Știri
Știri din categoria Diverse
România intră într-o achiziție comună NATO pentru avioane AWACS noi, într-un demers care mută o parte din cheltuielile și deciziile de modernizare către un cadru multinațional și accelerează înlocuirea flotei îmbătrânite de Boeing E-3. Potrivit Digi24, 11 aliați ai NATO au anunțat marți, la Forumul Industriei de Apărare organizat cu ocazia Summitului NATO de la Ankara, achiziția comună a aeronavelor Saab GlobalEye, care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare și Control (AWACS) al Alianței.
Decizia este prezentată ca un pas de modernizare a capacităților de supraveghere aeriană și avertizare timpurie, prin înlocuirea unei părți din flota Boeing E-3, descrisă ca învechită.
GlobalEye este descris ca un sistem care poate asigura supraveghere avansată în spațiul aerian, terestru și maritim, de pe o singură platformă. Conform informațiilor din articol, aeronava ar aduce capacități îmbunătățite de detectare și urmărire a amenințărilor complexe, inclusiv:
În același timp, noua platformă ar urma să consolideze „conștientizarea situațională” (înțelegerea în timp real a situației din teren) și să sprijine operațiunile NATO.
Proiectul este prezentat drept un exemplu de cooperare industrială transatlantică, condusă de industria europeană și canadiană, cu contribuții importante din partea companiilor americane.
Separat de această achiziție comună, opt aliați au lansat și un proiect de cooperare pentru a pune în funcțiune capacități aeriene de avertizare timpurie, pentru a-și acoperi cerințele naționale, mai notează publicația.
Cei 11 aliați menționați în coaliție sunt: Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, România și Suedia.
Articolul nu precizează numărul de aeronave, valoarea achiziției sau un calendar de livrare/implementare.
Recomandate
NATO își accelerează modernizarea apărării aeriene prin achiziții comune , într-un pachet care combină extinderea flotei de realimentare și transport, înlocuirea sistemelor AWACS și prima cumpărare de drone Triton la nivelul Alianței, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul transmis la Ankara de secretarul general Mark Rutte este unul operațional: mai multă capacitate aeriană și de supraveghere, livrată prin programe multinaționale. La Forumul Industriei de Apărare din cadrul summitului NATO de la Ankara, Rutte a anunțat că un al zecelea Airbus A330 MRTT (aeronavă de transport și realimentare în zbor) va fi adăugat flotei multinaționale. Odată cu această livrare, flota se apropie de ținta de 12 aeronave. În paralel, mai multe țări NATO au anunțat un proiect multinațional centrat pe Airbus A400M, descris de Rutte drept o capacitate de transport aerian strategic, alături de A330 MRTT. AWACS: negocieri avansate cu Saab pentru GlobalEye, cu livrări din 2030 Un alt contract major vizează compania suedeză Saab. Directorul general al grupului, Micael Johansson, a declarat, potrivit Reuters, că Saab ar putea începe livrările de aeronave GlobalEye în 2030, dacă NATO semnează rapid contractul. Johansson a precizat că prețul final nu este stabilit, dar ar urma să fie între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă (aprox. 1,8–2,0 miliarde lei). Comanda este pentru zece aeronave GlobalEye, în contextul în care, la finalul lui 2023, NATO și-a anunțat intenția de a înlocui flota de aeronave de recunoaștere AWACS, fabricate de Boeing. Prima achiziție NATO de drone Triton și investiții anti-dronă Rutte a mai anunțat că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, după ce Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca au semnat o scrisoare de intenție. Este prima achiziție de drone Triton făcută de Alianță și va completa flota actuală de drone RQ-4D Phoenix, bazată la centrul aerian Sigonella din Sicilia. Triton și Phoenix vor fi folosite pentru programul de supraveghere terestră al NATO; ambele se bazează pe modelul Global Hawk al Northrop, care are o anvergură a aripilor de 35,4 metri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore. Tot în zona de capabilități, Rutte a spus că aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) în următorii cinci ani în capacități de apărare împotriva dronelor și a insistat asupra importanței informațiilor, supravegherii și recunoașterii pentru Alianță. Cine intră în inițiativa de logistică pentru stocuri critice Separat de achizițiile de platforme aeriene, Rutte a anunțat, potrivit Reuters, un angajament al aliaților de a colabora pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocuri de materiale de apărare critice. Inițiativa include: Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia Spania, Suedia, Turcia Miza acestor decizii este reducerea dependenței de inițiative strict naționale și creșterea rapidă a capacității comune de transport, realimentare și supraveghere, într-un moment în care NATO își reconfigurează prioritățile de apărare aeriană și anti-dronă. [...]
