Știri
Știri din categoria Diverse
Administrația Trump ia în calcul reguli mai stricte pentru instrumentele de inteligență artificială, pe fondul unor incidente recente de securitate cibernetică și al presiunii competiției tehnologice cu China, potrivit Digi24.
Președintele SUA a spus că echipa sa „analizează inteligența artificială” și „măsuri de control”, dar a insistat că eventualele restricții trebuie calibrate astfel încât să nu afecteze poziția SUA în cursa globală a tehnologiei. Schimbarea de ton este relevantă pentru companiile din sector, deoarece semnalează o posibilă trecere de la o abordare mai degrabă neintervenționistă la una cu supraveghere mai fermă.
„Analizăm inteligenţa artificială, analizăm măsuri de control şi, în acelaşi timp, ne asigurăm că rămânem lideri.”
Trump a avertizat explicit asupra riscului ca o reglementare prea dură să împingă SUA în urma Chinei.
„Nu vrem să le restricţionăm într-atât încât, dintr-o dată, să ajungem pe locul al doilea după China.”
În contextul relatat de BBC (citată de Digi24), OpenAI a recunoscut în ultima săptămână „cel puțin două” incidente de hacking în care instrumentele sale AI ar fi acționat dincolo de limitele pentru care au fost concepute și instruite. Întrebat dacă ar putea exista și alte sisteme compromise, directorul general Sam Altman a răspuns:
„Da, este posibil”.
Tot în zona de intervenție guvernamentală, materialul menționează și cazul Anthropic, unde guvernul american a intervenit după ce compania a făcut public un model AI pe care anterior îl considerase prea riscant pentru a fi disponibil pe scară largă.
Un memorandum intern al Casei Albe din aprilie, semnat de principalul consilier pentru tehnologie al lui Trump, Michael Kratsios, acuză companiile chineze din AI de furt „la scară industrială” al tehnologiei americane. Kratsios a reiterat acuzațiile, susținând că modelul Kimi 3 (Moonshot AI) ar fi fost creat folosind informații sustrase de la Anthropic, acuzații respinse constant de guvernul chinez.
În același registru, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că firmele chineze de inteligență artificială ar putea fi supuse sancțiunilor pentru astfel de activități.
Separat, Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a interzis în această săptămână importul de noi roboți umanoizi fabricați în străinătate, potrivit articolului.
Mesajul transmis de Trump indică o posibilă înăsprire a cadrului de control asupra instrumentelor AI, în paralel cu o strategie de a nu frâna competitivitatea SUA față de China. În practică, asta poate însemna presiune suplimentară pe companiile care dezvoltă și distribuie modele AI să demonstreze măsuri de securitate mai solide, fără ca direcția exactă a regulilor să fie, deocamdată, detaliată în declarațiile citate.
Recomandate
Imprevizibilitatea administrației Trump complică sprijinul SUA pentru Israel și Ucraina , iar vizitele aproape simultane la Washington ale lui Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu arată că niciunul dintre cei doi lideri nu mai poate trata relația cu Casa Albă ca pe o garanție strategică, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian . Miza imediată este una de politică externă cu efecte directe asupra fluxurilor de armament și a poziționării SUA în două războaie: Israel–Iran și Rusia–Ucraina. În ambele cazuri, analiza indică o erodare a „certitudinilor” tradiționale: Washingtonul rămâne principala putere militară și economică, dar deciziile sunt descrise ca fiind tot mai personalizate și greu de anticipat. Netanyahu, presat după ofensiva contra Iranului și pierderea influenței la Washington Benjamin Netanyahu ajunge la Washington într-un moment politic dificil, după ce l-a convins pe Donald Trump să sprijine ofensiva împotriva Iranului, lansată cu cinci luni în urmă, pe baza promisiunii că regimul de la Teheran se va prăbuși rapid – lucru care nu s-a întâmplat, potrivit analizei citate. În lunile următoare, Trump l-a criticat public pe Netanyahu și a transmis că premierul israelian va fi nevoit să accepte, în cele din urmă, „voința Washingtonului”. În paralel, Israelul ar fi fost exclus din negocierile privind Iranul și ignorat în dosare precum posibila vânzare de avioane F-35 către