Știri
Știri din categoria Diverse
Într-un articol publicat de noi puțin mai devreme, am prezentat reacțiile internaționale privind invitațiile trimise de Donald Trump pentru a forma „Consiliul pentru Pace”. Acum, fostul președinte american afirmă că acest consiliu ar putea deveni o alternativă la Organizația Națiunilor Unite, informează The Washington Times.
Declarația a fost făcută marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Trump a criticat deschis eficiența ONU, sugerând că aceasta nu și-a atins niciodată adevăratul potențial:
„Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu a fost niciodată valorificat. Ar fi trebuit să rezolve toate războaiele pe care le-am încheiat eu. Nici măcar nu m-am gândit să merg la ei.”
Întrebat direct dacă „Consiliul pentru Pace” ar putea înlocui ONU, Trump a răspuns simplu:
„S-ar putea.”
Totuși, într-un ton aparent mai moderat, fostul președinte a adăugat că „trebuie să lași ONU să continue, pentru că potențialul este atât de mare”. Această ambiguitate între critică și concesie reflectă stilul său politic – contestarea instituțiilor tradiționale, dublată de propuneri proprii în care își asumă un rol central.
Potrivit unui proiect de statut obținut de presă, consiliul este definit ca „o organizație internațională care urmărește stabilitatea, restabilirea guvernării legale și pacea durabilă în regiunile afectate de conflicte”. Mandatul fiecărui stat membru ar fi limitat la trei ani, cu excepția celor care contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari în primul an – aceștia ar obține automat un loc permanent.
Această formulă bazată pe contribuții financiare stârnește deja întrebări privind legitimitatea și echilibrul decizional al structurii propuse. Modelul pare să privilegieze influența economică în detrimentul consensului internațional sau al principiului egalității între state – unul dintre fundamentele Cartei ONU.
Printre liderii invitați recent se numără:
Potrivit aceleiași surse, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Vietnam, Kazahstan, Ungaria, Argentina și Belarus și-au exprimat deja acordul de principiu. Kremlinul a confirmat că Vladimir Putin analizează în continuare invitația, fără o decizie anunțată. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a comentat până în acest moment, iar președintele francez Emmanuel Macron, conform relatărilor, rămâne rezervat față de idee.
Declarațiile lui Trump vin pe fondul unei istorii de confruntări cu ONU: în timpul mandatului său, SUA s-au retras din peste 30 de agenții și organisme afiliate organizației, pe motiv că ar acționa împotriva intereselor americane. Propunerea unui consiliu paralel, sub conducerea sa directă și dependent financiar de statele membre, poate fi interpretată ca o mișcare menită să redefinească regulile jocului în diplomația globală — în favoarea celor dispuși să plătească și să-i valideze autoritatea.
Recomandate
Administrația Trump condiționează noi acorduri comerciale cu China de respectarea angajamentelor privind pământurile rare și agricultura , în timp ce pregătește o posibilă vizită a președintelui Xi Jinping în SUA, în septembrie, potrivit Digi24 . Miza este una economică și de lanțuri de aprovizionare: Washingtonul vrea „progrese concrete” într-o relație comercială mai echilibrată, dar pe fondul unor tensiuni care rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , și reprezentantul american pentru Comerț, Jamieson Greer, au discutat într-o videoconferință cu vicepremierul chinez He Lifeng, într-un demers de pregătire a vizitei lui Xi și, implicit, a unor viitoare acorduri care ar putea fi semnate de Donald Trump și liderul chinez. Discuția a fost descrisă drept cordială și a durat mai mult de o oră. În declarația citată de Axios, Bessent a indicat explicit condițiile pe care Washingtonul le pune pe masă, inclusiv în zona materiilor prime critice (pământuri rare) și a exporturilor agricole americane către China. „Am subliniat că ne așteptăm ca Beijingul să își respecte pe deplin angajamentele privind pământurile rare și produsele agricole americane.” Totodată, oficialul american a spus că părțile au discutat despre implementarea unor „Consilii pentru Comerț și Investiții”, prezentate ca mecanism pentru obținerea de rezultate măsurabile în direcția unei relații economice SUA–China „mai echilibrate, mai echitabile și mai constructive”. De ce rămâne negocierea fragilă: riscuri pentru companii și restricții comerciale O sursă familiarizată cu discuțiile, citată în material, susține că în ultimele luni China ar fi adoptat sau folosit măsuri care: creează noi riscuri pentru companiile americane; restricționează activități comerciale legale; încearcă să descurajeze acțiuni ale SUA invocate ca ținând de securitatea națională. În paralel, tensiunile sunt alimentate și de competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale: Trump a încercat să limiteze accesul Chinei la microcipuri avansate, iar Xi ar fi amenințat cu restricții la export pentru minerale critice folosite în tehnologiile avansate de calcul și în industria de apărare. Contextul politic și de securitate care apasă pe comerț Digi24 notează că, deși la o întâlnire la Beijing cei doi lideri au părut să lase deoparte divergențele, nu a fost semnat niciun nou acord. Între timp, administrația Trump a anunțat că intenționează să interzică roboții și invertoarele electrice produse în China, invocând amenințări la adresa securității naționale. Un alt element de presiune este războiul din Iran: China este aliat al Teheranului și, potrivit Reuters, ar intenționa să vândă Iranului rachete portabile, iar Trump a spus că ar fi „dezamăgit” dacă tranzacția s-ar concretiza. În plus, Trump a desecretizat documente care ar indica amestecul Chinei în alegerile prezidențiale americane din 2020, dar și-a exprimat rezerve privind abordarea subiectului în discuțiile cu Xi. „Ei fac anumite lucruri împotriva noastră, iar noi facem anumite lucruri împotriva lor. Sincer să fiu, și noi le facem lor astfel de lucruri. Nu este o stradă cu sens unic. Dar da, vom discuta cu ei.” În acest cadru, eventualele acorduri comerciale pe care Washingtonul spune că vrea să le pregătească depind nu doar de negocieri tehnice, ci și de modul în care cele două părți gestionează dosarele sensibile legate de securitate și de controlul exporturilor. [...]
