Știri
Știri din categoria Diverse
Blocajul politic ar costa economia aproape 64 mil. euro pe zi, iar PNL e presat să voteze rapid guvernul. Într-o postare publică, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, cere ca „Guvernul Mureșan” să fie votat „fără alte amânări”, argumentând că prelungirea interimatului adâncește problemele economice și împinge costurile către populație și companii, potrivit Digi24.
Thuma susține că România „pierde, de peste patru luni, timp prețios și milioane de euro pe zi”, în timp ce „unii își fac calcule și refuză orice formulă de guvern și orice tip de negociere”. El invocă estimarea „patronatelor IMM” privind costul blocajului, de „aproape 64 de milioane de euro pe zi” (aprox. 320 milioane lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro).
În mesajul său, Thuma leagă prelungirea interimatului de deteriorarea indicatorilor economici și de înrăutățirea climatului pentru mediul privat. Printre elementele menționate:
„Interimatul nu a creat toate aceste probleme, dar le-a prelungit, le-a adâncit și le-a scumpit. Nota de plată o achită românii (...). O achită și antreprenorii”, a transmis Hubert Thuma, într-o postare pe Facebook.
Thuma afirmă că, în iunie, Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL, „ar fi fost un premier foarte bun”, însă parlamentarii PNL „au preferat să nu voteze un premier liberal”, ceea ce ar fi prelungit interimatul. El mai spune că acum Ilie Bolojan discută cu PSD pentru a strânge voturi pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, discuții similare celor pentru care unii liberali ar fi fost sancționați anterior.
În final, Thuma cere votarea rapidă a cabinetului:
„Guvernul trebuie votat, fără alte amânări și fără să fie repetată greșeala din iunie. (...) Locul PNL este la guvernare, nu în tribună”, a adăugat președintele CJ Ilfov.
Din informațiile prezentate, mesajul pune presiune pe decizia politică printr-un argument de cost: întârzierea formării guvernului ar avea efecte directe asupra economiei, în special asupra firmelor mici și mijlocii, pe care Thuma le descrie drept „cele care țin economia în picioare”.
Recomandate
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Intrarea în alegeri anticipate ar putea împinge România spre „junk” prin prelungirea crizei politice exact înaintea unei evaluări de rating, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24 . Miza imediată este anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P) din 2 octombrie, iar Dăianu spune că urgența este formarea rapidă a unui guvern. În intervenția de la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, Dăianu a criticat ideea că alegerile anticipate ar „lămuri apele”, argumentând că ele nu pot fi organizate rapid și că, între timp, ar amplifica incertitudinea. În acest context, el a avertizat că „intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate” poate duce la retrogradarea ratingului. „Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul.” De ce contează: România e la limita inferioară a ratingului „investment grade” România se află „pe ultima treaptă” din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Dăianu a explicat că o retrogradare cu un singur nivel ar trimite ratingul suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna o deteriorare a percepției de risc a țării. Ce urmărește S&P: guvern stabil și bugetul pe 2027 Dăianu a spus că, în opinia sa, S&P „nu se va grăbi” cu o retrogradare, dar va aștepta semnale legate de stabilitatea politică și de direcția politicii economice, inclusiv măsurile din bugetul pe 2027 și continuarea „ajustării fiscal-bugetare”. „Predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară.” Context politic: negocierile pentru guvern și rolul PSD Președintele Consiliului Fiscal a comentat și negocierile premierului desemnat, Siegfried Mureșan , afirmând că acesta are nevoie de sprijinul PSD pentru a forma guvernul și că retorica sa nu a fost una care să invite la acest sprijin. Dăianu a făcut și o distincție între politica „la Bruxelles” și cea din România, în contextul formării unei majorități. Prognoză economică: posibilă contracție în 2026, revenire în 2027 În același cadru, Dăianu a estimat că economia României s-ar putea contracta cu 1% în acest an, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de aproximativ 2%. [...]
