Știri
Știri din categoria Diverse
Escaladarea SUA–Iran împinge petrolul peste 100 de dolari/baril și crește riscul de șoc energetic: președintele american Donald Trump spune că ia „serios în considerare” reluarea unor operațiuni militare de amploare în Iran, inclusiv atacuri mai mari decât cele din cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Digi24. Miza imediată pentru piețe este că tensiunile au dus deja la scumpirea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul riscurilor la transportul de țiței din regiune.
Într-un interviu acordat Axios, Trump a spus că nu a luat încă o decizie și a admis că o astfel de hotărâre ar avea consecințe. El a precizat că nu a stabilit un termen limită, iar doi oficiali americani au confirmat că nu a existat nicio solicitare și nu au fost date noi ordine armatei.
„Mă gândesc la un atac de amploare. Mai mare decât oricând. Sunt pe punctul de a lua o decizie. Suntem cu toții pregătiți pentru asta.”
Articolul plasează escaladarea pe fondul intensificării atacurilor în regiune și al presiunii asupra unor rute-cheie pentru petrol. În ultimele 12 zile, SUA și-au intensificat atacurile „în încercarea de a opri atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz”, iar Iranul, potrivit relatării, nu a arătat disponibilitate de a-și schimba cursul și și-a intensificat la rândul său atacurile.
Separat, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă tensiune pe „o altă rută crucială de transport al petrolului” și amplifică instabilitatea pe piața energetică mondială.
Trump a afirmat că Israelul „s-ar alătura în două minute” dacă i-ar cere, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. În același timp, a spus că participarea Israelului ar avea „consecințe”, sugerând că Iranul ar riposta împotriva Israelului.
Pe canalul său de pe Truth Social, Trump a transmis că, dacă houthi vor trage din nou asupra navelor din Marea Roșie, „SUA vor considera Iranul responsabil” și a vorbit despre „sancțiuni militare severe”.
În privința unei soluții negociate, Trump a spus că iranienii „doresc să negocieze”, dar nu sunt pregătiți să încheie un acord în acest moment, adăugând:
„Încă nu au suferit destul.”
Două surse regionale citate în material au declarat că liderii iranieni nu au acceptat ultima propunere prezentată în eforturile de mediere.
În acest moment, decizia privind o operațiune militară nu este luată și nu există un termen anunțat. Pentru piețe, semnalul principal rămâne riscul de escaladare într-o zonă care concentrează rute strategice pentru transportul de petrol, într-un context în care prețul a trecut deja de 100 de dolari pe baril.
Recomandate
Loviturile SUA asupra Iranului intră în a 12-a noapte și cresc presiunea pe ruta energetică Strâmtoarea Hormuz , într-un context în care armistițiul convenit la mijlocul lunii iunie „nu a rezistat”, iar zona rămâne practic închisă, potrivit Digi24 . Loviturile au început joi, la ora 1:00, ora Iranului (miercuri, 23:30, ora României) și s-au încheiat aproximativ cinci ore mai târziu, conform Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), citat de dpa și preluat de Agerpres. Ce a vizat armata SUA și de ce contează pentru navigație CENTCOM spune că atacurile au vizat ținte militare iraniene, inclusiv capabilități maritime, depozite de rachete și drone, situri de supraveghere de coastă și sisteme de apărare antiaeriană. „Loviturile reduc şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca navigatori civili şi nave comerciale”, a transmis CENTCOM. În același context, CENTCOM afirmă că, de la reluarea blocadei porturilor iraniene, a redirecționat nouă nave comerciale și a scos din funcțiune o altă navă. Context: armistițiu eșuat și escaladare în jurul Strâmtorii Hormuz În paralel cu loviturile americane, Teheranul a lansat atacuri asupra aliaților SUA și asupra unor obiective militare americane din regiune. Confruntările s-au reaprins în această lună în jurul Strâmtorii Hormuz, descrisă ca rută strategică pentru transporturile globale de energie și care „rămâne în prezent practic închisă”. Miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu crede că Iranul este pregătit să ajungă la un acord și a avertizat că Statele Unite vor „bombarda și distruge” un pod sau o centrală electrică din Iran de fiecare dată când această țară va ataca o navă în Strâmtoarea Hormuz. Mișcări operaționale: forțe suplimentare în regiune Între timp, Statele Unite au trimis forțe suplimentare în regiune, a relatat The Wall Street Journal , care citează date de monitorizare a zborurilor și oficiali americani. Potrivit publicației, trupe, personal medical și armament au fost desfășurate din SUA în Orientul Mijlociu. [...]