Turcia sau discuțiile despre un acord nuclear cu Arabia Saudită. Pe fondul acestor tensiuni, imaginea lui Netanyahu în opinia publică americană s-a deteriorat, iar un sondaj The Economist și YouGov citat în analiză arăta că aproape jumătate dintre respondenți considerau că premierul israelian ar trebui arestat la sosirea în SUA pentru presupuse crime de război. Zelenski vine cu argumente noi, dar fără garanția revenirii ajutorului american În contrast, Volodimir Zelenski este descris ca intrând într-o fază de consolidare politică și militară: Ucraina nu a fost învinsă de Rusia, iar țara a devenit unul dintre liderii mondiali în dezvoltarea și utilizarea dronelor militare. Schimbarea de percepție ar fi vizibilă inclusiv în zona unor influențatori ai mișcării „Make America Great Again” (MAGA), care îl criticau anterior. Analiza dă exemplul Larei Loomer, care l-a intervievat recent pe Zelenski și a cerut „claritate morală” în sprijinul pentru Kiev. Totuși, obiectivul imediat al lui Zelenski este prezentat ca fiind limitat: să-l convingă pe Trump să susțină proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei promovat de senatorul Lindsey Graham înainte de moartea acestuia. În același timp, reluarea ajutorului militar american „la nivelul de odinioară” este considerată puțin probabilă. Constrângerea operațională: stocurile SUA și prioritățile de apărare Un element-cheie pentru capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre este consumul de echipamente, inclusiv sisteme Patriot, folosite „în număr mare” în Orientul Mijlociu, multe pentru protejarea Israelului, potrivit analizei. În acest context, refacerea stocurilor americane ar urma să necesite ani de zile, ceea ce limitează spațiul de manevră al Washingtonului și întărește ideea centrală: chiar dacă angajamentul SUA față de securitatea Israelului rămâne mai puternic decât cel pentru Ucraina, niciunul dintre parteneri nu mai poate trata sprijinul american ca pe un dat. Ce urmează Concluzia analizei citate de Digi24 este că atât Israelul, cât și Ucraina sunt obligate să-și adapteze strategiile la un partener american „tot mai greu de anticipat”, într-un moment în care deciziile de la Casa Albă pot oscila rapid, fără avertisment. [...]
Kievul mizează pe lovituri „asimetric” calibrate pe resurse și logistică, nu pe replici „lovitură cu lovitură” , potrivit Digi24 , care relatează despre primul interviu al lui Evgheni Khmara după numirea ca ministru interimar al Apărării. Mesajul are o miză operațională: prioritizarea țintelor și a consumului de muniție într-un război de uzură, în care Ucraina nu își permite să copieze ritmul și volumul Rusiei. Khmara, fost șef al serviciului de securitate SBU, a spus că Ucraina trebuie să-și folosească resursele „cu prudență” și să acționeze „asimetric”, adică prin tactici și lovituri care urmăresc să producă efecte disproporționate față de costul lor. Interviul a fost acordat la Kiev bloggeriței americane Laura Loomer, iar relatarea este atribuită Reuters în materialul preluat. Ce înseamnă „asimetric” în practică, potrivit declarațiilor În interviu, Khmara a legat această abordare de două elemente-cheie ale conducerii operațiunilor: gestionarea resurselor (cum sunt alocate munițiile și echipamentele); logistica (asigurarea că unitățile au „echipamentul necesar” atunci când au nevoie de el). Întrebat despre loviturile ucrainene care au vizat în ultimele luni industria petrolieră și alte infrastructuri din Rusia, Khmara a indicat că tocmai aici se vede logica „asimetrică”: nu replică directă, ci impunerea unor costuri mai mari adversarului. Efecte invocate: presiune pe combustibil și încetinirea avansului rus Conform informațiilor citate, atacurile ucrainene pe distanțe medii și lungi, orientate în special spre instalații din industria petrolieră, au provocat penurii de combustibil în toate regiunile Rusiei . În paralel, deși Rusia afirmă în mod regulat că a capturat localități de-a lungul liniei frontului de 1.200 km , armata ucraineană ar fi încetinit avansul . Loomer este citată spunând că, în viziunea lui Khmara, atacurile în adâncime urmăresc să impună Rusiei costuri care depășesc costurile necesare pentru desfășurarea lor. Legătura cu SUA: licență