Imprevizibilitatea administrației Trump complică sprijinul SUA pentru Israel și Ucraina , iar vizitele aproape simultane la Washington ale lui Volodimir Zelenski și Benjamin Netanyahu arată că niciunul dintre cei doi lideri nu mai poate trata relația cu Casa Albă ca pe o garanție strategică, potrivit Digi24 , care citează o analiză The Guardian . Miza imediată este una de politică externă cu efecte directe asupra fluxurilor de armament și a poziționării SUA în două războaie: Israel–Iran și Rusia–Ucraina. În ambele cazuri, analiza indică o erodare a „certitudinilor” tradiționale: Washingtonul rămâne principala putere militară și economică, dar deciziile sunt descrise ca fiind tot mai personalizate și greu de anticipat. Netanyahu, presat după ofensiva contra Iranului și pierderea influenței la Washington Benjamin Netanyahu ajunge la Washington într-un moment politic dificil, după ce l-a convins pe Donald Trump să sprijine ofensiva împotriva Iranului, lansată cu cinci luni în urmă, pe baza promisiunii că regimul de la Teheran se va prăbuși rapid – lucru care nu s-a întâmplat, potrivit analizei citate. În lunile următoare, Trump l-a criticat public pe Netanyahu și a transmis că premierul israelian va fi nevoit să accepte, în cele din urmă, „voința Washingtonului”. În paralel, Israelul ar fi fost exclus din negocierile privind Iranul și ignorat în dosare precum posibila vânzare de avioane F-35 către Turcia sau discuțiile despre un acord nuclear cu Arabia Saudită. Pe fondul acestor tensiuni, imaginea lui Netanyahu în opinia publică americană s-a deteriorat, iar un sondaj The Economist și YouGov citat în analiză arăta că aproape jumătate dintre respondenți considerau că premierul israelian ar trebui arestat la sosirea în SUA pentru presupuse crime de război. Zelenski vine cu argumente noi, dar fără garanția revenirii ajutorului american În contrast, Volodimir Zelenski este descris ca intrând într-o fază de consolidare politică și militară: Ucraina nu a fost învinsă de Rusia, iar țara a devenit unul dintre liderii mondiali în dezvoltarea și utilizarea dronelor militare. Schimbarea de percepție ar fi vizibilă inclusiv în zona unor influențatori ai mișcării „Make America Great Again” (MAGA), care îl criticau anterior. Analiza dă exemplul Larei Loomer, care l-a intervievat recent pe Zelenski și a cerut „claritate morală” în sprijinul pentru Kiev. Totuși, obiectivul imediat al lui Zelenski este prezentat ca fiind limitat: să-l convingă pe Trump să susțină proiectul de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei promovat de senatorul Lindsey Graham înainte de moartea acestuia. În același timp, reluarea ajutorului militar american „la nivelul de odinioară” este considerată puțin probabilă. Constrângerea operațională: stocurile SUA și prioritățile de apărare Un element-cheie pentru capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre este consumul de echipamente, inclusiv sisteme Patriot, folosite „în număr mare” în Orientul Mijlociu, multe pentru protejarea Israelului, potrivit analizei. În acest context, refacerea stocurilor americane ar urma să necesite ani de zile, ceea ce limitează spațiul de manevră al Washingtonului și întărește ideea centrală: chiar dacă angajamentul SUA față de securitatea Israelului rămâne mai puternic decât cel pentru Ucraina, niciunul dintre parteneri nu mai poate trata sprijinul american ca pe un dat. Ce urmează Concluzia analizei citate de Digi24 este că atât Israelul, cât și Ucraina sunt obligate să-și adapteze strategiile la un partener american „tot mai greu de anticipat”, într-un moment în care deciziile de la Casa Albă pot oscila rapid, fără avertisment. [...]
