Știri
Știri din categoria Diverse
Soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere anularea sancțiunilor UE și despăgubiri de peste 2 milioane de euro, într-un demers care testează în instanță criteriile și justificarea listelor de sancțiuni ale Uniunii, cu potențiale implicații de reglementare pentru regimul restrictiv aplicat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24.
Tatiana Navka, campioană olimpică la patinaj artistic și soția lui Dmitri Peskov, a cerut în fața instanței Uniunii Europene ridicarea sancțiunilor și plata unei despăgubiri de peste 2 milioane de euro, conform informațiilor despre acțiunea sa în justiție publicate în Jurnalul Oficial al UE.
Sancțiunile au fost impuse după declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în 2022. Motivele invocate de UE au vizat legăturile sale cu „o persoană care susține acțiuni care amenință integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și faptul că, potrivit UE, Navka ar fi fost coproprietară a unor companii și a unor proprietăți imobiliare în Crimeea anexată.
În cererea de chemare în judecată, Navka susține că Consiliul UE nu ar fi avut motive suficiente pentru includerea sa pe „lista neagră”. Documentul menționează și argumente legate de drepturi fundamentale, inclusiv că restricțiile i-ar încălca dreptul la demnitate umană și dreptul la respectarea vieții de familie, în ceea ce o privește pe ea și pe copiii ei.
La capitolul despăgubiri, Navka solicită:
Acțiunea a fost depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai, împreună cu acțiuni similare ale miliardarului Roman Trocenko și ale cântăreței Polina Gagarina, mai notează publicația. În același context, o femeie numită Ignatova, despre care se afirmă că ar fi soția sau fiica vitregă a șefului corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, ar fi decis, de asemenea, să conteste sancțiunile.
Materialul menționează că ambele (soția lui Chemezov și Anastasia Ignatova) se află sub sancțiuni UE din 2022 și dețin active importante, inclusiv venituri declarate de aproximativ 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) anual pentru soția lui Chemezov și active de „sute de milioane de dolari” pentru Ignatova, inclusiv iahtul „Valerie”, evaluat la aproximativ 140 de milioane de dolari (aprox. 640 milioane lei).
Dincolo de cazul individual, astfel de acțiuni în instanță pun presiune pe modul în care UE își motivează și își apără juridic sancțiunile: dacă argumentația și probele invocate nu rezistă controlului judiciar, pot apărea precedente care să complice menținerea sau extinderea listelor de sancțiuni, inclusiv în dosare cu miză politică și economică ridicată.
Recomandate
Moscova condiționează reluarea negocierilor de absența unor atacuri ucrainene pe 4 noiembrie , avertizând că un eventual bombardament masiv în ziua sărbătorii naționale a Rusiei ar putea afecta „starea de spirit” și, implicit, perspectiva unei reuniuni tripartite mediate de SUA, potrivit Digi24 . Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov , a declarat televiziunii ruse că, dacă în timpul celebrărilor vor avea loc „bombardamente masive”, acest lucru „ne va afecta probabil starea de spirit”. El a reiterat că anunțul privind reluarea negocierilor tripartite ar urma să vină după Ziua unității naționale și că întâlnirea ar avea loc „după aceea, nu înainte”. Contextul avertismentului: atacuri cu drone și reacția Kremlinului Avertismentul vine după ce Kremlinul a condamnat un bombardament masiv cu drone ucrainene asupra Rusiei în ultimele 24 de ore, desfășurat în timpul summitului Rusia–Africa organizat la Moscova. În material se menționează că unele relatări din media au descris episodul drept cel mai mare atac de la începutul războiului, cu 1.214 aparate doborâte. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat atacul drept „straniu”, invocând faptul că avea loc un „eveniment de anvergură mondială” în capitala Rusiei. Potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, între ora locală 20:30 de miercuri și 07:00 de joi au fost lansate 613 drone spre regiunea Moscovei, dintre care 231 ar fi fost doborâte în apropierea orașului. Ce urmează: reuniune planificată în noiembrie, la Abu Dhabi Rusia a anunțat la începutul săptămânii că o reuniune tripartită este planificată pentru noiembrie la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, în cadrul eforturilor recente ale SUA de a relansa discuțiile de pace. În articol se precizează că aceste discuții ar fi stagnat de la începutul războiului americano-israelian din Iran, la sfârșitul lunii februarie. În acest cadru, mesajul Moscovei introduce explicit un element de condiționare politică: un atac ucrainean pe 4 noiembrie ar putea complica reluarea negocierilor, cel puțin la nivel de disponibilitate declarată a părții ruse. [...]
