Știri
Știri din categoria Diverse
Pentagonul a extins verificările interne după scurgeri despre stocurile de muniții, iar zeci de oficiali militari americani au fost chemați la teste cu poligraful într-o anchetă considerată rară ca amploare, potrivit Digi24, care citează informații obținute de CBS News.
Miza operațională este protejarea unor date clasificate „extrem de sensibile” despre stocurile naționale de arme sofisticate, la care ar fi avut acces un număr foarte restrâns de persoane. Trei surse citate de CBS News susțin că președintele Donald Trump era „furios” din cauza scurgerilor, iar una dintre ele invocă inclusiv temeri că ar putea exista un agent al unor servicii de informații străine.
Deși testele cu poligraful fac parte, în general, din rutina unor oficiali militari și civili, oficialii citați de CBS News spun că numărul mare de persoane chemate la testare în acest caz este „extrem de rar”. La începutul verii, „câteva zeci” de persoane au fost supuse acestor teste, inclusiv oficiali ai Comandamentului Central al SUA și alți comandanți de operațiuni de luptă.
Întrebările au vizat în detaliu teme de securitate națională, însă două surse afirmă că niciunul dintre oficiali nu a „picat” testul destinat să stabilească dacă au divulgat informații către presă. Nu toți ofițerii de rang înalt au fost testați: generalul Dan Caine, președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, nu a fost supus poligrafului, potrivit unui înalt oficial al Pentagonului.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a transmis într-o declarație pentru CBS News că instituția nu comentează chestiuni interne de personal sau anchete, dar tratează „cu maximă seriozitate” scurgerile de informații clasificate și le investighează.
În iulie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat înființarea unui grup operativ comun Pentagon–Departamentul Justiției pentru identificarea și urmărirea penală a persoanelor suspectate că au divulgat presei informații guvernamentale sensibile. Tot atunci, Biroul Consilierului Juridic al Pentagonului, condus de Earl Matthews, a primit autoritate extinsă pentru a cere informații și documente, iar personalul a fost instruit să răspundă în termen de două zile.
Materialul arată că poligraful este folosit pentru funcționari cu acces la dosare strict secrete sau la „programe cu acces special”, iar testarea se face periodic pentru recertificarea autorizației. În același timp, legislația federală și reglementările Pentagonului impun restricții și garanții procedurale: persoana vizată trebuie să își dea consimțământul sau să solicite efectuarea testului.
CBS News mai notează că FBI nu a fost implicat în aceste teste, potrivit mai multor persoane cu informații directe, iar armata are propriii anchetatori.
Recomandate
O nouă încercare de negociere anunțată de Donald Trump menține incertitudinea asupra direcției războiului și a riscurilor geopolitice din regiune , după ce președintele SUA a sugerat că Washingtonul ar avea „o propunere concretă” pentru încetarea conflictului, fără să ofere însă detalii, potrivit Digi24 . Trump a declarat, în Biroul Oval, că i-a trimis în străinătate pe trimisul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner pentru a încerca să obțină un acord de pace între Rusia și Ucraina, informație relatată de Reuters. Președintele american a spus că SUA „au o idee pentru pace”, dar nu a precizat conținutul propunerii și nici dacă cei doi se vor deplasa în Ucraina, în Rusia sau în ambele țări. „Avem o idee pentru pace. I-am trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner, doi negociatori de excepție. Au făcut o treabă excelentă, iar noi i-am trimis acolo pentru a vedea dacă putem sau nu să ajungem la un acord. Și s-ar putea să avem șanse mari să reușim.” Itinerariu încă neclar și semnale contradictorii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Witkoff și Kushner ar urma să zboare spre Ucraina duminică, după o vizită la Moscova. Totuși, Reuters notează că planurile de călătorie s-au modificat în ultimele zile, iar etapa de la Kiev nu era „pe deplin sigură”, potrivit uneia dintre sursele agenției. În paralel, situația de securitate rămâne volatilă: o dronă rusă a lovit vineri sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din Kiev, una dintre cele mai importante ținte atacate de la începutul războiului. De ce contează: negocieri în impas și scepticism în servicii Miza anunțului este ridicată, dar credibilitatea unei ieșiri rapide din conflict rămâne limitată de contextul ultimelor luni. Digi24 arată, citând Reuters, că eforturile administrației Trump de a găsi o soluție s-au soldat „în mare parte, cu un eșec”, iar negocierile au intrat în impas. La finalul lunii august, directorul CIA, John Ratcliffe, a mers la Moscova pentru a-i îndemna pe omologii ruși să ia în calcul un compromis, potrivit Reuters și altor surse media. În același timp, majoritatea oficialilor serviciilor de informații occidentale se îndoiesc că Vladimir Putin ar fi interesat de un acord pe termen scurt, iar serviciile ucrainene consideră probabilă o intensificare a conflictului în viitorul apropiat. Witkoff, descris ca principal negociator al SUA pe dosarul războiului, a fost de mai multe ori la Moscova, dar nu a vizitat încă Ucraina, mai notează materialul. [...]