România condiționează achizițiile militare de producția locală , o schimbare care poate reporni fabrici și poate repoziționa industria de apărare în lanțurile NATO, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în contractele semnate anul acesta a fost introdusă o cerință „ignorată zeci de ani”: furnizorii de echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, „în cea mai mare măsură posibilă”, în România. Într-o postare pe Facebook, Miruță a legat această abordare de angajamentul României de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare și a susținut că repornirea producției militare interne este „foarte apreciată la nivel aliat”. El afirmă că măsura a început deja să ducă la repornirea unor fabrici și la reconstruirea capacității de producție de care România are nevoie. De ce contează: efect economic și capacitate industrială, nu doar buget Ministrul argumentează că miza nu este doar una bugetară, ci și una de economie și securitate: investițiile în producția internă ar trebui să sprijine lanțuri de aprovizionare „reziliente” și o industrie capabilă să livreze rapid, fără întârzieri, în contextul provocărilor de securitate. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției News.ro. Context NATO: parteneriate și achiziții comune Miruță spune că direcția este susținută și de secretarul general al NATO, Mark Rutte , iar discuțiile au fost reluate în marja Summitului NATO de la Ankara, la NATO Defence Industry Forum. Acolo, potrivit ministrului, accentul a fost pus pe: consolidarea parteneriatelor; dezvoltarea programelor comune de achiziții; extinderea capacităților de producție în statele aliate. În acest cadru, Miruță afirmă că România „are șansa” de a deveni un actor important în noua arhitectură industrială de apărare a NATO, dar că valorificarea oportunității depinde de deciziile interne privind transformarea industriei românești de apărare într-un „pilon” pentru securitatea națională și pentru Alianță. [...]
Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea miza pe escaladare și pe testarea NATO , nu pe negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Libertatea . Miza, în lectura fostului campion mondial la șah, este una de supraviețuire politică: oprirea conflictului ar pune în pericol regimul lui Vladimir Putin. Într-un interviu acordat TVP World , Kasparov susține că liderul de la Kremlin „nu are niciun interes” să închidă războiul, chiar dacă Rusia resimte tot mai puternic efectele economice ale conflictului și ale sancțiunilor internaționale. El respinge ideea că presiunea economică ar împinge automat Moscova spre pace. „Sunt de acord că pentru Putin apar tot mai multe probleme, deoarece Rusia începe să simtă presiunea. Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru va duce la negocieri de pace.” De ce ar conta „logica războiului” în Rusia Kasparov spune că nu doar economia, ci întreaga societate ar funcționa într-un „regim de război”, de la educație până la vârful guvernului, ceea ce ar face improbabilă o schimbare de direcție pe termen scurt. În opinia sa, nemulțumirea internă ar fi alimentată mai ales de costurile economice, nu de război în sine, iar răspunsul lui Putin ar fi „escaladarea”, pentru a controla narațiunea. „Nu este vorba doar despre economie. Întreaga țară, de la grădiniță până la vârful guvernului, funcționează în regim de război.” Kasparov mai afirmă că termenul „negocieri” ar avea o semnificație diferită pentru Kremlin, invocând cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv solicitarea ca NATO să revină la granițele din 1997 și să părăsească Europa de Est. Avertismentul operațional: un posibil „test” al NATO în statele baltice Elementul cu impact direct asupra securității regionale este avertismentul că Rusia ar putea încerca o acțiune limitată împotriva unor țări NATO, „în primul rând a statelor baltice”, pentru a testa hotărârea Alianței. Kasparov leagă această posibilitate de nevoia lui Putin de a schimba narațiunea și de a evita o încheiere a războiului care i-ar slăbi poziția. „Cred că șansele ca Putin să încerce să-și testeze norocul prin atacarea unor țări NATO, în primul rând a statelor baltice, printr-o incursiune limitată doar pentru a testa hotărârea Alianței, cresc în fiecare zi.” În final, Kasparov își reiterează teza că războiul nu se va încheia cât timp Putin rămâne la putere, susținând că „singura modalitate” de a opri conflictul ar fi „sfârșitul regimului”. În același material se menționează că Kasparov a fost inclus în mai 2022 pe lista „agenților străini” a Ministerului Justiției din Rusia și că, potrivit Fakti, autoritățile ruse îl caută la nivel internațional pentru a-l aduce în fața justiției. [...]