Discuțiile SUA–Rusia despre revenirea companiilor petroliere americane pe piața rusă riscă să se lovească de barierele de reglementare din UE , care nu pot fi ocolite doar printr-un acord bilateral, potrivit Digi24 . În joc sunt propuneri ce vizează atât proiecte de producție, cât și reluarea unor fluxuri de export către Europa, pe fondul negocierilor legate de încheierea războiului declanșat de Moscova împotriva Ucrainei. Informația a fost relatată de Financial Times, „conform Kyiv Post”, iar propunerile invocate includ reluarea producției comune în Sahalin și implicarea companiilor petroliere americane în restabilirea exporturilor de țiței rusesc către Europa prin conducta Drujba. În același pachet de idei apar și reluarea exporturilor de titan din Rusia către SUA, respectiv redeschiderea spațiului aerian rus pentru companiile aeriene americane, cu argumentul reducerii costurilor cu combustibilul. Nu există, deocamdată, o decizie definitivă. Ce proiecte economice sunt pe masă Pe lângă Sahalin și Drujba, discuțiile ar extinde un dialog economic care s-a derulat în paralel cu eforturile de relansare a negocierilor de pace. Kremlinul a confirmat discuțiile privind Lukoil după întâlnirea din 21 octombrie dintre Vladimir Putin și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, la Sankt Petersburg. Iuri Ușakov, consilier pentru politică externă al Kremlinului, a spus că cele două guverne analizează „numeroase proiecte comerciale”, inclusiv viitorul participațiilor din străinătate ale unei companii petroliere aflate sub sancțiuni. Miza Lukoil: active externe și o autorizație temporară a Trezoreriei SUA În material este detaliat cazul Lukoil, ale cărei active externe au fost scoase la vânzare după sancțiunile impuse de Washington în octombrie 2025. Portofoliul, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari (aprox. 99 miliarde lei), include participații în producția de petrol, rafinării și distribuție de combustibili în Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia Centrală. Ulterior, Trezoreria SUA a prelungit autorizația pentru negocierile privind vânzarea până pe 21 noiembrie. Autorizația permite verificări prealabile și acorduri condiționate de cumpărare, însă finalizarea tranzacției ar necesita o aprobare separată din partea SUA. Condițiile impun ca vânzarea să rupă legăturile cu entitatea sancționată și să blocheze beneficiile financiare imediate; sumele datorate Lukoil trebuie să rămână blocate până când sancțiunile vor permite deblocarea lor. De ce UE poate bloca o parte din scenariu O parte dintre beneficiile economice discutate depind de decizii ale guvernelor și instituțiilor europene, notează Digi24. În ianuarie, țările UE au adoptat un plan obligatoriu juridic de eliminare treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia: livrările pe termen lung de gaze naturale lichefiate ar urma să înceteze din ianuarie 2027, iar importurile pe termen lung prin conducte mai târziu în același an. În plus, Germania se opune redeschiderii conductei Nord Stream, care este sub sancțiuni atât din partea SUA, cât și a UE. Nord Stream 1 s-a oprit în 2022, Nord Stream 2 nu a intrat în exploatare comercială, iar în septembrie 2022 trei din patru conducte ale sistemului au fost avariate în urma unor explozii. O eventuală relansare ar necesita decizii de reglementare și măsuri legate de infrastructura avariată, iar Washingtonul și Moscova „nu pot garanta în mod independent” accesul la piața energetică europeană. Reacția Kievului: riscul ca stimulentele comerciale să slăbească presiunea asupra Moscovei Ucraina a avertizat că extinderea relațiilor comerciale ar putea avantaja Rusia înainte de încetarea invaziei. Într-o declarație publicată pe 28 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a susținut că Moscova ar putea propune Washingtonului un „mariaj economic” bazat pe resurse naturale și control centralizat asupra industriilor-cheie. „Cred că «acordul privind motorina» le deschide rușilor calea către adoptarea unor măsuri similare în viitor” Zelenski a indicat că eventuale acorduri viitoare ar putea viza îngrășăminte, gaze, active înghețate și ridicarea sancțiunilor pentru persoane fizice și juridice, avertizând asupra unor costuri pe termen lung care nu sunt vizibile imediat. În acest context, ordinea în care ar fi acordate concesiile economice rămâne un punct de dispută: oficiali americani descriu proiectele ca parte a unui acord „postbelic”, în timp ce Kievul avertizează împotriva acordării de stimulente comerciale înainte ca pacea să fie asigurată. [...]