Finlanda și Ucraina extind producția comună de drone și transferul de tehnologie , într-un acord care mută cooperarea din zona de ajutor militar punctual spre proiecte industriale și capabilități operaționale pe termen lung, potrivit Digi24 . Înțelegerea a fost semnată la câteva ore după ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, a vorbit în Consiliul de Securitate al ONU despre ritmul lent al ofensivei ruse în Donbas și despre costurile umane foarte mari ale războiului. Materialul citat de Digi24 indică faptul că acordul este relatat de Kyiv Post . Ce prevede acordul și de ce contează operațional Documentul depășește un contract clasic de achiziție, iar, potrivit Președinției Finlandei, include: transferuri de tehnologie, cunoștințe și expertiză; proiecte industriale comune, inclusiv pentru dezvoltarea dronelor; extinderea producției comune și a cooperării în domeniul apărării. Volodimir Zelenski a insistat că miza este securitatea și producția comună, nu o tranzacție comercială de tip „vânzare-cumpărare”. Contextul de pe front: dronele „îngheață” linia de contact În intervenția de la ONU, Stubb a susținut că Rusia a cucerit aproximativ 900 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean în acest an, în timp ce Ucraina ar fi recucerit aproximativ 800 de kilometri pătrați, concluzia fiind că „linia de contact practic nu se mișcă”. Stubb a avertizat că, în acest ritm, cucerirea restului Donbasului „va dura ani” și a vorbit despre pierderi de aproximativ 25.000 de soldați uciși în fiecare lună. El a pus stagnarea frontului pe seama unei forme de război dominată de drone și supraveghere aproape permanentă, descriind porțiuni ale câmpului de luptă drept „zone ale morții” cu o lățime de aproximativ 20 de kilometri, unde deplasarea devine extrem de riscantă. Finlanda: de la sprijin în pachete la schimb de know-how Finlanda a livrat deja Ucrainei 34 de pachete de sprijin, iar Stubb a descris relația tot mai mult ca pe un proces „în ambele sensuri”, în care Helsinki învață din experiența de luptă și inovația Ucrainei pentru a-și consolida propriile capacități. Întâlnirea de la New York, la care a participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, a vizat și protejarea infrastructurii energetice a Ucrainei și întărirea apărării antiaeriene înainte de iarnă, Zelenski afirmând pe X că se lucrează la consolidarea apărării antiaeriene și la reducerea capacității Rusiei de a miza pe atacuri balistice. [...]
Rusia ar putea folosi Osetia de Sud ca alternativă militară dacă își pierde baza din Armenia , pe fondul semnalelor că Erevanul își reevaluează relația de securitate cu Moscova, potrivit unei analize citate de Digi24 . Un fost analist CIA, Paul Goble , susține că Rusia „pregătește terenul” pentru o posibilă anexare a regiunii separatiste georgiene, iar calculele ar fi tot mai strâns legate de incertitudinea privind viitorul bazei militare ruse din Gyumri (Armenia). Goble, asociat senior la Carnegie Endowment for International Peace, a vorbit pentru TVP World după alegerile prezidențiale organizate de autoritățile susținute de Moscova în Osetia de Sud, un teritoriu a cărui apartenență este disputată. De ce contează: repoziționare militară în Caucaz Potrivit lui Goble, viitorul Bazei Militare nr. 102 a Rusiei din Gyumri a devenit un element central al strategiei Moscovei. În acest context, el afirmă că Rusia ar putea crește miza în Osetia de Sud, inclusiv printr-o mișcare către anexare. Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a declarat săptămâna trecută că Armenia nu mai are nevoie de baza rusă, deși, conform informațiilor prezentate, Erevanul nu a cerut oficial Moscovei retragerea. Schimbarea vine pe fondul reevaluării de către Armenia a dependenței sale de garanțiile de securitate oferite de Rusia. Semnale de anexare și reacția UE Uniunea Europeană a declarat „nul și neavenit” votul din 18 septembrie și a avertizat că demersurile Rusiei de a integra teritoriul sunt pași către o posibilă anexare ilegală. În evaluarea lui Goble: „Cred că ceea ce se întâmplă în Osetia de Sud prefigurează, fără îndoială, o mișcare către anexare.” El mai susține că Moscova a preferat până acum să controleze Osetia de Sud fără anexare formală, inclusiv pentru a nu complica o eventuală apropiere viitoare de Georgia. Totuși, incertitudinea legată de baza din Gyumri ar fi crescut valoarea militară a Osetiei de Sud pentru Rusia. „Testarea terenului” prin pașapoarte și alegeri Goble descrie folosirea pașapoartelor rusești și organizarea de alegeri în teritorii disputate sau ocupate ca parte a unui efort mai amplu de a testa reacția internațională la modificarea frontierelor recunoscute. „Ceea ce face el acolo este o testare a terenului pentru a vedea până unde poate merge.” Rusia a recunoscut Osetia de Sud și Abhazia ca state independente după războiul din 2008 cu Georgia, însă majoritatea comunității internaționale consideră în continuare că ambele teritorii aparțin Georgiei. [...]
