Știri
Știri din categoria Diverse
Liderii marilor laboratoare AI încep să convergă spre ideea de „frână” și standarde comune, un semnal care poate schimba ritmul investițiilor și al competiției din industrie, potrivit Mobilissimo. Demis Hassabis, șeful Google DeepMind, a scris pe X că eseul CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, indică „direcția corectă” privind controlul vitezei de evoluție a modelelor AI de frontieră.
Miza, dincolo de dezbaterea publică despre „AI responsabil”, este una operațională: dacă principalele companii ajung să accepte evaluări externe și standarde comune, dezvoltarea modelelor de vârf ar putea fi condiționată de reguli și verificări care încetinesc lansările și cresc costurile de conformare.
Planul prezentat de Dario Amodei (Anthropic) vizează o „încetinire controlată” a progresului pentru modelele AI de frontieră, astfel încât măsurile de siguranță să nu rămână în urmă. În acest cadru, sunt menționate:
Sam Altman (OpenAI) a acceptat ideea evaluatorilor externi, iar Hassabis se alătură acum acestei direcții, deși într-o formă mai prudentă.
Hassabis nu spune că preia integral planul Anthropic, ci că direcția este bună și că „detaliile trebuie încă stabilite”. Mesajul este legat de propria propunere a Google DeepMind privind un organism de standardizare la nivelul industriei pentru modelele AI de frontieră.
Cu alte cuvinte, nu există încă un „regulament” comun, dar apar semne că marile laboratoare încep să discute aceeași problemă: ritmul dezvoltării poate deveni, el însuși, un risc.
Materialul notează că nu există încă un acord comun și nici o „limită de viteză” acceptată de industrie. Totuși, conturul unei poziții mai concrete începe să apară: Anthropic vorbește despre evaluatori independenți, OpenAI indică o direcție similară, iar Google DeepMind cere standarde comune.
Următorul test, potrivit analizei, va fi dacă această convergență rezistă în momentul în care încetinirea ar însemna costuri reale: bani, cotă de piață sau luni pierdute într-o cursă în care niciun jucător nu vrea să rămână în urmă.
Recomandate
xAI se aliniază public apelurilor pentru frânarea AI, dar fără angajamente concrete , după ce Elon Musk a reacționat succint la planul propus de CEO-ul Anthropic, Dario Amodei , potrivit Mobilissimo . Mesajul lui Musk – „Dario are dreptate” – adaugă xAI pe lista rivalilor care, cel puțin la nivel declarativ, susțin ideea unei încetiniri controlate a dezvoltării modelelor de inteligență artificială de vârf. În termeni de impact pentru industrie, miza este una de reglementare și guvernanță: când patru dintre actorii majori din AI (Anthropic, OpenAI, Google DeepMind și xAI) converg spre aceeași temă – nevoia de mecanisme de siguranță care să țină pasul cu capabilitățile – crește presiunea pentru standarde comune și pentru implicarea autorităților. Ce presupune planul lui Dario Amodei Conform articolului, Amodei cere temperarea dezvoltării „modelelor de frontieră” (cele mai avansate modele AI), astfel încât măsurile de siguranță să nu rămână în urmă. Printre ideile menționate: evaluatori independenți cu acces intern (adică verificatori externi care pot vedea cum sunt testate și construite modelele); standarde comune între laboratoare; ulterior, coordonare între guverne. Cine s-a mai poziționat și ce înseamnă „consens verbal” Mobilissimo notează că, înaintea reacției lui Musk, Sam Altman ar fi acceptat ideea evaluatorilor externi cu acces în interiorul OpenAI, iar Demis Hassabis (Google DeepMind) ar fi spus că Amodei indică direcția corectă, chiar dacă detaliile mecanismului rămân de stabilit. Faptul că rivali direcți ajung în aceeași „tabără” este relevant tocmai pentru că această competiție se traduce, în practică, în modele mai capabile, centre de date mai mari și investiții de miliarde în infrastructură. În acest context, apelurile la frânare intră în tensiune cu stimulentele comerciale de a lansa rapid. Limita poziției xAI: susținere, nu angajament Diferența subliniată în material este că Musk nu precizează ce părți din plan ar accepta concret. Din mesajul scurt nu rezultă că xAI va introduce evaluatori independenți, va adopta standarde comune sau își va încetini efectiv dezvoltarea. Cu alte cuvinte, industria pare să se apropie de un acord de principiu, însă testul real – potrivit aceleiași surse – va fi momentul în care „siguranța” ar cere măsuri costisitoare competitiv: amânarea unui model, limitarea unei capabilități sau acceptarea unor întârzieri față de rivali. [...]
