Știri
Știri din categoria Diverse
Posibila revenire a Turciei în programul F-35 riscă să schimbe echilibrul militar regional, iar Grecia și Israel își intensifică demersurile pentru a bloca o eventuală decizie a Washingtonului, potrivit Digi24. În centrul tensiunilor se află semnalele venite dinspre președintele american Donald Trump înaintea summitului NATO de la Ankara (7–8 iulie), interpretate ca o deschidere către Ankara.
Trump a sugerat public că ar putea lua o decizie „care îi va face (pe turci) foarte fericiți”, în contextul discuțiilor despre relația SUA–Turcia și cooperarea militară. Pe fond, miza este dacă SUA ar putea redeschide calea pentru ca Turcia să achiziționeze avionul de vânătoare F-35, după ce Ankara a fost exclusă din program în 2019, ca urmare a achiziției sistemului rusesc de apărare antiaeriană S-400, considerat de Washington un risc pentru protecția tehnologiei sensibile a aeronavei.
Reuters a relatat că administrația Trump a notificat Congresul cu privire la intenția de a aproba vânzarea de motoare americane în valoare de 613 milioane de euro pentru KAAN, avionul de vânătoare de generația a cincea pe care Turcia îl dezvoltă în prezent. În articol se precizează că această vânzare ar urma, probabil, să meargă mai departe, chiar dacă dosarul F-35 rămâne disputat politic.
Grecia și Israel se opun de mai mult timp unei eventuale achiziții de F-35 de către Turcia, argumentând că ar diminua avantajul lor tehnologic și ar afecta echilibrul militar din regiune. În timp ce Grecia a comandat F-35, Israelul operează o versiune modificată a aeronavei, folosită în lupte în Liban, Siria și Iran, potrivit informațiilor citate.
Într-un interviu pentru Euractiv, ambasadorul Israelului în Grecia, Noam Katz, a invocat comportamentul „ostil” al Turciei în regiune ca motiv pentru care SUA ar trebui să respingă cererea Ankarei de a reveni în programul F-35.
„Americanii vor decide, iar America are propriile interese. Israelul consideră că, în acest moment, aprovizionarea Turciei cu aceste aeronave nu este ceva dezirabil în regiunea noastră.”
Separat, fostul premier grec Alexis Tsipras a cerut, într-o întâlnire cu ambasadorul SUA la Atena, Kimberly Ann Guilfoyle, oprirea vânzării de echipamente militare americane suplimentare către Turcia, inclusiv F-35, și presiuni asupra Ankarei pentru respectarea dreptului internațional înaintea summitului NATO.
În SUA, congresmena democrată Dina Titus strânge semnături pentru o scrisoare care îndeamnă Congresul să blocheze orice vânzare de F-35 către Turcia. Un ofițer regional de informații citat de Euractiv susține că „vânzarea F-35 nu este o afacere încheiată”.
Potrivit aceleiași surse, orice progres pe F-35 ar putea depinde de un acord prin care Turcia să vândă sistemul S-400 unei țări terțe, în loc să îl returneze Rusiei; Coreea de Sud este menționată ca posibilă destinație.
Surse din domeniul securității israeliene citate în material afirmă că anumite componente ale programului F-35 sunt fabricate sau dezvoltate de companii israeliene, inclusiv aripile exterioare și sistemul de afișare montat pe cască, dezvoltat de compania israeliană de apărare Elbit. În acest context, Tel Aviv nu ar privi favorabil ca astfel de componente să ajungă într-un avion de vânătoare turcesc.
Pe termen scurt, punctul de inflexiune este summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) și semnalele politice pe care le va transmite Washingtonul. Din informațiile prezentate, aprobarea motoarelor pentru KAAN pare mai probabilă, în timp ce dosarul F-35 rămâne condiționat de ecuația S-400 și de opoziția din Congres, pe fondul presiunilor venite din Grecia și Israel.