Kievul condiționează fereastra de negocieri de un armistițiu temporar : președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va lansa lovituri aeriene asupra Rusiei pe durata vizitei emisarilor președintelui american Donald Trump și cere Moscovei „reciprocitate”, potrivit Digi24 . Zelenski a cerut Rusiei să garanteze o încetare a focului, fără lovituri, „în timpul duratei necesare pentru desfășurarea acestor negocieri”. Declarația vine în contextul unei runde de contacte diplomatice legate de războiul dintre Ucraina și Rusia. Ce presupune „pauza” propusă de Zelenski Potrivit președintelui ucrainean, Ucraina își asumă că nu va efectua lovituri aeriene contra Rusiei în intervalul vizitei. În schimb, Kievul cere ca Rusia să oprească atacurile pe aceeași perioadă, astfel încât discuțiile să se poată desfășura fără escaladări militare. „Nu vor exista lovituri aeriene din partea noastră şi Rusia trebuie să garanteze reciproc o încetare a focului - fără lovituri din partea ei - în timpul duratei necesare pentru desfăşurarea acestor negocieri.” Vizita emisarilor lui Trump și incertitudinile de securitate Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați duminică la Kiev, pentru prima dată, în cadrul eforturilor diplomatice care urmăresc încheierea războiului. Rusia, însă, nu a confirmat până acum venirea lor la Moscova. În paralel, publicația Kyiv Independent (citată de Digi24) susține, pe baza unor surse, că prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump, programată pentru 5–6 septembrie, „ar putea fi anulată”, după ce Witkoff ar fi devenit îngrijorat de riscurile deplasării. Aceleași surse afirmă că se discută variante alternative și invocă faptul că „li se spune acolo că este periculos”. De ce contează Mesajul lui Zelenski încearcă să transforme vizita emisarilor într-o „fereastră” de negociere protejată de un armistițiu limitat, chiar dacă doar pe durata discuțiilor. În lipsa unei confirmări din partea Rusiei și pe fondul riscurilor de securitate invocate pentru deplasarea la Kiev, rămâne incert dacă această pauză de lovituri poate fi convenită și, mai ales, aplicată în practică. [...]
Emisarii lui Donald Trump pregătesc o dublă vizită la Moscova și Kiev, un semnal de reimplicare americană în negocieri , potrivit Digi24 , care citează agenția rusă de stat Tass, prin TVPWorld. Este vorba despre Steve Witkoff și Jared Kushner , iar deplasarea ar urma să aibă loc în weekend. Miza principală este componenta operațională a negocierilor: dacă vizita se confirmă, ar fi prima dată când cei doi emisari ajung la Kiev, deși au făcut „numeroase” călătorii la Moscova, conform informațiilor prezentate. Ce se știe și ce rămâne neconfirmat Tass susține că emisarii intenționează să viziteze atât Moscova, cât și Kievul „în următoarele zile”. Informația este prezentată ca intenție și se bazează pe „surse proprii” ale agenției ruse, ceea ce înseamnă că detaliile logistice și agenda întâlnirilor nu sunt publice și nu pot fi verificate independent din datele disponibile în material. Reacția Kievului: „date provizorii” și pregătiri pentru întâlniri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis pe platforma X că a avut o întâlnire cu echipa implicată în negocierile cu emisarii președintelui SUA și că sunt stabilite „date provizorii”, fără să numească explicit persoanele. „Ne așteptăm ca emisarii președintelui SUA să sosească aici, la Kiev. Aceștia au confirmat că vor avea o întâlnire la Moscova și o alta la Kiev.” Zelenski a insistat asupra importanței menținerii implicării americane și a spus că Ucraina este pregătită pentru discuții „într-un cadru adecvat și substanțial”. În lipsa unor confirmări oficiale privind componența delegației și calendarul exact, rămâne de urmărit dacă vizitele anunțate de Tass se materializează și în ce format vor avea loc întâlnirile la Moscova și Kiev. [...]
