fără să ofere detalii despre conținut. „Trebuie să anticipăm diverse scenarii. Atât Polonia, cât şi întreaga Europă trebuie să fie pregătite pentru diferite posibilităţi privind situaţia nu doar pe frontul ruso-ucrainean, ci şi de-a lungul flancului estic al UE.” În lipsa unor informații suplimentare în material despre măsuri concrete sau un calendar, rămâne neclar ce schimbări operaționale vor fi implementate imediat la frontieră, însă semnalul politic este că punctele de trecere vor rămâne în centrul planificării de securitate în perioada următoare. [...]
Christine Lagarde avertizează că anularea datoriei ar lovi finanțarea Franței și ar încălca tratatele UE , respingând propunerea lansată de liderul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon , potrivit Digi24 . Președinta Băncii Centrale Europene (BCE) a calificat ideea drept „periculoasă din punct de vedere financiar” și „imposibilă din punct de vedere juridic” în cadrul dreptului Uniunii Europene, conform informațiilor preluate de Digi24 dintr-o relatare atribuită Reuters. Propunerea lui Mélenchon vizează anularea a 18% din datoria publică a Franței, pe motiv că această parte ar fi deținută de banca centrală a țării și că măsura ar crea spațiu bugetar pentru cheltuieli sociale. În același context, este menționat că datoria publică a Franței depășește 116% din PIB. De ce contează: costul finanțării și reacția creditorilor Lagarde a avertizat că o astfel de decizie ar fi „pedepsită” de creditori. Ea a comparat datoria publică cu un credit personal: dacă un debitor refuză să plătească și apoi caută o nouă finanțare, riscă să nu o mai obțină și să se confrunte cu dobânzi mai mari. „Cu siguranță nu este o idee bună și este o risipă de timp, deși populiști pot fi în orice stat membru al zonei euro.” Obstacolul juridic invocat de BCE Șefa BCE a indicat că anularea datoriei este interzisă de Articolul 123 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene , pe care l-a numit „un pilon al stabilității”. În acest cadru, orice încercare de a încălca regulile privind finanțarea datoriei ar reprezenta, în formularea ei, „o încălcare flagrantă a tratatului”. [...]