Recomandate
Donald Trump ridică din nou presiunea pe relația SUA–UE, legând imigrația de securitate și de cooperarea în NATO , într-un mesaj care reia o linie de conflict cu aliații europeni și care poate influența agenda politică a summitului Alianței de săptămâna viitoare din Turcia, potrivit Digi24 . Într-o postare pe Truth Social, președintele american a criticat politicile de imigrație ale unor țări europene și a avertizat asupra riscului de a primi „infractori” din „țări din lumea a treia”. Mesajul este atribuit de Digi24 agenției EFE. „Europa învață că atunci când adopți criminali din Lumea a Treia, devii o Țară din Lumea a Treia. Se întâmplă repede, într-o clipă. Am fost ales exact la timp!!!” Context: linia dură antiimigrație și divergențele cu aliații europeni Digi24 notează că, de la revenirea la putere în 2025, Trump și-a înăsprit poziția antiimigrație și și-a exprimat deschis diferențele față de aliații europeni. În ajun, în contextul aniversării a 250 de ani de independență a SUA, el a reluat avertismentele la Muntele Rushmore despre „nou-veniții care nu împărtășesc valorile” SUA. În paralel, Trump și membri ai administrației sale au criticat în repetate rânduri politicile europene de imigrație și de mediu și au etichetat recent partenerii europeni drept „teribili”, pe fondul lipsei de sprijin pentru SUA în războiul cu Iranul. Miza operațională: NATO și cooperarea militară, din nou sub semnul întrebării În ultimele luni, cele mai dure critici au vizat Spania, Italia, Germania, Franța și Regatul Unit, cărora Trump le reproșează refuzul sprijinului logistic pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare în momente cheie ale conflictului cu Teheranul. Totodată, el a pus sub semnul întrebării utilitatea NATO și împărțirea sarcinilor între membrii Alianței. Potrivit Digi24, Trump urmează să participe săptămâna viitoare la summitul NATO din Turcia și a spus că va merge „doar din respect” pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan . Presiune economică: amenințarea cu tarife de 100% pe importuri europene Pe lângă dimensiunea de securitate, Trump a reluat și pârghia comercială: a amenințat că va impune tarife de 100% asupra importurilor europene dacă propunerea Parlamentului European privind un impozit comun asupra multinaționalelor digitale (precum Google, Apple, Meta și Amazon) va avea succes, mai scrie Digi24. În acest context, mesajele publice ale președintelui american combină imigrația, cooperarea militară și comerțul într-un singur cadru de presiune asupra Europei, cu potențial de a tensiona negocierile transatlantice în perioada următoare. [...]
Zelenski spune că există „o perspectivă reală” de a opri războiul, iar miza este rolul SUA în negocieri , după o discuție telefonică avută cu Donald Trump de Ziua Independenței, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei a descris conversația drept „foarte bună” și a transmis că cei doi au convenit să continue discuțiile față în față la summitul NATO de la Ankara , informație relatată de UNN. În mesajul publicat pe X, Zelenski a mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul acordat Ucrainei, de la rachetele Javelin și Patriot până la sprijinul politic, și a spus că apreciază faptul că America „ne stă alături în apărarea independenței noastre”. Ce a urmărit Kievul în discuția cu Trump Zelenski a precizat că a discutat cu Trump și despre situația de pe linia frontului. În același context, liderul ucrainean a indicat că „hotărârea Americii este decisivă” pentru încheierea războiului și că există „o perspectivă reală” de a pune capăt conflictului. Context: mesajul lui Putin către Trump Separat, Digi24 notează că președintele rus Vladimir Putin l-a felicitat pe Donald Trump, amintind episoade istorice în care cele două țări s-au aliat „împotriva nazismului” și susținând, într-un mesaj publicat pe site-ul Kremlinului, că Rusia i-ar fi sprijinit „necondiționat” pe coloniștii americani în lupta pentru independență. [...]
