Știri
Știri din categoria Diverse

Întâlnirea dintre noul șef al Mossad și directorul CIA arată că SUA și Israelul își sincronizează pozițiile față de Iran înainte de o nouă escaladare în zona Strâmtorii Ormuz, cu potențial de impact asupra securității energetice și a rutelor maritime. Informațiile sunt prezentate de Digi24, care citează declarații oferite publicației Axios de două surse „informate”.
Roman Gofman, noul director al agenției israeliene de informații externe Mossad, a vizitat Washingtonul „în urmă cu două săptămâni” pentru discuții despre războiul din Iran și programul nuclear iranian. Vizita a avut loc înainte ca tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz să escaladeze și să se reia luptele.
Gofman, descris ca unul dintre cei mai apropiați consilieri ai premierului Benjamin Netanyahu, s-a aflat la prima sa vizită la Washington de la preluarea funcției în iunie. Potrivit unei surse israeliene citate, unul dintre obiective a fost coordonarea cu Casa Albă a negocierilor cu Iranul privind un acord nuclear.
Sursele citate afirmă că șeful Mossad s-a întâlnit cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu oficiali ai Casei Albe. În același material, Ratcliffe este prezentat drept una dintre vocile sceptice din cercul apropiat al lui Donald Trump în legătură cu memorandumul de înțelegere cu Iranul.
Acesta ar fi avertizat, înainte de semnarea memorandumului, că Iranul ar putea interpreta diferit acordul față de SUA, inclusiv prevederile referitoare la strâmtoare.
Momentul întâlnirilor este relevant pentru că a precedat reaprinderea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz, un punct critic pentru transportul maritim. Din perspectiva mediului de afaceri și a piețelor, orice deteriorare a securității în zonă poate amplifica riscurile operaționale pentru transport și poate alimenta volatilitatea pe lanțurile de aprovizionare cu energie.
Digi24 notează însă că detaliile discuțiilor și concluziile concrete nu sunt prezentate public, informațiile fiind atribuite unor surse citate de Axios.
Recomandate

Serviciile de informații americane verifică dacă Rusia a sprijinit atacuri iraniene asupra unor facilități CIA , o anchetă care, dacă se confirmă, ar ridica miza operațională a confruntării din Orientul Mijlociu și ar complica eforturile Washingtonului de a gestiona conflictul cu Iranul, potrivit Digi24 , care citează Reuters . Investigația vizează două piste: dacă Moscova ar fi furnizat Teheranului informații pentru identificarea țintelor sau tehnologie avansată pentru dronele folosite în loviturile asupra unor instalații CIA din Orientul Mijlociu, au declarat pentru Reuters patru surse familiarizate cu ancheta. Sursele spun că, deocamdată, nu există concluzii ferme privind implicarea Rusiei, dar eficiența și precizia aparentă a atacurilor, precum și sprijinul tehnic mai amplu acordat Iranului de Rusia, sunt analizate ca posibile indicii. Ce s-a întâmplat și ce ținte ar fi fost lovite Cel puțin două sedii ale CIA au fost lovite în luna martie, potrivit Reuters și altor instituții de presă, iar oficiali americani au recunoscut atacurile. Una dintre facilități ar fi fost stația CIA din Arabia Saudită, aflată în sediul Ambasadei SUA la Riad, iar o alta ar fi fost în estul Irakului. Unele surse au afirmat că au fost lovite și alte sedii ale CIA, fără să ofere detalii. Nu au fost raportate persoane ucise sau rănite în atacul din Arabia Saudită, potrivit celor doi oficiali occidentali din regiunea Golfului citați de Reuters. Ipoteza „sprijinului rusesc”: informații despre ținte și drone îmbunătățite Un memorandum intern al unei agenții occidentale de informații, descris de un oficial din regiune care a avut acces la document, ar fi concluzionat că Rusia a jucat „probabil” un rol în identificarea facilităților regionale ale CIA vizate de atacuri. Autorul exact al documentului nu este făcut public. Separat, doi oficiali occidentali din regiunea Golfului au spus că analiștii cred că în atacul din Arabia Saudită au fost folosite două versiuni îmbunătățite de Rusia ale dronelor iraniene Shahed. Scenariul descris: o dronă ar fi produs o breșă într-o zonă vulnerabilă a fațadei ambasadei, iar a doua ar fi pătruns prin deschidere și ar fi explodat. O altă sursă a afirmat că Rusia ar fi ajutat la creșterea preciziei dronelor Shahed-136 prin furnizarea unui sistem de navigație prin satelit, Kometa-M, despre care experții citați de Reuters spun că este mai precis și mai greu de bruiat decât sistemul produs de Iran. The Wall Street Journal a relatat în martie că Rusia a furnizat Iranului Kometa-M, informație negată de Kremlin, care a catalogat-o drept „fake news”. De ce contează ancheta: risc de escaladare și vulnerabilități operaționale Potrivit Reuters, vizarea unor sedii sensibile ale CIA ar indica o disponibilitate a Moscovei de a merge mai departe în încercarea de a perturba operațiunile americane, într-un moment în care Washingtonul încearcă să pună capăt războiului cu Iranul. Temerile privind furnizarea de date pentru identificarea țintelor s-au intensificat după atacurile asupra unei baze aeriene americane din Iordania, unde Iranul a lovit cu rachete balistice barăcile armatei, ucigând doi militari, mai notează Reuters. Ce spun (și ce nu spun) părțile Casa Albă a redirecționat solicitarea de comentarii către CIA, care a refuzat să răspundă. Misiunea Iranului la ONU, Ministerul rus al Apărării și guvernul saudit nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Analiștii americani încearcă să stabilească dacă Iranul s-a bazat pe date furnizate de Rusia pentru identificarea țintelor în atacul asupra ambasadei, însă unele surse avertizează că Iranul ar fi putut viza Ambasada SUA în general și ar fi lovit din întâmplare stația CIA. Fostul șef de stație CIA Daniel Hoffman a declarat că nu ar fi surprinzător ca Moscova să ajute Teheranul să vizeze facilități CIA, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări: „Ambele au interesul de a încerca să reducă sau să elimine complet influența Statelor Unite în ceea ce consideră propriile sfere de influență”, a spus el. [...]