Inteligența artificială reduce costurile și timpul necesare supravegherii de stat , permițând automatizarea unor activități care înainte cereau echipe întregi de analiști, potrivit Digi24 . Un raport al companiei Anthropic arată că modele din familia Claude au fost folosite în operațiuni legate de guverne din China, Mali și Iran pentru analiză de date, întocmire de dosare și identificarea potențialelor ținte. Informația contează pentru că scade „bariera de intrare” în supraveghere: pe măsură ce modelele AI devin mai performante, guvernele interesate să monitorizeze disidenți, politicieni, jurnaliști sau activiști pot face acest lucru mai rapid și mai ieftin, cu mai puțini oameni și procese mai standardizate. Cum se traduce automatizarea în operațiuni concrete Raportul citat indică mai multe tipuri de utilizări ale modelelor Claude în activități de supraveghere: Mali : un consultant care lucra pentru autorități din zona securității naționale ar fi folosit Claude pentru a crea un sistem care colectează date de la operatorii de telefonie mobilă și întocmește dosare despre persoane . Iran : actori iranieni ar fi folosit Claude pentru a crea și implementa o extensie malițioasă pentru Firefox , care „colecta identitățile utilizatorilor de pe rețelele sociale”. China : un serviciu de informații pentru afaceri religioase și-ar fi redus operațiunile de la „mai multe echipe de analiști” la „un singur birou” care folosește un asistent AI pentru mii de investigații pe lună . Tot în China, autoritățile ar fi folosit Claude pentru a analiza date din rețele sociale, a evalua sensibilitatea politică a postărilor și a selecta ținte pentru ceea ce numeau „control”, care putea include interogatorii coercitive sau monitorizare mai strictă a deplasărilor și comunicațiilor. De ce nu e nevoie de cele mai noi modele pentru efecte mari Un element relevant operațional este că, potrivit raportului, guvernele nu ar fi avut nevoie de acces la cele mai performante modele pentru a-și extinde semnificativ supravegherea. Cazurile descrise ar fi implicat Claude Haiku, Sonnet sau Opus, nu modelele mai noi din clasele Fable sau Mythos. Reacția furnizorului și limita măsurilor de blocare Anthropic spune că a blocat conturile asociate operațiunilor identificate și că și-a întărit măsurile de protecție. Totuși, blocarea accesului la Claude nu garantează oprirea operațiunilor: Jacob Klein, șeful departamentului de informații privind amenințările din cadrul Anthropic, a declarat pentru Axios că unii actori au trecut la modele open-source după ce intervențiile companiei au creat obstacole, iar în Mali guvernul ar fi ajuns să implementeze local platforma folosind alte modele. „Statele autoritare folosesc astăzi inteligența artificială pentru supraveghere, represiune și operațiuni de influență. Nu mai este ceva ipotetic.” În esență, raportul descrie o schimbare de etapă: AI trece de la testare la utilizare curentă în aparatul de supraveghere al statelor, cu efect direct asupra costurilor, volumului de analiză și vitezei cu care pot fi generate „dosare” și liste de ținte. [...]