Grecia începe să recupereze forță de muncă calificată, după ani de exod , iar în 2023 numărul grecilor din diaspora care s-au întors în țară l-a depășit, pentru prima dată de la criza economică, pe al celor care au plecat, potrivit unui raport al OCDE citat de Digi24 . Tendința de revenire este în creștere din 2021, pe fondul îmbunătățirii condițiilor economice și sociale, criteriul principal invocat în decizia de întoarcere, conform explicațiilor oferite de Jean-Christophe Dumont, șeful diviziei de migrații internaționale din cadrul OCDE, pentru AFP. De ce contează: semnal pentru piața muncii și pentru „exodul creierelor” În perioada 2012–2019, Grecia a înregistrat între 46.000 și 56.000 de plecări pe an, în special din cauza șomajului, care a atins 26% în 2012. Acum, guvernul conservator de la Atena susține că măsurile adoptate în ultimii ani „au dat roade”, în contextul în care o parte din diaspora începe să revină. Profilul celor care se întorc indică o miză directă pentru economie: 60% sunt absolvenți de studii superioare, iar majoritatea au între 20 și 39 de ani, adică exact segmentul de vârstă cu impact ridicat asupra productivității și a bazei de contribuabili. Ce măsuri a folosit Grecia pentru a atrage revenirea Ministrul Muncii, Niki Kerameus , a enumerat o serie de politici menite să reducă barierele administrative și să facă revenirea mai atractivă: digitalizarea serviciilor publice, pentru proceduri administrative mai simple; reducerea impozitului pe venit timp de șapte ani pentru cei care se întorc din străinătate; recunoașterea diplomelor medicilor obținute în străinătate; deplasări în marile orașe cu diasporă greacă (precum Londra, New York sau Düsseldorf), împreună cu reprezentanți ai companiilor grecești care caută angajați înalt calificați. Context: diaspora rămâne mare, iar rezervele persistă Chiar și cu această inversare de trend, peste 800.000 de persoane născute în Grecia locuiesc în continuare în țările OCDE, în special în Statele Unite, Australia, Canada și în state din Uniunea Europeană. Raportul mai notează că emigrația din Grecia reprezintă 7% (una dintre cele mai ridicate rate din OCDE), chiar dacă fenomenul încetinește. În plus, intenția de plecare rămâne semnificativă în rândul unor categorii: 15% dintre cei care și-au obținut recent doctoratul în Grecia ar vrea să se stabilească în străinătate, iar în domeniul sănătății procentul ajunge la 25%. Printre motivele care descurajează întoarcerea sunt menționate salariile mici (peste 15% dintre respondenți), lipsa meritocrației, costul ridicat al vieții, lipsa finanțării pentru cercetare și birocrația. [...]
SUA pregătesc la summitul NATO de la Ankara un „pachet” de măsuri care să compenseze retragerea de trupe din Europa , inclusiv proiecte industriale de apărare și posibile vânzări de armament strategic, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: cum își acoperă NATO golurile de capabilități pe fondul unei „amprente” americane mai mici în Europa. Summitul NATO de la Ankara are loc pe 7-8 iulie, iar Washingtonul ar urma să folosească reuniunea pentru a prezenta inițiative menite să atenueze impactul politic al reducerii prezenței militare americane în Europa, relatează Euractiv, citat de Digi24. În paralel, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a pledat pentru ceea ce a numit „ NATO 3.0 ”, în contextul finalizării planurilor de revizuire a prezenței trupelor SUA pe continent. Ce include, posibil, „pachetul” american: proiecte și armament Un element central ar fi anunțarea, marți, a unor proiecte de apărare realizate în Europa „colectiv” de principalii contractori americani din domeniu, în colaborare cu guvernul SUA. Pe agendă ar figura și vânzări potențiale de sisteme strategice, inclusiv rachete de croazieră Tomahawk, potrivit unui oficial american citat de Euractiv. În plus, analiza indică două direcții tehnice care ar putea conta pentru acoperirea deficitului de capabilități: Sistemul Typhoon , operat în prezent exclusiv de SUA și capabil să lanseze atât Tomahawk, cât și rachete de apărare aeriană SM-6. Germania a trimis anul trecut o scrisoare de solicitare, dar nu a primit încă răspuns. Integrarea unor sisteme americane precum GMLRS (muniții ghidate lansate din sisteme de rachete) pe platforme europene de lansare, idee pe care SUA o respinsese anterior în solicitări venite din Germania și Franța. Contextul retragerii: Germania pierde 5.000 de soldați și două relocări planificate Cu două luni în urmă, administrația Trump a anunțat retragerea a 5.000 de soldați din Germania și anularea relocării planificate a două batalioane (un Batalion de Foc cu Rază Lungă de Acțiune și un Batalion de Apărare Aeriană) repartizate la a 2-a Forță Operativă Multi-Domeniu a Armatei SUA, unitate axată pe operațiuni „multi-domeniu” (coordonate între mai multe tipuri de forțe și medii de luptă). Ce așteaptă aliații europeni: tranziție „ordonată” și presiune pe bugete Oficiali germani citați în material spun că rămân „prudent optimiști” și că decizii importante ar fi fost deja luate la summitul de anul trecut de la Haga, în timp ce reuniunea de la Ankara ar urma să se concentreze pe gestionarea unei tranziții ordonate către „următoarea fază” a NATO. În același timp, un oficial german afirmă că se așteaptă o declarație „clară” din partea tuturor celor 32 de membri NATO privind amenințarea reprezentată de Rusia, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru alianță. Un posibil obstacol major este poziția Spaniei, care, potrivit sursei, rezistă obiectivului de creștere a cheltuielilor pentru apărare. Oficialii germani susțin că este necesară o împărțire echitabilă a sarcinilor și că Madridul ar trebui să se pregătească pentru o dezbatere dificilă. [...]