Creșterea rapidă a cazurilor de West Nile în Europa pune presiune pe sistemele de sănătate , după ce peste 1.000 de infectări contractate la nivel local au fost raportate de la începutul sezonului de transmitere, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) . Până la 3 septembrie, ECDC a înregistrat 1.086 de cazuri în 15 țări, conform celui mai recent raport săptămânal publicat vineri, informație transmisă de Agerpres . Publicația notează că numărul a crescut brusc în ultimele săptămâni: la începutul lunii august erau raportate puțin peste 240 de cazuri în șapte state europene. Unde se concentrează cazurile și de ce cifrele pot fi subestimate Italia a raportat cele mai multe cazuri (516), urmată de Grecia (284) și Spania (88). În total, au fost afectate 144 de zone din Europa, dintre care 62 în Italia. ECDC a avertizat însă că aceste cifre „nu oferă o imagine completă asupra transmiterii”, ceea ce sugerează că amploarea reală a circulației virusului poate fi mai mare decât cea surprinsă de raportările oficiale. Cum se transmite și ce înseamnă pentru pacienți Virusul West Nile se răspândește în principal prin țânțari în rândul păsărilor sălbatice, dar țânțarii infectați îl pot transmite și la oameni. Potrivit Institutului Robert Koch (RKI) din Germania, aproximativ 20% dintre persoanele infectate dezvoltă o afecțiune febrilă, asemănătoare gripei, iar aproximativ una din 100 de persoane se îmbolnăvește grav. Febra West Nile se vindecă de obicei fără complicații, însă efectele pe termen lung sunt relativ frecvente la pacienții care dezvoltă forme severe ale bolii. [...]
Un exercițiu din SUA a indicat un răspuns american „timid” la un scenariu de atac rusesc care atinge România, iar miza este credibilitatea Articolului 5 din NATO . Potrivit Știrile Pro TV , simularea a testat decizii la Washington în ipoteza în care Rusia ar ataca Republica Moldova în 2028, iar o dronă ar lovi un depozit de combustibil din România, cu victime civile. Exercițiul a avut loc luni în Statele Unite și a inclus actuali membri ai Congresului, alături de foști oficiali militari, diplomați și reprezentanți ai serviciilor de informații. Scenariul pornea de la premisa că războiul din Ucraina continuă până în 2028 și intră într-un „impas sângeros”, iar Moscova încearcă să divizeze Europa printr-un atac asupra Republicii Moldova. Ce a rezultat din simulare și de ce contează pentru NATO Concluzia relatată de editorialistul The Washington Post David Ignatius (citat de ziua.md, potrivit News.ro) a fost că reacția americană ar fi fost „ezitantă”, pe fondul percepției că opinia publică din SUA nu ar susține o ripostă militară puternică. În interpretarea autorului, un astfel de semnal ar eroda credibilitatea angajamentului de apărare colectivă din Articolul 5 al Tratatului NATO. „Răspunsul în cadrul acestei simulări – şi mă tem că la fel s-ar întâmpla şi în realitate – a fost unul ezitant, ceea ce echivalează cu un semnal implicit că angajamentul de securitate colectivă prevăzut de Articolul 5 al NATO este aproape lipsit de efect.” Ignatius afirmă că, în lipsa leadershipului american, Europa ar ajunge „fragmentată și dezorganizată”, ceea ce ar complica răspunsul aliat într-o criză care implică direct un stat membru NATO. Contextul invocat: intensificarea „atacurilor hibride” În argumentația sa, editorialistul leagă riscul unei confruntări mai largi în Europa de intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei. El citează o analiză privată a companiei de consultanță TD International, potrivit căreia din martie ar fi fost înregistrate 63 de incidente asociate Rusiei împotriva unor ținte europene, dintre care: 43 de incidente cu drone sau încălcări ale spațiului aerian; 6 acte ori tentative de sabotaj; 6 atacuri cibernetice sau de război electronic; 5 incidente maritime ostile. Autorul amintește și acuzații recente formulate de Germania la adresa Moscovei privind atacuri cu drone și sabotaj, precum și incidente similare raportate în alte state europene care furnizează armament Ucrainei. Ce recomandă autorul pentru Washington În opinia lui Ignatius, absența unei conduceri ferme din partea Washingtonului ar putea încuraja Kremlinul să „testeze limitele NATO” și, simultan, ar putea împinge statele europene către răspunsuri mai dure pe cont propriu. Printre direcțiile indicate se numără avertizarea explicită a Moscovei că atacurile asupra statelor NATO vor avea „consecințe severe”, menținerea prezenței militare americane în Europa și sprijinirea consolidării capacităților de apărare ale aliaților. „Avantajul forţei militare americane nu este doar acela de a purta războaie, ci şi de a le opri.” [...]
