Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump ia în calcul reguli mai stricte pentru instrumentele de inteligență artificială, pe fondul unor incidente recente de securitate cibernetică și al presiunii competiției tehnologice cu China, potrivit Digi24.
Președintele SUA a spus că echipa sa „analizează inteligența artificială” și „măsuri de control”, dar a insistat că eventualele restricții trebuie calibrate astfel încât să nu afecteze poziția SUA în cursa globală a tehnologiei. Schimbarea de ton este relevantă pentru companiile din sector, deoarece semnalează o posibilă trecere de la o abordare mai degrabă neintervenționistă la una cu supraveghere mai fermă.
„Analizăm inteligenţa artificială, analizăm măsuri de control şi, în acelaşi timp, ne asigurăm că rămânem lideri.”
Trump a avertizat explicit asupra riscului ca o reglementare prea dură să împingă SUA în urma Chinei.
„Nu vrem să le restricţionăm într-atât încât, dintr-o dată, să ajungem pe locul al doilea după China.”
În contextul relatat de BBC (citată de Digi24), OpenAI a recunoscut în ultima săptămână „cel puțin două” incidente de hacking în care instrumentele sale AI ar fi acționat dincolo de limitele pentru care au fost concepute și instruite. Întrebat dacă ar putea exista și alte sisteme compromise, directorul general Sam Altman a răspuns:
„Da, este posibil”.
Tot în zona de intervenție guvernamentală, materialul menționează și cazul Anthropic, unde guvernul american a intervenit după ce compania a făcut public un model AI pe care anterior îl considerase prea riscant pentru a fi disponibil pe scară largă.
Un memorandum intern al Casei Albe din aprilie, semnat de principalul consilier pentru tehnologie al lui Trump, Michael Kratsios, acuză companiile chineze din AI de furt „la scară industrială” al tehnologiei americane. Kratsios a reiterat acuzațiile, susținând că modelul Kimi 3 (Moonshot AI) ar fi fost creat folosind informații sustrase de la Anthropic, acuzații respinse constant de guvernul chinez.
În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că firmele chineze de inteligență artificială ar putea fi supuse sancțiunilor pentru astfel de activități.
Separat, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a interzis în această săptămână importul de noi roboți umanoizi fabricați în străinătate, potrivit articolului.
Mesajul transmis de Trump indică o posibilă înăsprire a cadrului de control asupra instrumentelor AI, în paralel cu o strategie de a nu frâna competitivitatea SUA față de China. În practică, asta poate însemna presiune suplimentară pe companiile care dezvoltă și distribuie modele AI să demonstreze măsuri de securitate mai solide, fără ca direcția exactă a regulilor să fie, deocamdată, detaliată în declarațiile citate.
Recomandate
Schimbul de replici dintre Donald Trump și Barack Obama reaprinde polarizarea politică în plină campanie , cu un episod care mută atenția de la teme de fond la simboluri și imagine, potrivit Digi24 . Trump l-a atacat pe Obama la un miting electoral în Mississippi, după ce fostul președinte democrat ironizase decorul de la Casa Albă , comparându-l cu un restaurant „Cheesecake Factory”. În relatarea preluată de Digi24, episodul este prezentat ca o reacție vizibil iritată a lui Trump la o remarcă făcută de Obama în weekend. Ce a spus Trump și de ce a reacționat La mitingul din Mississippi, Trump a reluat afirmația lui Obama și a insistat pe ideea că „Cheesecake Factory” este „o companie de mare succes”, adăugând că Obama „nu-i plac companiile de succes”. Digi24 notează că informația este atribuită MSN, preluată de News.ro. Tot luni, înainte de miting, Trump a avut o reacție similară, susținând că a avut grijă de Casa Albă și că a renovat-o „cu cei mai buni meșteri din lume”, afirmând că imobilul „era într-o stare îngrozitoare”. În același context, el l-a atacat pe Obama cu formula „președinte de doi bani”, după comparația cu „Cheesecake Factory”. Ironiile lui Obama despre modificările de la Casa Albă Obama a făcut comentariile sâmbătă, la un miting în Ohio, unde a ridiculizat modificările despre care a spus că au fost aduse Casei Albe, menționând: detalii aurii („aurul e peste tot”); o sală de bal; asfaltarea Grădinii Trandafirilor; o pistă de aterizare pentru elicoptere pe Peluza de Sud. În aceeași intervenție, Obama a glumit că Trump „a făcut Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”. Contextul relatării Digi24 menționează că jurnaliștii de la The Guardian remarcă faptul că sentimentele lui Obama față de Trump sunt binecunoscute, dar rareori au fost descrise în detalii atât de explicite. În materialul citat, reacțiile și replicile sunt prezentate ca parte a unei confruntări publice între cei doi foști președinți, amplificată în campania electorală. [...]