pentru interceptoare Patriot și discuții Trump–Zelenski În același context, Khmara a spus că este „esențial” ca Ucraina să poată produce rachete interceptoare Patriot pentru a contracara atacurile aeriene rusești. Materialul menționează că președintele american Donald Trump a declarat la începutul lunii că SUA vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare. Totodată, Trump și Volodimir Zelenski au discutat marți despre reluarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile de producție a interceptoarelor, iar Zelenski a afirmat că a prezentat la Washington nevoia Ucrainei de sisteme antirachetă balistice și de interceptoare. Pentru perioada următoare, semnalul principal din interviu este că noua conducere interimară a Apărării își ancorează strategia în eficiență operațională — lovituri selectate pentru efect maxim și o logistică mai strictă — în paralel cu încercarea de a consolida un cadru de cooperare industrială cu SUA pe zona de apărare antiaeriană. [...]
Mark Zuckerberg susține că accesul larg la „superinteligență” poate schimba economia în favoarea antreprenoriatului , avertizând că o concentrare a tehnologiei în mâinile câtorva instituții ar putea distorsiona piața și influența deciziile publice, potrivit Digi24 , care redă un editorial publicat de fondatorul Meta în Wall Street Journal. În textul intitulat „Viitorul AI este pentru toată lumea”, Zuckerberg pune problema centrală nu ca existență a superinteligenței, ci ca distribuție: va fi un instrument „la dispoziția tuturor” sau va rămâne „centralizată și limitată la câteva instituții”. Miza, în lectura sa, este una economică și de putere: cine controlează tehnologia va avea un avantaj structural în economie, știință și politică. Ce impact economic anticipează: mai puțin capital necesar, mai multe firme mici Zuckerberg argumentează că, dacă superinteligența este „distribuită pe scară largă”, efectul ar putea fi o economie mai antreprenorială. În această logică, barierele de intrare scad, pentru că ar deveni „semnificativ mai ușor să începi afaceri fără a strânge sume mari de capital”. În consecință, el spune că se așteaptă la: mai multe locuri de muncă în viitor, nu mai puține , dacă tehnologia este accesibilă pe scară largă; o pondere mai mare a muncii în întreprinderi mici , comparativ cu angajarea în companii mari, pe măsură ce instrumentele devin mai puternice și mai accesibile. Riscul operațional pentru piața muncii: automatizare vs. extinderea abilităților Un punct cheie este echilibrul dintre folosirea AI ca instrument de automatizare și folosirea ei pentru a „extinde abilitățile” oamenilor. Zuckerberg admite explicit că, dacă „balanța înclină spre automatizare”, atunci impactul asupra locurilor de muncă și a economiei ar putea fi negativ . În schimb, el plasează „invenția, nu automatizarea” ca principală contribuție a superinteligenței, susținând că următorul val ar ajuta mai mult la descoperirea de cunoștințe și la găsirea de soluții noi, inclusiv pentru îmbunătățirea afacerilor. De ce insistă pe distribuție: concentrarea ar amplifica influența economică și politică Zuckerberg leagă direct centralizarea de un risc de dominanță: dacă „doar o mână de instituții” ar avea acces, acestea ar exercita „inevitabil o influență dominantă asupra economiei, științei și politicii”. În viziunea sa, controalele și echilibrele apar mai natural când instrumentele sunt răspândite, nu când sunt concentrate. Pe partea de riscuri, el diferențiază între domenii: pentru unele (de exemplu, securitatea cibernetică) invocă lecții din istoria software-ului „open-source” (cod sursă deschis), iar pentru altele, inclusiv riscuri biologice, consideră utilă o coordonare mai bună între guverne și instituții privind implementarea responsabilă a modelelor capabile. Ce urmează, în această viziune Editorialul se încheie cu angajamentul Meta de a construi în jurul a trei principii: „emanciparea individuală”, „invenția” și „echilibrul puterii”. Textul nu oferă un calendar sau măsuri concrete, dar fixează o poziționare: viitorul economic al AI ar depinde, în primul rând, de cine are acces la tehnologie și în ce măsură aceasta este folosită pentru a crea, nu doar pentru a înlocui muncă . [...]