SUA și Rusia își păstrează deschis canalul diplomatic pe Ucraina, fără angajamente concrete , după întâlnirea dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov , desfășurată la Manila, în marja reuniunii ASEAN, potrivit Digi24 . Mesajele publice ale celor doi indică disponibilitate de dialog, dar și o prudență evidentă în a descrie pozițiile discutate sau pașii următori. Rubio a spus că Statele Unite sunt în continuare pregătite să joace un „rol constructiv” pentru a ajuta la încheierea războiului, dacă va exista o oportunitate, și a descris discuția cu Lavrov drept una „deschisă”. Totuși, oficialul american a refuzat să caracterizeze poziția Rusiei în timpul întâlnirii și nu a oferit detalii despre conținutul negocierilor. În același timp, Rubio a insistat asupra costului uman al conflictului, invocând decesele civililor și atacurile rusești asupra Kievului, și a susținut că atât Rusia, cât și Ucraina ar avea motive să oprească războiul. Principala dificultate, în evaluarea sa, rămâne găsirea unei soluții „pe care ambele părți să o poată accepta”. Mesajul Moscovei: „soluție politică și diplomatică” De partea rusă, Lavrov „a reafirmat disponibilitatea Rusiei pentru o soluționare politică și diplomatică a conflictului”, conform unui comunicat al ministerului rus de externe citat în material. Totodată, i-a transmis lui Rubio că Moscova rămâne angajată față de propunerile făcute de președinții Vladimir Putin și Donald Trump în cadrul întâlnirii lor din august 2025, în Alaska. De ce contează: semnal de continuitate, nu de progres Din informațiile prezentate, întâlnirea pare să fi avut în principal rolul de a menține deschis un canal de comunicare la nivel înalt între Washington și Moscova, într-un moment în care ambele părți vorbesc despre „compromis”, dar evită să indice public concesii sau un calendar. Ce urmează rămâne neclar: Rubio a spus că SUA „vor continua să încerce” să vadă dacă poate fi găsit un compromis, însă fără a detalia ce formă ar putea lua acesta sau în ce condiții ar putea avansa discuțiile. [...]