Revolut confirmă o divulgare de date sensibile către o parte terță neautorizată , după ce a răspuns unor solicitări frauduloase care imitau o instituție guvernamentală, potrivit Stirile Pro TV . Miza pentru utilizatori și pentru companie este una operațională: tipul de informații expuse poate alimenta fraude de identitate și atacuri țintite, într-o piață în care Revolut are o bază mare de clienți. Incidentul a fost declanșat de solicitări transmise de pe un domeniu de e-mail legitim aparținând unei agenții guvernamentale, dar care, potrivit companiei, au fost folosite de o parte terță neautorizată pentru „uzurpare de identitate externă”. Informațiile au ajuns la hackeri deoarece Revolut a crezut că răspunde unei instituții guvernamentale. Ce date ar fi putut fi expuse Conform notificării trimise pe e-mail clienților afectați, datele divulgate au inclus informații de identificare și contact, precum: data nașterii; adrese poștale și de e-mail; numere de telefon; copii ale documentelor de identitate, inclusiv pașapoarte și permise de conducere. Compania a mai indicat că este posibil ca setul de date să fi inclus și fotografii tip „selfie” folosite la verificare, extrase de cont și istoricul tranzacțiilor. Articolul nu precizează câți clienți au fost vizați și nici ce piețe au fost afectate. Câți clienți sunt vizați și ce spune compania Un purtător de cuvânt al Revolut a confirmat pentru TechCrunch că un număr „limitat” de clienți a fost afectat și că aceștia au fost contactați direct, însă fără a fi comunicat un număr exact. De asemenea, Revolut nu a precizat dacă incidentul a vizat o anumită piață și a refuzat să divulge numele agenției guvernamentale implicate. În declarația citată, compania spune că a blocat adresa de e-mail după ce a descoperit tentativa de fraudă și că a alertat agenția guvernamentală vizată, autoritățile de aplicare a legii și organismele de reglementare competente. Revolut susține că sistemele sale și fondurile clienților nu au fost afectate. De ce contează în România Revolut are 5 milioane de clienți persoane fizice în România, țara fiind a treia cea mai mare piață a companiei la nivel global, după Marea Britanie și Franța. În acest context, chiar și un incident care ar viza un „număr limitat” de persoane poate avea efecte practice: creșterea riscului de fraudă prin furt de identitate și intensificarea tentativelor de înșelătorie care folosesc date personale pentru a părea credibile. Separat, articolul notează că incidentul apare într-un moment în care Revolut ar lua în considerare o posibilă listare publică , pe fondul unei evaluări vehiculate de până la 200 de miliarde de dolari, față de o evaluare privată de 75 de miliarde de dolari în noiembrie. [...]
John Malkovich a câștigat Coppa Volpi , un premiu-cheie pentru vizibilitatea și vânzările internaționale ale filmelor de autor , după ce a fost desemnat cel mai bun actor la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, potrivit Agerpres , care citează site-ul oficial al evenimentului. Actorul american a fost recompensat pentru rolul unui agent CIA în filmul „Wild Horse Nine”. Producția este regizată de cineastul britanico-irlandez Martin McDonagh și urmărește povestea a doi agenți CIA trimiși pe Insula Paștelui (Chile) în lunile premergătoare loviturii de stat din 1973, asociată cu dictatorul Augusto Pinochet. Pentru Malkovich, în vârstă de 72 de ani, trofeul reprezintă primul premiu important obținut în cadrul unui mare festival de cinema, după o carieră descrisă ca „bogată și eclectică”, care a inclus atât cinema de autor, cât și producții cu bugete mari și teatru contemporan. În 2025, Coppa Volpi pentru cel mai bun actor a fost câștigată de italianul Toni Servillo, pentru rolul principal din „La Grazia”, în regia lui Paolo Sorrentino. Cea de-a 83-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția s-a desfășurat între 2 și 12 septembrie. [...]