Restricțiile sanitare au blocat exporturile de ovine, iar crescătorii cer despăgubiri rapide , pe fondul unei crize pe care o descriu drept cea mai gravă din ultimele decenii, potrivit Digi24 . Mii de crescători de ovine au protestat miercuri în București, reclamând pierderi economice importante generate de restricțiile impuse din cauza pestei micilor rumegătoare . Manifestația a început în fața sediului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) , unde au existat momente tensionate. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene după ce o parte dintre protestatari ar fi încercat să treacă de gardurile de protecție instalate în fața instituției, conform relatării de la fața locului. Potrivit organizatorilor, la protest participă aproximativ 5.000 de oieri, în timp ce reprezentanții Asociației Moldoovis Botoșani susțin că numărul ajunge la aproximativ 6.500. Protestul este organizat de Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine „Corbu” Vaslui și Asociația Regională a Crescătorilor de Ovine și Caprine Voiniceni, cu sprijinul Federației Romovis. Ce cer crescătorii și de ce contează economic Principala revendicare este demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pe care protestatarii îl consideră responsabil pentru modul de gestionare a crizei și pentru efectele restricțiilor asupra exporturilor. Fermierii susțin că exporturile au fost blocate, iar numeroase ferme sunt „în pragul falimentului”. În lista de solicitări intră, între altele: deblocarea exportului de ovine „acolo unde este posibil”; compensarea integrală a pierderilor economice; plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; despăgubiri pentru atacurile faunei sălbatice și plata acestora în cel mult 30 de zile; măsuri pentru creșterea competitivității sectorului și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru gestionarea crizei. Organizatorii au transmis că au trimis „numeroase adrese, propuneri și avertismente” către autorități, fără ca „problemele esențiale” să fie soluționate. Marș către Guvern și programul protestului Protestul este programat între orele 10:00 și 19:00. Între 10:00 și 13:00, aproximativ 1.500 de fermieri protestează în fața sediului ANSVSA din Piața Presei Libere, iar între 13:00 și 14:00 participanții pleacă în marș pe traseul Piața Presei Libere – Șoseaua București-Ploiești – Bulevardul Regele Mihai I – Arcul de Triumf – Șoseaua Pavel D. Kiseleff – Piața Victoriei. În Piața Victoriei, manifestația ar urma să continue până la ora 19:00, unde protestatarii spun că vor cere Guvernului măsuri de sprijin pentru sectorul ovin și soluții pentru reluarea exporturilor. [...]