BYD își asumă costurile unui accident provocat de sistemul de condus asistat , într-o promisiune care mută presiunea financiară de la șofer către producător și ridică miza pentru concurenți, într-o zonă unde responsabilitatea legală rămâne, de regulă, la utilizator, potrivit Libertatea . Angajamentul este valabil în China și se aplică atunci când sistemul God’s Eye provoacă un accident în timp ce funcția Urban NOA (navigație urbană asistată) este folosită corect, în condițiile stabilite de companie. BYD precizează că promisiunea nu este valabilă în România și nu înseamnă că șoferul poate ignora drumul. Ce acoperă BYD și care sunt limitele Conform articolului, BYD spune că va acoperi „pierderile economice rezultate” în cazul unui accident cu răspundere legală, dacă Urban NOA a fost utilizată conform regulilor. Acoperirea poate include: reparația mașinii; daune pentru bunuri ale terților; despăgubiri pentru vătămări corporale. Materialul notează și informații relatate de „mai multe publicații internaționale”: că nu ar exista un plafon de despăgubire, că nu ar fi necesară o poliță separată de „asigurare pentru condus inteligent” și că prima de asigurare a clientului nu ar trebui să crească în anul următor. Libertatea nu indică însă numele acelor publicații și nici documente care să detalieze condițiile, astfel că aceste elemente rămân, în acest stadiu, neconfirmate independent în text. Există și o limită explicită: programul este valabil un an, în China, pentru clienții noi și pentru proprietarii existenți care fac update la God’s Eye 5.0. Nu se aplică automat în Europa sau România. Ce este God’s Eye și de ce contează comercial God’s Eye este sistemul BYD de condus asistat, adică un pachet de funcții care pot ajuta șoferul la direcție, accelerație, frânare, schimbări de bandă, parcare și urmărirea traseului de navigație, în funcție de versiune. BYD are mai multe variante, potrivit sursei: God’s Eye C, pentru funcții mai accesibile; God’s Eye B, cu LiDAR (senzor laser pentru „scanarea” mediului) și funcții mai avansate; God’s Eye A, pentru modelele premium. În logica BYD, strategia „Intelligent Driving for All” urmărește să ducă funcțiile avansate pe cât mai multe modele, nu doar pe mașini scumpe. În acest context, promisiunea de a acoperi costurile unui accident devine și un instrument comercial: reduce percepția de risc pentru client și întărește mesajul de încredere în tehnologie. De ce Tesla nu face același lucru Comparația din articol este cu Tesla și sistemul Full Self-Driving, redenumit în multe piețe Full Self-Driving Supervised . Accentul cade pe „Supervised”: șoferul trebuie să supravegheze permanent și să fie pregătit să intervină. Diferența, așa cum o prezintă sursa, este de poziționare a responsabilității: Tesla vinde sistemul ca opțiune scumpă și nu are o promisiune echivalentă de acoperire a pierderilor dacă sistemul greșește, în timp ce BYD transmite că își asumă „nota de plată” dacă God’s Eye este folosit corect și totuși provoacă un accident. Pentru piață, miza nu este doar tehnologică, ci și de model de risc: cine suportă costurile atunci când „condusul asistat” e implicat într-un incident — șoferul, asiguratorul sau producătorul. [...]
Un zbor Delta a aterizat în siguranță după ce a intrat în contact cu un foc de artificii , un incident care ridică din nou problema riscurilor operaționale pentru aviație în perioade cu utilizare intensă de artificii, potrivit Digi24 . Aeronava Delta Air Lines efectua un zbor de la Atlanta și se afla în faza de aterizare pe Aeroportul Internațional Chicago Midway când „a intrat în contact cu un foc de artificii”, a transmis compania într-un comunicat. Într-o înregistrare audio publicată de ATC.com și citată de News.ro, pilotul zborului Delta 1076 este auzit spunând unui controlor de trafic aerian: „Tocmai am auzit bubuitura în avion.” Pilotul a adăugat că aeronava se afla la o altitudine de aproximativ 60 de metri în momentul incidentului. Controlorul de trafic aerian a precizat că au existat „mai multe” incidente similare și că autoritățile orașului au fost informate. Delta a mai spus că avionul a aterizat în siguranță, fără alte incidente, iar aeronava este în curs de verificare tehnică. [...]