Disputa privind desemnarea premierului riscă să prelungească blocajul guvernamental , după ce fostul președinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Nicușor Dan că ar condiționa neconstituțional nominalizarea unui candidat de existența prealabilă a unei majorități parlamentare, potrivit Digi24 . Miza este una de funcționare instituțională: întârzierea formării noului Guvern menține incertitudinea politică și poate amâna decizii administrative și bugetare. Băsescu a susținut, în direct la Digi24, că președintele nu are atribuția constituțională de a cere partidelor „dovada” unei majorități (233 de voturi) înainte de desemnarea premierului și a calificat această abordare drept „abuz”, afirmând că șeful statului „va răspunde” pentru „tergiversarea” situației în care România nu are Guvern. „Nimeni nu-i permite președintelui să spună: «Dă-mi întâi dovada că are 233 de voturi». Constituția îi cere să desemneze un candidat și acel candidat trebuie să-și formeze o majoritate cu care să treacă.” Trei actori indicați ca responsabili pentru criză Întrebat dacă întârzierea este cauzată de Nicușor Dan, fostul președinte a spus că responsabilitatea este împărțită între trei actori politici: Sorin Grindeanu , despre care a afirmat că a „dărâmat Guvernul” „în înțelegere cu AUR”, inclusiv prin redactarea și votarea moțiunii; Ilie Bolojan , acuzat că ar fi introdus condiții care au făcut „imposibilă cooperarea coaliției”; președintele Nicușor Dan , despre care a spus că „nu vrea să desemneze un candidat” care să își asume formarea unei majorități și, dacă nu reușește, să ducă procesul către condițiile constituționale pentru alegeri anticipate. „Amenințarea” anticipatelor, ca pârghie asupra Parlamentului Băsescu a mai afirmat că președintele ar trebui să folosească inclusiv perspectiva alegerilor anticipate ca instrument de presiune asupra Parlamentului, în scenariul în care ar cădea și a doua propunere de Guvern. „Parlamentul trebuie să știe că mai există și varianta alegerilor anticipate.” În același context, fostul șef al statului a spus că AUR ar fi trebuit chemat la consultările organizate de președinte, invocând rezultatul obținut la alegeri, și a susținut că președintele nu ar avea atribuții să excludă din start un guvern care ar include AUR. [...]

Atacul revendicat asupra a două petroliere saudite ridică din nou riscul operațional pentru transportul de țiței în Marea Roșie , după ce unul dintre vase a luat foc, potrivit Digi24 . Milițiile houthi din Yemen au anunțat că au atacat joi două petroliere saudite, Encelia și Layla, într-o „operațiune militară”. La scurt timp, agenția de stat saudită SPA a transmis că pe petrolierul Encelia a izbucnit un incendiu în urma unui atac în Marea Roșie, citând o sursă oficială din cadrul Autorității generale a transporturilor de la Riad. SPA nu a precizat cine a atacat nava. Autoritățile saudite au afirmat că echipajul este în siguranță și că au fost luate măsuri pentru securizarea navei și protejarea mediului marin, calificând incidentul drept o încălcare a dreptului internațional privind libertatea navigației. Ce susțin houthi și ce se știe despre incident În comunicatul lor, houthi afirmă că cele două petroliere ar fi încălcat o blocadă navală impusă de gruparea afiliată Iranului în Marea Roșie. Ei susțin că au folosit rachete balistice și de croazieră, precum și drone. Separat, o sursă din domeniul securității a indicat că Encelia a transmis un semnal de urgență pe radio VHF, anunțând că a fost lovită de o rachetă în timp ce opera în zona din afara portului Jizan (Arabia Saudită) și că era cuprinsă de flăcări. Grupul britanic de gestionare a riscurilor maritime Vanguard a declarat că petrolierul Encelia, sub pavilion saudit, a fost lovit de un proiectil necunoscut pe partea de tribord, la aproximativ 70 de mile marine (circa 130 km) sud-vest de Al Shuqaiq, în Arabia Saudită, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Efect imediat: nave care își schimbă ruta, informații încă neconfirmate În același comunicat, houthi au mai susținut că au forțat aproximativ 10 nave să se întoarcă din drum, însă Reuters nu a putut confirma această informație. În paralel, cinci petroliere și-au schimbat cursul miercuri în Marea Roșie, două dintre ele indicând Canalul Suez ca nouă destinație, după ce houthi au avertizat navele să evite porturile saudite, conform datelor de urmărire a navelor citate în material. [...]