Anchetatorii germani leagă cazul „ bombei din Leipzig ” de un posibil sabotaj cu ramificații internaționale , după ce documente noi de investigație descriu un presupus „network” care ar include doi suspecți, dintre care unul ar avea conexiuni directe cu serviciul de informații militare al Rusiei, potrivit Bild . Materialul indică faptul că anchetatorii au identificat doi suspecți în dosar, prezentați drept „duoul terorist din Leipzig”, și susține că unul dintre ei ar lucra pentru serviciul de informații militare al Kremlinului. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, nume sau detalii verificabile independent despre identitatea celor vizați. În același context, articolul menționează un plan de atac cu „drone cu explozibil” asupra unui aeroport german și descrie trasee și urme care ar duce „prin jumătate de Europă”, sugerând o operațiune mai amplă decât un incident izolat. Detaliul din titlu – explozibil ascuns într-o conservă de legume – este prezentat ca parte a noilor elemente din anchetă, fără ca fragmentul accesibil să includă explicații tehnice sau probe. De ce contează: risc de securitate cu efecte operaționale Dacă suspiciunile privind o rețea de sabotaj se confirmă, implicațiile depășesc zona penală: astfel de cazuri tind să ducă la măsuri suplimentare de securitate pentru infrastructuri critice (în special aeroporturi), cu impact operațional și costuri mai mari pentru operatori și autorități. În acest moment, însă, informațiile publice din sursa citată sunt limitate, iar detaliile complete sunt prezentate de publicație ca fiind disponibile în format cu acces restricționat. Ce urmează Următorul pas relevant va fi comunicarea oficială a autorităților germane (parchet, poliție, servicii) privind acuzațiile, probele și eventuale rețineri sau trimiteri în judecată. Până atunci, elementele prezentate rămân la nivel de „documente de investigație” descrise de publicație, fără confirmare publică detaliată în fragmentul disponibil. [...]
Bucureștiul închide traficul pe Unirii pentru o logistică de 20.000 de porții la evenimentul „ Masa care unește ”, potrivit Știrile Pro TV . Organizatorii vor să doboare două recorduri mondiale cu o masă continuă de 5,5 kilometri, iar operațiunea implică montaj nocturn, transport frigorific și distribuția a peste cinci tone de alimente. Masa se va întinde de la Palatul Parlamentului până în Piața Unirii, cu lucrări deja începute în Piața Constituției. Montajul urmează să continue noaptea, după închiderea traficului în zonă, inclusiv pe Bulevardul Unirii. Miza operațională: masă „continuă” și 20.000 de participanți sincronizați Conceptul evenimentului presupune o masă neîntreruptă, amplasată pe tot spațiul disponibil din Piața Constituției și pe Bulevardul Unirii, spre fântâni, pentru a atinge lungimea necesară, explică organizatorii. „Conceptul presupune ca masa să fie continuă, așa că am folosit tot spațiul disponibil din Piața Constituției și de pe Bulevardul Unirii, spre fântâni, pentru a putea așeza această masă lungă.” — Mădălin Nițiș, organizatorul evenimentului Pentru cei 20.000 de participanți înscriși, organizatorii spun că vor oferi gratuit mâncare gătită, dulciuri și băuturi. În total, ar urma să fie împărțite peste cinci tone de alimente. Producție alimentară și lanț frigorific Preparatele vor fi răcite și transportate cu camioane frigorifice până la locul evenimentului. Unul dintre bucătari a detaliat o parte din volum și meniul planificat: „Vom mai găti și două tone de orez, care vor fi servite alături de cârnăciori, și vom avea 20.000 de ouă. Pe lângă acestea, pachetele vor conține și câteva produse reci.” — Florin Gherman, chef La pregătirea meniului au participat și câțiva concurenți ai noii ediții MasterChef , conform materialului. Decor: 35.000 de flori și reutilizarea materialelor Organizatorii includ și o componentă de amenajare: 35.000 de fire de flori, plus verdeață și ornamente, puse în vaze de voluntari. La final, participanții vor putea lua florile acasă. Materialele folosite la amenajarea mesei ar urma să fie reutilizate în construcții. Recorduri vizate și componenta caritabilă Evenimentul este gândit pentru a depăși două repere: masa de 3,5 kilometri din Portugalia și recordul din Liban, unde 15.000 de oameni au stat la aceeași masă. Dincolo de record, organizatorii spun că evenimentul are scop caritabil: banii strânși din donații vor fi folosiți pentru construirea unui spital de psihiatrie pentru copii. [...]