Criticile lui Barack Obama vizează riscul unei schimbări de politică externă a SUA care ar putea aduce beneficii economice Rusiei , prin relaxarea temporară a unor sancțiuni și printr-un acord privind livrările de motorină, într-un context în care Washingtonul încearcă să medieze o înțelegere între Moscova și Kiev, potrivit Digi24 . Fostul președinte american a vorbit la un miting în statul Georgia, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului programate săptămâna viitoare, susținând că SUA „are nevoie de oameni serioși la Washington”, relatează Sky News . Obama a acuzat Casa Albă că „îngenunchează” în fața președintelui rus Vladimir Putin și că „îi trădează pe ucraineni”, adăugând că SUA se îndepărtează de aliați-cheie precum Canada. „În timp ce ne îndepărtăm de aliați cheie precum Canada, Casa Albă îngenunchează în fața lui Vladimir Putin din Rusia și îi trădează pe ucraineni, care luptă pentru libertatea și democrația lor.” În același discurs, Obama a mai spus că țara pare să „tolereze în mod constant lipsa de seriozitate” și că „cei care se află în prezent la conducere nu își fac temele”. Declarațiile sunt plasate de Digi24 în contextul campaniei democraților pentru alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie. Miza economică: sancțiuni relaxate și acord pe motorină Pe fond, disputa politică se leagă de modul în care administrația Trump gestionează dosarul Rusia–Ucraina. Digi24 notează că Washingtonul a continuat eforturile de mediere, însă abordarea a fost criticată, inclusiv după ce Casa Albă a anunțat în această lună: un acord privind livrările de motorină din Rusia; relaxarea temporară a unor sancțiuni. Criticii citați de publicație susțin că aceste decizii ar putea aduce beneficii economice Moscovei și, în același timp, nu ar reduce prețurile la combustibil pe piața internă americană, așa cum se dorea. Prețurile la combustibil și disputa cu Zelenski Digi24 mai arată că Donald Trump l-a criticat frecvent și public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reluând recent atacurile și încercând să mute vina pentru creșterea prețurilor la combustibil. Trump atribuie scumpirile atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, însă „majoritatea experților” invocați de publicație consideră că războiul purtat de SUA în Iran a avut un impact mai mare asupra costurilor. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau conținutul exact al măsurilor privind sancțiunile și acordul pe motorină, rămâne de urmărit dacă aceste decizii vor fi extinse sau retrase și ce efecte vor avea atât asupra pieței energetice, cât și asupra sprijinului american pentru Ucraina. [...]
Moartea lui Patrick Stewart la 86 de ani închide un capitol major pentru două francize cu miză comercială uriașă, „Star Trek” și „X-Men”, în care actorul a dat chip unor personaje definitorii pentru publicul global. Informația este relatată de Euronews , care citează publicația Variety. Stewart a devenit unul dintre cele mai recognoscibile nume din cinematografia internațională prin rolul căpitanului Jean‑Luc Picard din „Star Trek: The Next Generation”, personaj reluat ulterior în producții ale aceleiași francize, inclusiv în serialul „Star Trek: Picard”. Un alt rol central al carierei sale a fost profesorul Charles Xavier (Professor X), liderul mutanților din seria de filme „X‑Men”, personaj interpretat în mai multe producții care au consolidat universul Marvel pe marele ecran. De ce contează pentru industria de divertisment Pentru studiourile și deținătorii de drepturi, dispariția unui actor asociat atât de puternic cu personaje‑cheie poate influența decizii de producție și strategie de brand: de la continuări și spin‑off‑uri până la modul în care sunt gestionate aparițiile viitoare ale personajelor (inclusiv prin recasting sau arhivă). În cazul lui Stewart, amprenta sa asupra identității „Star Trek” și „X‑Men” a fost una de durată, fiind una dintre figurile centrale ale acestor universuri. O carieră construită între teatru și Hollywood Înainte de consacrarea la Hollywood, Patrick Stewart și‑a construit reputația ca actor de teatru, apreciat pentru interpretările din piesele lui William Shakespeare. A făcut parte din Royal Shakespeare Company , una dintre instituțiile de referință ale teatrului britanic. De-a lungul carierei, a alternat rolurile de teatru cu cele din film și televiziune, iar în 2010 a fost înnobilat de regina Elisabeta a II‑a, primind titlul de cavaler pentru contribuția sa la arta dramatică. Publicația notează că știrea este în curs de actualizare. [...]