Atacurile cu drone asupra rafinăriilor și nodurilor logistice din Rusia cresc riscul de întreruperi în lanțul de aprovizionare cu combustibili și mărfuri , pe fondul loviturilor repetate asupra infrastructurii energetice și a depozitelor unor mari operatori de comerț electronic, potrivit Digi24 . În noaptea de 22 spre 23 iulie, Forțele Armate ale Ucrainei au atacat din nou obiective din Rusia, inclusiv depozite Wildberries și ținte din complexul energetic. În localitatea Novospasskoe (regiunea Ulyanovsk), a fost lovită rafinăria „NS-Oil”, informație atribuită de Digi24 canalului Astra, care spune că a identificat ținta pe baza imaginilor realizate de martori oculari. Rafinăria este descrisă ca o unitate mică, cu o capacitate de 600.000 de tone pe an, producând păcură și fracțiuni de benzină și motorină. Guvernatorul regiunii, Alexei Russkikh, a confirmat atacul asupra unui obiectiv din sectorul energetic din raionul Novospasskoe și izbucnirea unui incendiu. În paralel, canalul ucrainean de monitorizare Exilenova+ a publicat un videoclip în care apar două coloane de fum negru în regiunea Ulyanovsk și a susținut că ar fi fost lovită și o bază petrolieră. Noduri energetice vizate: legătura cu rețeaua „ Transneft ” În Bashkortostan, dronele au atacat stația liniară de producție și dispecerat (SLPD) „Subhankulovo”, unde imaginile arată incendiu și fum în zona parcului de rezervoare. Autoritățile republicii nu au comentat, conform informațiilor din articol. Digi24 notează că această stație este un nod important al sistemului „Transneft” din Ural: prin „Subhankulovo” trece petrolul din Bashkortostan și Siberia de Vest, care ajunge ulterior la rafinăriile din Ufa și în conductele magistrale de petrol. Depozite Wildberries lovite și efecte operaționale imediate În regiunea Voronej, un depozit al companiei Wildberries a fost ținta unui atac, potrivit canalului de monitorizare Supernova+. Guvernatorul Alexander Gusev a confirmat avarierea acoperișului unui depozit al „unei platforme de comerț electronic” și a fațadei unei alte clădiri similare în suburbiile orașului Voronej, fără să numească firma. În aceeași zonă, au fost raportate avarii la locuințe în satul Nova Usman, unde se află depozitul Wildberries. Joi dimineață, depozitul nu s-a deschis, iar tura de noapte fusese anulată anterior, potrivit articolului. Tot în regiunea Voronej, o casă a luat foc după prăbușirea unei drone. Gusev a declarat că un băiețel de trei ani a murit, părinții au fost răniți, iar un tânăr de 19 ani a fost rănit, fără a necesita spitalizare. Context: atacuri repetate asupra centrelor logistice Articolul mai menționează o tentativă de atac asupra depozitului Wildberries din Kazan, unde locuitori din zonă au spus că apărarea antiaeriană a doborât dronele în apropiere. Ministerul Apărării a anunțat distrugerea unor drone deasupra Tatarstanului, iar locuitorii din Kazan au văzut elicoptere militare pe cer. În zilele anterioare, pe 18 iulie, drone ucrainene au atacat depozite Wildberries din regiunile Tambov și Moscova, iar pe 22 iulie au fost lovite centre logistice din regiunile Krasnodar și Stavropol. Digi24 precizează că, în urma acestor atacuri, au murit în total nouă persoane, iar 91 au fost rănite. [...]

România rămâne ușor sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consum, deși avansează lent , potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat și prezentate de Digi24 . În 2025, energia din surse regenerabile a ajuns la 25,6% din consumul final brut de energie al României, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 26,2%, ceea ce indică o convergență incompletă într-un domeniu cu efect direct asupra costurilor energetice și a investițiilor în producție. La nivelul UE, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut a urcat la 26,2% în 2025, de la 25,2% în 2024. România a crescut marginal, de la 25,4% în 2024 la 25,6% în 2025, rămânând însă sub media europeană. Cum arată clasamentul UE și unde se poziționează România În rândul statelor membre, Suedia conduce detașat, cu 65,4% energie regenerabilă în consumul final brut. Urmează Finlanda (53%) și Danemarca (48,2%). La polul opus se află Belgia (14,9%), Slovacia (16,3%) și Irlanda (17,2%). Pentru România, Eurostat indică și un element de comparație relevant: țara stă mai bine decât economii mari precum Germania și Franța, unde ponderea energiei regenerabile în consumul final brut a fost de 23,9%. Electricitatea: aproape jumătate din consumul UE e acoperit de regenerabile Datele Eurostat arată că sursele regenerabile au acoperit 49,9% din electricitatea consumată în UE în 2025, în creștere de la 47,5% în 2024. Lider este Austria, unde 90,8% din consumul brut de energie electrică a provenit din surse regenerabile, urmată de Suedia (89,2%) și Danemarca (77,7%). Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Malta (11,2%) și Cehia (19,2%). În România, sursele regenerabile au acoperit 49,87% din electricitatea consumată, însă țara este devansată la acest capitol de Grecia, Lituania, Croația, Letonia și Finlanda. Încălzire și răcire: creștere constantă în UE Eurostat mai notează că utilizarea surselor regenerabile pentru încălzire și răcire a continuat să crească în UE, ajungând la 27,4% în 2025, față de 26,7% în 2024 și 11,7% în 2004. Pentru România, materialul nu oferă un procent separat pe acest segment. [...]