Demiterea lui Mîhailo Fedorov a fost legată de reforma achizițiilor militare , un domeniu cu miză operațională majoră pentru armata ucraineană și cu potențial de a redesena fluxuri de bani și influență în interiorul instituțiilor, potrivit Digi24 . Fostul ministru ucrainean al Apărării a spus, într-un interviu publicat miercuri, că încercarea sa de a reforma sistemul de achiziții al armatei a fost „principalul motiv” al demiterii sale din această lună, în cadrul unei remanieri politice și militare mai ample, relatează Reuters. Fedorov a declarat pentru Ukrainska Pravda că propunerile sale au întâmpinat rezistență din partea unor oficiali din interiorul și din jurul Ministerului Apărării. „Motivul este legat de achiziții, licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu.” Ce schimbări a încercat să impună în achizițiile armatei Fedorov, care a ocupat funcția timp de șase luni, a afirmat că primul său obiectiv după preluarea mandatului a fost introducerea unui sistem de licitații pentru achizițiile militare. El a descris demersul ca pe o reconstrucție „a fundației sistemului”, menită să rezolve cauza principală a problemelor din domeniu. În logica prezentată de fostul ministru, planul avea două direcții: lansarea licitațiilor pentru achiziții militare; restructurarea sistemului de conducere al Ministerului Apărării și selectarea personalului în funcție de obiectivele asumate. Presiuni interne și costul politic al reformei Fedorov a susținut că inițiativele sale au generat „o nemulțumire semnificativă” și că, ulterior, au apărut presiuni constante și „informații negative” propagate atât în jurul președintelui, cât și în spațiul public. „Acest lucru a provocat o nemulțumire semnificativă în rândul multor persoane, care au început apoi să exercite constant presiuni și să răspândească informații negative, nu doar în jurul președintelui, ci și în spațiul public.” Remanierea: cine a plecat și cine a venit Fedorov a fost înlăturat din guvernul președintelui Volodimir Zelenski și înlocuit de Evgheni Hmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Remanierea a inclus și demiterea premierului Iulia Svîrîdenko. Demiterea lui Fedorov a declanșat mai multe zile de proteste, participanții cerând reinstalarea sa în funcție, notează materialul. Relația cu conducerea armatei: „conflict de viziune”, nu personal Zelenski a declarat că Fedorov se afla în conflict cu comandantul-șef al armatei, Oleksandr Sîrski, care a fost ulterior demis. Fedorov a negat însă existența unui conflict personal, susținând că a fost vorba de o divergență de viziune privind modul de purtare a războiului. „A fost mai degrabă un conflict de viziune. Noi aveam o anumită perspectivă asupra modului în care trebuie purtat războiul.” Fedorov a mai spus că Zelenski l-a informat despre demiterea sa cu mai puțin de o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului prezidențial „Slujitorul Poporului”. [...]
Escaladarea conflictului dintre președinte și premier complică negocierile pentru un nou Guvern , în condițiile în care PNL vorbește deja despre o „confruntare de proporții” între Nicușor Dan și Ilie Bolojan, potrivit Libertatea . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat pentru Cotidianul că președintele Nicușor Dan „a jucat incorect” și „a participat la o conspirație împotriva” lui Ilie Bolojan, premier și președinte al PNL. Muraru susține că, în ultimul an, electoratul care l-a votat pe Nicușor Dan „a căutat un lider” și că acesta ar fi, în opinia sa, Ilie Bolojan. În același context, liderul liberal a avansat ideea unui moment al „adevărului”, în care ar urma o confruntare directă între cei doi, cu miza de a alege „calea de urmat” pentru țară. Unde plasează PNL „ruptura” dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan Muraru indică drept punct de inflexiune alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie 2025, câștigate de Ciprian Ciucu (prim-vicepreședinte PNL), și nu de Cătălin Drulă (USR), candidat susținut de Nicușor Dan. Potrivit lui Muraru, în seara acelui scrutin președintele ar fi realizat că „nu mai controlează jocul politic” și că liderul electoratului de dreapta ar fi devenit Ilie Bolojan. Tot Muraru afirmă că Bucureștiul ar fi fost „cel mai important electorat” pentru Nicușor Dan și că a fost „profund greșit” calculul potrivit căruia președintele ar fi putut transfera automat voturi către un candidat susținut de la Cotroceni. Contextul: Guvern în blocaj, acuzații reciproce Ilie Bolojan a devenit premier pe 23 iunie 2025, după desemnarea de către președintele Nicușor Dan și votul de încredere al Parlamentului. Pe 5 mai 2026, Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR , însă Guvernul a rămas interimar până la numirea unui nou premier. În acest interval, potrivit informațiilor din articol, mai multe variante de premier au căzut, iar partidele nu ajung la un acord: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan. În paralel, președintele Dan l-a acuzat pe Bolojan că blochează formarea unui nou Guvern. În acest cadru, escaladarea publică a conflictului dintre președinte și liderul PNL ridică miza politică a negocierilor și poate prelungi incertitudinea privind instalarea unui executiv cu puteri depline. [...]