Un judecător din Florida obligă trustul lui Donald Trump să deschidă accesul la documente financiare în procesul de defăimare de 10 miliarde de dolari împotriva BBC, o decizie care poate ridica miza economică a litigiului și poate influența strategia de apărare a președintelui SUA, potrivit Digi24 . Trump a cerut despăgubiri într-un tribunal din Florida, acuzând BBC că a editat un documentar „Panorama” din 2024 despre revoltele de la Capitoliul SUA într-un mod care i-ar fi produs prejudicii reputaționale și financiare. Informația este relatată de agenția DPA, citată de Digi24. Ce a decis instanța și de ce contează financiar Judecătoarea Enjolique Lett a aprobat solicitarea avocaților BBC de a obține informații de la Donald J. Trump Revocable Trust, entitatea care deține interesele comerciale și activele președintelui și care este administrată de fiul său cel mare. Decizia a venit după ce echipa juridică a lui Trump a încercat să blocheze măsura, argumentând că este „prematură, necorespunzătoare și deosebit de împovărătoare”. Pentru BBC, accesul la aceste documente este relevant pentru a evalua, în termeni concreți, dacă și în ce măsură programul ar fi produs un impact financiar, în condițiile în care Trump invocă daune economice. Dimensiunea structurii vizate: „aproape 400 de entități” În documentele instanței, BBC a susținut că a cerut informații de la aceste entități deoarece reclamantul afirmă că interesele sale financiare au fost afectate și pentru că este unicul beneficiar al unui trust „care deține sau este asociat cu aproape 400 de entități”. De cealaltă parte, trustul (reprezentat și de avocații lui Trump) a argumentat anterior că acuzațiile privind daunele suferite de afaceri nu ar trebui să ofere pârâților „carte blanche” pentru a obține informații financiare ample de la „sute de persoane” care nu sunt părți în proces. Ce urmează procedural Hotărârea privind divulgarea informațiilor poate fi atacată cu apel, ceea ce înseamnă că disputa pe accesul la documente financiare nu este neapărat închisă. Pe fond, BBC cere respingerea cazului și avertizează asupra unui „efect descurajant” asupra reportajelor despre personalități publice și evenimente. Postul contestă și jurisdicția instanței din Florida, invocând că programul nu a fost difuzat în SUA. [...]
Camera Reprezentanților din SUA a votat un buget al apărării de 1.150 miliarde de dolari , un salt față de nivelul actual, care împinge în sus cheltuielile federale și deschide o nouă rundă de negocieri în Congres înainte ca pachetul să ajungă la președinte, potrivit Digi24 . Proiectul este legea anuală privind bugetul apărării ( NDAA ) pentru anul fiscal 2027. Camera Reprezentanților a aprobat textul la limită, cu 216 voturi pentru și 212 împotrivă, o diferență de patru voturi care indică o polarizare mai puternică decât în anii anteriori, când astfel de legi treceau, de regulă, cu sprijin bipartizan. Pentru anul fiscal 2026, bugetul apărării este de circa 900 miliarde de dolari, iar creșterea prevăzută în NDAA ar urma să finanțeze, între altele, o majorare de 5–7% a soldelor militare, notează materialul, care citează AFP și dpa, preluate de Agerpres. La un curs orientativ de 1 dolar = 4,6 lei, suma de 1.150 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 5.290 miliarde de lei. Ce urmează în procesul legislativ Textul merge acum la Senat pentru aprobare, înainte de a ajunge pe biroul președintelui Donald Trump. Forma finală poate suferi modificări în etapa de negociere dintre cele două camere ale Congresului. Mizele invocate: salarii, apărare antirachetă și refacerea stocurilor Președintele Camerei Reprezentanților, republicanul Mike Johnson , a susținut că legea include atât majorări salariale pentru militari, cât și întărirea descurajării nucleare și a apărării antirachetă, inclusiv prin construirea „Domului de Aur”, proiect de scut antirachetă dorit de Trump și inspirat de „Domul de Fier” al Israelului. Republicanii din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei au mai arătat că textul ar permite „refacerea stocurilor împuținate” de armamente, în contextul atacurilor zilnice ale SUA împotriva Iranului. Critici și controversa cooperării militare cu Israelul Din partea democraților, reprezentantul Jerry Nadler a criticat alocarea, afirmând că pachetul oferă administrației „1.150 miliarde de dolari” pentru cheltuieli militare „fără niciun control” și pentru acțiuni pe care le consideră „iresponsabile”. Tot el a numit NDAA „un text oneros” care „finanțează un război ilegal” și „subminează democrația”, potrivit articolului. Separat, o dispoziție care prevede creșterea cooperării între forțele armate ale SUA și cele ale Israelului a generat dezbateri în ultimele săptămâni. Membri ai aripii de stânga din Cameră, inclusiv Alexandria Ocasio-Cortez, au susținut că măsura ar putea duce la o formă de „fuziune” între o parte a armatei americane și forțele israeliene. „Acest amendament este o amenințare existențială pentru suveranitatea și democrația americane”, a acuzat reprezentanta statului New York. [...]