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a urcat joi la 1.729 lei/MWh , nivel care plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană și indică presiuni suplimentare asupra costurilor pentru companii și, în final, asupra facturilor, potrivit Libertatea , pe baza datelor EuEnergy.Live. La nivel european, doar Ungaria a avut un preț mai mare, de 324 euro/MWh, în timp ce Bulgaria era la 320 euro/MWh. În afara UE, Serbia a depășit ambele piețe, cu 329 euro/MWh. Pentru comparație, Germania consemna 314 euro/MWh, Franța 266 euro/MWh, Italia 256 euro/MWh, iar Spania 249 euro/MWh. De ce s-a scumpit curentul în România: producție internă sub presiune Prețul ridicat din România este pus pe seama faptului că producția internă nu ține pasul cu cererea, în contextul opririi centralei nucleare de la Cernavodă, pe fondul secetei. În același timp, producția fotovoltaică este mai mică decât în lunile de vară, iar sistemul are nevoie de „energie în bandă” (producție constantă, disponibilă continuu, nu dependentă de vreme). Un alt element menționat este oprirea termocentralei pe cărbune de la Turceni, din cauza unei avarii. Centrala ar urma să fie repornită la 1 noiembrie, conform informațiilor din articol. Efect de contagiune din Vest: gazele scumpe împing în sus și electricitatea În paralel, vestul Europei este afectat de creșterea prețului gazelor, după ce livrările din Qatar au fost influențate de atacurile Iranului, notează publicația. În acest context, energia electrică produsă din gaze devine mai scumpă, iar prețul final din piață este determinat de regula conform căreia piața se „închide” pe cea mai scumpă sursă – în acest caz, gazele. Potrivit datelor bursei de la Amsterdam citate în material, prețul gazelor a ajuns la 100,7 euro/MWh, față de 31 euro/MWh în noiembrie 2025. Ce urmează: semnale de scumpiri în sezonul rece Ministerul Energiei a indicat anterior că prețul electricității ar urma să crească cu circa 20% din iarnă, potrivit Antenei 3. Pentru gaze, prețul este plafonat până la 31 martie 2027; dacă plafonarea nu va fi prelungită, și gazele „s-ar putea scumpi”, conform articolului. [...]
Programul Rabla Auto 2026 se redeschide cu 35,389 milioane lei , bani rămași nefolosiți din sesiunea anterioară, iar persoanele fizice pot cere din nou finanțare începând de marți, 3 noiembrie, ora 10:00, în aceleași condiții, potrivit Știrile Pro TV . Suma provine din fonduri rezervate anterior pentru care nu au fost finalizate toate procedurile, conform Ministerului Mediului. Ministerul arată că reluarea sesiunii vizează în special persoanele care nu au reușit să se înscrie data trecută, iar banii „trebuie să ajungă la cetățeni, nu să rămână blocați în proceduri administrative”, după cum a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia-Elena Intotero. Cum se împart fondurile disponibile Din totalul de 35.389.000 de lei, alocările sunt împărțite pe tipuri de vehicule: 25,6 milioane de lei : autovehicule noi cu motoare termice (inclusiv GPL/GNC) și autovehicule hibride; 9,239 milioane de lei : autovehicule plug-in hibrid, electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 550.000 de lei : motociclete, inclusiv electrice. Ce ecotichete pot primi persoanele fizice În cadrul Programului Rabla Auto 2026, ecotichetele menționate sunt: 18.500 de lei pentru un autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen; 15.000 de lei pentru un autovehicul nou plug-in hibrid sau o motocicletă electrică; 12.000 de lei pentru un autovehicul nou hibrid; 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (inclusiv GPL/GNC) sau pentru o motocicletă. Înscriere și termen-limită Înscrierile se fac online, prin aplicația de pe site-ul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) . Sesiunea rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59 , sau până la epuizarea fondurilor disponibile. [...]