Banca Centrală Europeană deschide, până pe 21 septembrie, un vot public pentru redesignul bancnotelor euro , o mișcare care poate influența direct felul în care vor arăta și cât de greu vor fi falsificate bancnotele folosite zilnic și în România, potrivit Digi24 . Sondajul este online și le permite cetățenilor din Uniunea Europeană , inclusiv românilor, să aleagă dintre zece propuneri de design pentru viitoarele bancnote de 5, 10, 20, 50 și 100 de euro. Decizia finală urmează să fie luată până la sfârșitul acestui an. Ce se schimbă și de ce contează practic Dincolo de componenta de imagine, miza este una operațională: noile bancnote vor include „sisteme de securitate mai performante”, vor fi „mai ușor de verificat” și „mai greu de falsificat”, conform informațiilor transmise în materialul Digi24 . În termeni simpli, asta înseamnă că verificarea autenticității ar trebui să devină mai facilă pentru utilizatori și comercianți, iar riscul de a circula falsuri ar urma să scadă. Bancnotele euro cu designul actual au început să fie tipărite în 2002, iar modificările de până acum au fost descrise ca fiind minore. Care sunt opțiunile din sondaj Cele zece variante rămase în competiție sunt grupate în două teme: cultura europeană ; natura , cu elemente inspirate din mediul natural. Preferințele exprimate în sondaj „vor conta” în decizia finală a Băncii Centrale Europene, mai notează Digi24. Calendarul anunțat sondajul rămâne deschis până pe 21 septembrie ; decizia finală privind noul design este așteptată până la sfârșitul acestui an . [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea „testa” flancul estic al NATO printr-o incursiune limitată în Polonia sau în țările baltice, pe fondul nevoii lui Vladimir Putin de a construi o „narațiune victorioasă” pe care războiul din Ucraina nu i-a oferit-o până acum, potrivit Digi24 . Miza, în lectura lui Kasparov, este una de descurajare și credibilitate: chiar și o operațiune de mică amploare, inclusiv cu drone, ar putea fi folosită propagandistic pentru a susține că alianța nu își mai poate apăra membrii. Avertismentul vine într-un context tensionat, după ce o rachetă rusă a încălcat spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit într-un câmp din apropierea satului Tarnawa-Kolonia, în estul țării, lângă granița cu Ucraina. Premierul polonez Donald Tusk a spus că „toate indiciile” arată că a fost vorba despre o rachetă de croazieră rusă Kh-101, precizând ulterior că aceasta conținea explozivi, în timp ce ancheta era încă în desfășurare. Ce urmărește Putin, în scenariul lui Kasparov Kasparov, critic al Kremlinului și fost campion mondial la șah, a declarat pentru TVP World că riscul ca Rusia să treacă granița de est a NATO este în creștere dacă Europa nu acționează „decisiv”. În evaluarea sa, Putin ar putea încerca să obțină un câștig politic printr-o acțiune limitată care să pună sub semnul întrebării reacția alianței. „Putin are nevoie de o narațiune victorioasă, iar Ucraina nu i-o oferă până acum.” Întrebarea-cheie: ar reacționa Statele Unite? Un element central al avertismentului este testarea răspunsului american în cazul unui atac asupra unui stat NATO din est. Kasparov susține că, pentru Putin, demonstrarea ideii că „America nu va interveni” ar fi un obiectiv politic tentant. „Pentru Putin, a demonstra că NATO nu mai este prezentă și că America nu va interveni – ceea ce, din păcate, este probabil cazul – ar putea fi un câștig politic foarte tentant.” El afirmă că oficiali din Polonia, statele baltice, Finlanda, România și Suedia se pregătesc tot mai mult pentru scenariul în care ar trebui să reacționeze fără un sprijin decisiv din partea SUA. „Dacă se ajunge la cel mai rău scenariu, vor acționa pe cont propriu.” Context: războiul, costurile și „mobilizarea” invocată de Kasparov Kasparov spune că, în interiorul Rusiei, există îngrijorări crescânde în rândul unor segmente ale elitei privind costurile economice ale războiului, dar că Putin ar fi renunțat la orice ezitare în privința continuării conflictului. În acest cadru, el anticipează o nouă mobilizare după alegerile din septembrie. Totodată, Kasparov descrie Rusia contemporană ca o combinație de dictatură și „stat mafiot”, în care o parte din anturajul lui Putin ar fi motivată mai degrabă de profiturile generate de război decât de ideologie. Apel la cooperare regională În timpul unei vizite în Polonia, Kasparov a îndemnat Polonia și Ucraina să nu lase disputele istorice să afecteze cooperarea împotriva Moscovei, argumentând că „principala amenințare” la adresa independenței ambelor țări a fost „imperialismul rus”. În Polonia, el s-a întâlnit cu președintele Karol Nawrocki și urma să discute și cu ministrul de externe Radosław Sikorski. [...]