Atacul revendicat asupra a două petroliere saudite ridică din nou riscul operațional pentru transportul de țiței în Marea Roșie , după ce unul dintre vase a luat foc, potrivit Digi24 . Milițiile houthi din Yemen au anunțat că au atacat joi două petroliere saudite, Encelia și Layla, într-o „operațiune militară”. La scurt timp, agenția de stat saudită SPA a transmis că pe petrolierul Encelia a izbucnit un incendiu în urma unui atac în Marea Roșie, citând o sursă oficială din cadrul Autorității generale a transporturilor de la Riad. SPA nu a precizat cine a atacat nava. Autoritățile saudite au afirmat că echipajul este în siguranță și că au fost luate măsuri pentru securizarea navei și protejarea mediului marin, calificând incidentul drept o încălcare a dreptului internațional privind libertatea navigației. Ce susțin houthi și ce se știe despre incident În comunicatul lor, houthi afirmă că cele două petroliere ar fi încălcat o blocadă navală impusă de gruparea afiliată Iranului în Marea Roșie. Ei susțin că au folosit rachete balistice și de croazieră, precum și drone. Separat, o sursă din domeniul securității a indicat că Encelia a transmis un semnal de urgență pe radio VHF, anunțând că a fost lovită de o rachetă în timp ce opera în zona din afara portului Jizan (Arabia Saudită) și că era cuprinsă de flăcări. Grupul britanic de gestionare a riscurilor maritime Vanguard a declarat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a fost lovit de un proiectil necunoscut pe partea de tribord, la aproximativ 70 de mile marine (circa 130 km) sud-vest de Al Shuqaiq, în Arabia Saudită, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Efect imediat: nave care își schimbă ruta, informații încă neconfirmate În același comunicat, houthi au mai susținut că au forțat aproximativ 10 nave să se întoarcă din drum, însă Reuters nu a putut confirma această informație. În paralel, cinci petroliere și-au schimbat cursul miercuri în Marea Roșie, două dintre ele indicând Canalul Suez ca nouă destinație, după ce houthi au avertizat navele să evite porturile saudite, conform datelor de urmărire a navelor citate în material. [...]
Întâlnirea dintre noul șef al Mossad și directorul CIA arată că SUA și Israelul își sincronizează pozițiile față de Iran înainte de o nouă escaladare în zona Strâmtorii Ormuz , cu potențial de impact asupra securității energetice și a rutelor maritime. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează declarații oferite publicației Axios de două surse „informate”. Roman Gofman , noul director al agenției israeliene de informații externe Mossad, a vizitat Washingtonul „în urmă cu două săptămâni” pentru discuții despre războiul din Iran și programul nuclear iranian. Vizita a avut loc înainte ca tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz să escaladeze și să se reia luptele. Gofman, descris ca unul dintre cei mai apropiați consilieri ai premierului Benjamin Netanyahu, s-a aflat la prima sa vizită la Washington de la preluarea funcției în iunie. Potrivit unei surse israeliene citate, unul dintre obiective a fost coordonarea cu Casa Albă a negocierilor cu Iranul privind un acord nuclear. Ce s-a discutat la Washington și cine a participat Sursele citate afirmă că șeful Mossad s-a întâlnit cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu oficiali ai Casei Albe. În același material, Ratcliffe este prezentat drept una dintre vocile sceptice din cercul apropiat al lui Donald Trump în legătură cu memorandumul de înțelegere cu Iranul. Acesta ar fi avertizat, înainte de semnarea memorandumului, că Iranul ar putea interpreta diferit acordul față de SUA, inclusiv prevederile referitoare la strâmtoare. De ce contează: riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz Momentul întâlnirilor este relevant pentru că a precedat reaprinderea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul maritim. Din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, orice deteriorare a securității în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru transport și poate alimenta volatilitatea pe lanțurile de aprovizionare cu energie. Digi24 notează însă că detaliile discuțiilor și concluziile concrete nu sunt prezentate public, informațiile fiind atribuite unor surse citate de Axios. [...]