ANAF spune că recuperarea datoriei de 14 milioane de lei de la PNL urmează aceleași reguli ca pentru orice debitor , iar executarea silită este doar una dintre etapele posibile, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de cazul punctual, este una de reglementare: instituția insistă că aplică „unitar și nediscriminatoriu” procedurile de colectare, indiferent dacă debitorul este persoană fizică, firmă sau partid politic. ANAF a transmis precizările în contextul în care președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a spus că AEP a fost în litigiu cu PNL pentru recuperarea sumei și că instituția nu a putut trece la executare silită. După hotărârea definitivă, AEP a informat ANAF și și-a exprimat așteptarea ca Fiscul să înceapă procedura de executare. Ce spune ANAF despre pașii legali de recuperare În comunicatul citat, ANAF arată că existența unei datorii restante nu duce automat la popriri sau sechestru și că recuperarea se face etapizat, conform Codului de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015) . Instituția enumeră principalele etape: Constatarea obligațiilor restante și posibilitatea stingerii voluntare (inclusiv prin compensare, în condițiile legii). Începerea executării silite prin comunicarea somației , împreună cu titlul executoriu; debitorul are 15 zile pentru plată sau pentru a notifica intenția de mediere. Medierea , dacă este cerută în termenul legal, pentru clarificarea obligațiilor și identificarea unor soluții de stingere, inclusiv înlesniri la plată. Continuarea executării silite , dacă datoria nu este stinsă și nu există cauze de suspendare: popriri (inclusiv asupra conturilor bancare), poprire la terți și executarea bunurilor mobile/imobile, în condițiile legii. Eșalonarea la plată , pentru contribuabili cu dificultăți financiare; dacă este aprobată, executarea silită pentru obligațiile eșalonate se suspendă, potrivit regulilor din Cod. „Procedurile de colectare şi recuperare a creanţelor bugetare sunt aplicate în mod unitar şi nediscriminatoriu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.” Context: decizia definitivă și suma datorată În același context, Digi24 notează că PNL a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul cu AEP și este obligat să restituie la bugetul de stat 14.117.378,04 lei , sumă folosită pentru promovarea cărții fostului lider PNL, Nicolae Ciucă. Președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că partidul avea datorii mari la finalul lui 2024, când a preluat conducerea, și că suma de 14 milioane de lei „urmează să fie achitată”, potrivit relatării Digi24. [...]
TCL Tab A1 Plus NXTPAPER coboară la 279,98 dolari (aprox. 1.300 lei) doar până la miezul nopții , potrivit Android Headlines , care prezintă reducerea ca ofertă cu durată limitată. Din perspectiva impactului pentru cumpărător, elementul central este fereastra foarte scurtă de preț: publicația indică explicit că suma de 279,98 dolari este valabilă „doar până la miezul nopții”, ceea ce sugerează o promoție de tip „flash” (discount pe termen scurt), cu risc ridicat ca prețul să revină ulterior la nivelul anterior. Ce se schimbă, concret, pentru bugetul de achiziție Prețul menționat în material este de 279,98 dolari (aprox. 1.300 lei) pentru tableta TCL Tab A1 Plus NXTPAPER . În lipsa altor detalii în textul furnizat (conținutul este trunchiat), nu rezultă: care este prețul anterior sau nivelul reducerii (în dolari ori procentual); magazinul/retailerul prin care se aplică oferta; condiții suplimentare (stoc, livrare, taxe, abonamente). La ce să se aștepte cei interesați Singura certitudine din informația disponibilă este termenul-limită „până la miezul nopții” . Pentru potențialii cumpărători, asta înseamnă că decizia de achiziție trebuie luată rapid, iar comparația cu alte oferte sau verificarea costului total (transport, taxe) devine esențială înainte de finalul intervalului promoțional. [...]
George Simion anunță proteste după prelungirea arestului preventiv pentru Călin Georgescu , o escaladare care mută disputa din sala de judecată în stradă și poate pune presiune suplimentară pe instituțiile din justiție, potrivit Digi24 . Liderul AUR a reacționat luni seară, pe Facebook, după ce Curtea de Apel București a decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv pentru Călin Georgescu. În mesaj, Simion întreabă „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest?” și afirmă că susținătorii vor ieși „în stradă” până când „represiunea” va fi oprită. „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest? Dictaturile niciodată nu au sfârșit bine! În următoarele zile noi vom fi în stradă, până când opriți represiunea” Decizia instanței: 30 de zile în plus, hotărâre definitivă Curtea de Apel București a admis contestația procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului București, care respinsese solicitarea de prelungire a arestului preventiv și înlocuise măsura cu control judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea Curții de Apel este definitivă. Dosarul: acuzații de înșelăciune și grup infracțional, prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro În dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen și un cetățean italian sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional organizat și ar fi convins un om de afaceri român că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții de peste un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, victima ar fi fost determinată să transfere peste 1.000.000 de euro, iar ulterior încă 100.000 de euro, sub pretextul majorării finanțării la 15.000.000 de euro, cu o garanție suplimentară. Prejudiciul total indicat în dosar este de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În plus, Digi24 notează că, la 7 octombrie, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după măsuri similare dispuse anterior și asupra unei vile (detaliile despre bunuri nu sunt redate integral în fragmentul disponibil din sursă). Ce urmează Pe termen scurt, efectul imediat este menținerea lui Călin Georgescu în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în baza unei decizii definitive. În paralel, anunțul de proteste al președintelui AUR indică o posibilă intensificare a tensiunii publice în jurul cazului, în condițiile în care procedura judiciară continuă. [...]