Patru avertizări Cod galben ANM pentru 5–6 septembrie pot afecta operațiunile în transport și utilități , prin combinația de caniculă (până la 36°C) și episoade de vânt/vijelii cu rafale care pot depăși 90 km/h la munte, potrivit Libertatea , care citează avertizările Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) . ANM anunță că sâmbătă, 5 septembrie, temperaturile urcă până la 36°C în Banat și Oltenia, iar în București maximele ajung la 34–35°C. Duminică, 6 septembrie, valorile termice scad ușor, dar vremea rămâne călduroasă. Unde și când este Cod galben de caniculă Prima avertizare este valabilă sâmbătă, 5 septembrie, între orele 10.00 și 21.00 și vizează: Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, sudul Crișanei și sudul Transilvaniei. Meteorologii indică disconfort termic ridicat, cu indicele temperatură-umezeală (ITU) în jurul pragului critic de 80 de unități , iar maximele sunt estimate între 30 și 36°C. Vânt și vijelii: rafale de până la 90 km/h, mai ales la munte A doua avertizare Cod galben intră în vigoare sâmbătă, 5 septembrie, între orele 12.00 și 21.00 , pentru Banat, cea mai mare parte a Crișanei, vestul Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei, Carpații Occidentali și nordul Carpaților Orientali. Sunt așteptate intensificări ale vântului și vijelii, cu rafale de 50–70 km/h , iar la altitudini mari rafalele ajung, în general, la 70–90 km/h . Pentru noaptea de sâmbătă spre duminică (5 septembrie, ora 21.00 – 6 septembrie, ora 9.00), Codul galben vizează zonele montane: în cea mai mare parte a muntelui vântul poate atinge 70–80 km/h , iar pe crestele Carpaților Meridionali și de Curbură rafalele depășesc 90 km/h . ANM mai precizează că intensificări ale vântului apar local și în est, cu viteze de 40–50 km/h . Duminică, 6 septembrie, între orele 9.00 și 21.00 , avertizarea de vânt se mută în sud-vestul Olteniei, sud-estul Transilvaniei, nordul Moldovei și în Carpații Orientali și Meridionali: rafale de 50–70 km/h , iar în zona înaltă, temporar, 80–90 km/h . În restul țării sunt posibile intensificări de 40–50 km/h . București: caniculă sâmbătă, ușoară răcire duminică Pentru Capitală, ANM a emis o prognoză specială valabilă 5 septembrie, ora 10.00 – 6 septembrie, ora 21.00 . Sâmbătă sunt anunțate 34–35°C și disconfort termic ridicat (ITU aproape de 80), cu vânt slab și moderat. Duminică, maxima scade la 30–32°C, cu intensificări trecătoare ale vântului de aproximativ 40 km/h . În lipsa unor detalii despre posibile efecte punctuale (întreruperi, restricții), ANM indică în principal intervalele și zonele cu risc, ceea ce lasă operatorilor și autorităților locale sarcina de a adapta măsurile în funcție de evoluția fenomenelor. [...]