Serviciile de informații americane verifică dacă Rusia a sprijinit atacuri iraniene asupra unor facilități CIA , o anchetă care, dacă se confirmă, ar ridica miza operațională a confruntării din Orientul Mijlociu și ar complica eforturile Washingtonului de a gestiona conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Investigația vizează două piste: dacă Moscova ar fi furnizat Teheranului informații pentru identificarea țintelor sau tehnologie avansată pentru dronele folosite în loviturile asupra unor instalații CIA din Orientul Mijlociu, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu ancheta. Sursele spun că, deocamdată, nu există concluzii ferme privind implicarea Rusiei, dar eficiența și precizia aparentă a atacurilor, precum și sprijinul tehnic mai amplu acordat Iranului de Rusia, sunt analizate ca posibile indicii. Ce s-a întâmplat și ce ținte ar fi fost lovite Cel puțin două sedii ale CIA au fost lovite în luna martie, potrivit Reuters și altor instituții de presă, iar oficiali americani au recunoscut atacurile. Una dintre facilități ar fi fost stația CIA din Arabia Saudită, aflată în sediul Ambasadei SUA la Riad, iar o alta ar fi fost în estul Irakului. Unele surse au afirmat că au fost lovite și alte sedii ale CIA, fără să ofere detalii. Nu au fost raportate persoane ucise sau rănite în atacul din Arabia Saudită, potrivit celor doi oficiali occidentali din regiunea Golfului citați de Reuters. Ipoteza „sprijinului rusesc”: informații despre ținte și drone îmbunătățite Un memorandum intern al unei agenții occidentale de informații, descris de un oficial din regiune care a avut acces la document, ar fi concluzionat că Rusia a jucat „probabil” un rol în identificarea facilităților regionale ale CIA vizate de atacuri. Autorul exact al documentului nu este făcut public. Separat, doi oficiali occidentali din regiunea Golfului au spus că analiștii cred că în atacul din Arabia Saudită au fost folosite două versiuni îmbunătățite de Rusia ale dronelor iraniene Shahed. Scenariul descris: o dronă ar fi produs o breșă într-o zonă vulnerabilă a fațadei ambasadei, iar a doua ar fi pătruns prin deschidere și ar fi explodat. O altă sursă a afirmat că Rusia ar fi ajutat la creșterea preciziei dronelor Shahed-136 prin furnizarea unui sistem de navigație prin satelit, Kometa-M, despre care experții citați de Reuters spun că este mai precis și mai greu de bruiat decât sistemul produs de Iran. The Wall Street Journal a relatat în martie că Rusia a furnizat Iranului Kometa-M, informație negată de Kremlin, care a catalogat-o drept „fake news”. De ce contează ancheta: risc de escaladare și vulnerabilități operaționale Potrivit Reuters, vizarea unor sedii sensibile ale CIA ar indica o disponibilitate a Moscovei de a merge mai departe în încercarea de a perturba operațiunile americane, într-un moment în care Washingtonul încearcă să pună capăt războiului cu Iranul. Temerile privind furnizarea de date pentru identificarea țintelor s-au intensificat după atacurile asupra unei baze aeriene americane din Iordania, unde Iranul a lovit cu rachete balistice barăcile armatei, ucigând doi militari, mai notează Reuters. Ce spun (și ce nu spun) părțile Casa Albă a redirecționat solicitarea de comentarii către CIA, care a refuzat să răspundă. Misiunea Iranului la ONU, Ministerul rus al Apărării și guvernul saudit nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Analiștii americani încearcă să stabilească dacă Iranul s-a bazat pe date furnizate de Rusia pentru identificarea țintelor în atacul asupra ambasadei, însă unele surse avertizează că Iranul ar fi putut viza Ambasada SUA în general și ar fi lovit din întâmplare stația CIA. Fostul șef de stație CIA Daniel Hoffman a declarat că nu ar fi surprinzător ca Moscova să ajute Teheranul să vizeze facilități CIA, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări: „Ambele au interesul de a încerca să reducă sau să elimine complet influența Statelor Unite în ceea ce consideră propriile sfere de influență”, a spus el. [...]