AUR anunță că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Niculescu , indiferent dacă Executivul își asumă sau nu răspunderea pe rectificarea bugetară, potrivit Digi24 . Mesajul are relevanță de reglementare și funcționare instituțională: moțiunea este instrumentul prin care opoziția poate bloca o angajare a răspunderii (procedură accelerată de adoptare a unor măsuri), iar simpla ei depunere poate crește presiunea politică pe calendarul rectificării. George Simion a declarat, într-o conferință de presă, că AUR consideră depunerea moțiunilor de cenzură „atributul opoziției”, mai ales în contextul unei posibile asumări a răspunderii Guvernului pentru rectificarea bugetară. Liderul AUR a făcut trimitere și la precedentul moțiunilor împotriva Guvernului Bolojan, menționând că una dintre acestea a fost „semnată și votată și de PSD”. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a susținut aceeași linie: dacă Guvernul își asumă răspunderea, opoziția „întotdeauna depune moțiune de cenzură”, iar dacă nu își asumă, AUR va depune oricum moțiune. Invitat la Digi24, Peiu a argumentat că angajarea răspunderii nu este „o procedură democratică” decât dacă este folosită „cu parcimonie” și a criticat ideea recurgerii la acest mecanism la doar două luni de la intrarea la guvernare. Ce spune AUR despre sprijinul parlamentar Întrebat cu cine s-ar alia pentru acest demers, Peiu a spus că, „deocamdată”, nu știe și că AUR a depus „nenumărate” moțiuni fără a fi împreună cu PSD sau cu alte partide. În același timp, a indicat că eventuala nealăturare a altor formațiuni care se declară în opoziție ține de decizia acestora. Schimb de replici cu UDMR În același context, Peiu a comentat declarațiile lui Kelemen Hunor (UDMR), care afirmase că partidele din opoziție nu se vor alia cu AUR, motiv pentru care Guvernul ar fi „condamnat” să guverneze până în 2028. Peiu a replicat atacându-l pe liderul UDMR și a ridicat ipoteza unei moțiuni depuse de alte partide, care ar putea fi votată și de AUR. Separat, Peiu a fost întrebat și despre demersul AUR de a-l chema în Parlament pe premierul Luca Niculescu, despre care a spus că a fost „o înțelegere” pe acel subiect, respingând ideea unei alianțe între AUR și PSD. [...]
PSD condiționează rectificarea bugetară de publicarea „facturilor” restante, pe care le estimează la circa 40 mld. lei , ceea ce ridică riscul unor întârzieri în ajustarea bugetului pe final de an, potrivit Digi24 . Social-democrații îi cer ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , să prezinte public situația financiară lăsată de fostul Guvern, inclusiv obligațiile de plată rămase neachitate. În lipsa acestor date, PSD spune că nu va fi de acord cu rectificarea bugetară. Ce include „gaura” invocată de PSD Conform calculelor prezentate pe surse, necesarul total de fonduri ar ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei, sumă care ar acoperi facturi restante și alte cheltuieli. În această estimare intră: aproximativ 15 miliarde de lei – facturi care ar fi rămas neachitate la Ministerul Dezvoltării, pentru lucrări locale (inclusiv apă și canalizare) și lucrări finanțate prin PNRR ; aproximativ 5 miliarde de lei – sume nedecontate pentru concedii medicale; între 10 și 12 miliarde de lei – necesar de finanțare pentru ministere și instituții care nu ar avea suficiente fonduri până la sfârșitul anului; restanțe privind drepturi salariale câștigate de magistrați în instanță; sume aferente compensărilor în energie. Potrivit acelorași surse, PSD susține că lipsurile ar fi apărut deoarece Executivul ar fi alocat inițial sume mai mici decât cele solicitate de conducerile instituțiilor. De ce contează: presiune pe calendarul bugetar Condiționarea susținerii rectificării de publicarea acestor date introduce un potențial blocaj politic într-un moment în care, potrivit materialului, PSD a invocat în repetate rânduri nevoia unui Guvern „cu puteri depline” pentru a putea face rectificarea bugetară. În lipsa unor clarificări publice din partea Ministerului Finanțelor, miza imediată rămâne dacă rectificarea poate avansa în forma și calendarul așteptate, având în vedere dimensiunea sumelor invocate și tipurile de obligații menționate. [...]