Peste 12 milioane de euro din bani publici ar fi fost cheltuiți pe zboruri private de fostul ministru de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó , potrivit unei investigații citate de Digi24 . Miza economică a cazului este dublă: dimensiunea sumelor și modul în care regulile interne ar fi permis aprobarea cheltuielilor fără un filtru independent. Pe lângă costurile zborurilor private, Szijjártó ar fi plătit în total peste 260.000 de euro pentru rezervări de zboruri private care nu au mai fost folosite, potrivit site-ului ungar de investigații HVG, citat în articol. Facturi VIP și cheltuieli punctuale În deplasările oficiale, Szijjártó și anturajul său ar fi folosit saloanele VIP din aeroporturi de 66 de ori, pe baza datelor obținute de HVG în urma unei cereri de acces la informații. Nota totală pentru aceste servicii s-ar fi ridicat la aproape 140.000 de euro, adică o medie de aproximativ 2.000 de euro pe călătorie. Cea mai mare cheltuială menționată de HVG ar fi fost în timpul unei vizite în Rusia, în iulie 2021, când un grup de 15 persoane ar fi acumulat o factură de aproape 30.000 de euro. Potrivit datelor transmise către HVG de Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei, natura serviciilor nu a fost detaliată. Separat, postul privat de televiziune RTL a relatat că, în timpul Cupei Mondiale din 2022 din Qatar, factura de cazare pentru o singură noapte ar fi ajuns la aproape 18.000 de euro. De ce contează: reguli care ar fi permis autoaprobarea cheltuielilor Un element cu impact de reglementare ține de cadrul intern invocat de HVG: conform regulilor de achiziții publice din perioada guvernului Fidesz, Szijjártó ar fi fost autorizat să își acorde singur permisiunea pentru astfel de cheltuieli. În plan politic, noul guvern de centru al Ungariei, condus de Péter Magyar, a acuzat administrația anterioară de deturnarea fondurilor publice și de guvernare în beneficiul propriu și al oligarhilor apropiați. Articolul nu precizează dacă acuzațiile au fost urmate de măsuri administrative sau anchete oficiale. [...]
Descoperirea a două morminte de peste 3.000 de ani la Iași obligă arheologii să reanalizeze ritualurile funerare din Epoca Fierului , după ce în zonă era considerată dominantă incinerarea, potrivit Digi24 . Cercetătorii au găsit însă un schelet înhumat, „păstrat foarte, foarte bine”, ceea ce ridică întrebări despre influențe culturale și despre alegerea locului de înmormântare. În urma săpăturilor dintr-un sat din județul Iași, echipa de arheologi a identificat două morminte preistorice. Sergiu Enea, cercetător, spune că elementul de noutate este tocmai înhumarea, în condițiile în care, pentru Epoca Fierului, „obiceiul funerar era cel de a incinera morții în cea mai mare parte”. Indicii despre legături cu alte comunități și despre alegerea terenului Arheologul Ciprian Lazanu afirmă că mormintele par să indice o „mică enclavă”, cu legături către o altă civilizație din sud, în nordul Munteniei și Dobrogea, unde exista același tip de obicei funerar. Un alt aspect care i-a surprins pe specialiști ține de amplasament: monumente de acest tip erau asociate, în general, cu zone înalte, însă aici au fost găsite într-o zonă joasă. „Aceste monumente erau în zone înalte și atunci noi încercăm să găsim un răspuns: de ce le-au preferat pe cele din zona joasă”, explică arheologul Ciprian Lazanu. Ce au mai găsit arheologii lângă morminte Nu departe de cele două morminte, cercetătorii au descoperit și osemintele unui copil, îngropat în secolul al cincilea. În zona mormintelor au fost identificate și obiecte depuse ca inventar funerar, inclusiv vase și resturi animale. Potrivit lui Sergiu Enea, descoperirile includ: un mormânt cu trei vase depuse lângă cel decedat; un schelet cu un vas și un craniu de câine „păstrat intact”; la copil, bijuterii în zona gâtului. Ce urmează: datare cu carbon 14 și analize ADN Pentru a stabili mai precis vechimea și apartenența comunităților, echipa anunță analize de laborator, inclusiv datare cu carbon 14 și teste ADN. Scopul, spune Ciprian Lazanu, este obținerea unei „imagini generale” asupra vieții comunităților din arealul respectiv. Cercetătorii vor relua săpăturile în septembrie, iar după obținerea datelor suplimentare, osemintele și obiectele descoperite ar urma să fie expuse publicului. [...]