Țările de Jos pregătesc planuri de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) pentru apărare , într-un semnal către aliați că Europa își crește contribuția la securitatea comună, pe fondul presiunilor venite dinspre SUA, potrivit Știrile Pro TV . Anunțurile ar urma să fie făcute marți, la un forum NATO organizat la Ankara, care precede summitul liderilor Alianței. Ministrul olandez al Apărării, Dilan Yesilgoz , a declarat pentru Reuters că pachetul include acorduri și planuri „concrete”, fără a oferi detalii suplimentare înainte de comunicările oficiale. Ce include pachetul anunțat Potrivit declarațiilor citate, Țările de Jos vor prezenta: parteneriate cu Belgia în domeniul apărării aeriene; cooperare cu Regatul Unit pentru nave; intenția de a se angaja în mai multe proiecte comune cu Germania. Yesilgoz a încadrat aceste inițiative în logica proiectelor comune din NATO, afirmând că pentru Olanda vor fi „peste 3 miliarde de euro” în planuri care depășesc nivelul de simple angajamente. De ce contează: răspuns european la presiunea SUA Contextul imediat este cererea președintelui SUA, Donald Trump, ca statele membre să cheltuiască mai mult pentru apărare. Ministrul olandez a fost întrebată și despre continuitatea angajamentului american în NATO, în condițiile în care Trump a sugerat că SUA ar putea fi mai puțin implicate. „Trebuie să fiu încrezătoare, pentru că știu că avem nevoie unii de alții.” În același registru, Yesilgoz a spus că este „sănătos pentru Europa să investească mai mult în propria apărare și industrie de apărare indiferent de cine este la Casa Albă pentru moment”. Ce urmează la Ankara Trump urmează să se alăture celorlalți 31 de lideri ai statelor NATO la summitul care începe oficial marți seară cu un dineu și continuă miercuri cu reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , principalul organism al Alianței. În acest cadru sunt așteptate anunțurile oficiale privind planurile olandeze. [...]
Garry Kasparov avertizează că Vladimir Putin are stimulentul politic să prelungească și să intensifice războiul , deoarece încheierea conflictului i-ar pune în pericol regimul, potrivit Digi24 . În această logică, fostul campion mondial la șah spune că este mai probabilă o escaladare decât negocieri reale, iar riscul ar putea ajunge până la testarea hotărârii NATO. Kasparov, care conduce ONG-ul „ Renew Democracy Initiative ”, a declarat într-un interviu pentru TVP World că Putin „nu are nicio intenție” să oprească ostilitățile, tocmai pentru că un final al războiului ar echivala cu un final al domniei sale. În opinia sa, presiunea asupra Rusiei crește, însă nu vede în asta un drum automat către pace. „Cu ce nu sunt de acord este presupunerea că acest lucru ar duce la negocieri de pace.” De ce „negocierile” ar însemna, în viziunea lui Kasparov, capitularea Ucrainei Kasparov respinge declarațiile Kremlinului despre disponibilitatea de a discuta și susține că termenul „negocieri” este folosit de conducerea Rusiei ca sinonim pentru capitularea Ucrainei. El invocă și cereri mai vechi ale lui Putin, inclusiv ultimatumul din 2021 ca NATO să revină la granițele din 1997, ceea ce ar lăsa Europa de Est, inclusiv Polonia, sub control rusesc. Presiune internă în Rusia și scenariul escaladării În interviu, Kasparov afirmă că nu doar economia, ci întreaga țară este „în stare de război”, „de la grădiniță până la vârful guvernului”. El spune că nemulțumirile interne sunt alimentate de greutăți, pe fondul agravării crizei combustibililor și al efectelor sancțiunilor, însă răspunsul politic al lui Putin ar fi tot escaladarea. „De aceea, dacă doriți să căutați scenarii realiste pentru viitor, este mai probabil să asistați la o escaladare decât la negocieri.” Riscul extinderii tensiunilor către NATO Kasparov susține că Putin ar putea încerca să schimbe „narațiunea” printr-o acțiune care să testeze hotărârea NATO, indicând explicit țările baltice ca primă țintă posibilă, sub forma unei incursiuni limitate. „Cred că șansele ca Putin să-și încerce norocul atacând țările NATO – în primul rând țările baltice [...] – cresc pe zi ce trece.” În concluzie, Kasparov își reafirmă poziția că singura cale de a opri războiul din Ucraina ar fi înlăturarea regimului lui Putin, argumentând că liderul rus va continua conflictul atât timp cât rămâne la putere. [...]
Bugetele de apărare din Europa cresc accelerat, iar NATO riscă dispute despre ce intră la „investiții militare” , pe măsură ce unele state încearcă să includă proiecte de infrastructură strategică în noile ținte de cheltuieli, potrivit Libertatea . Statele europene membre NATO și-au majorat, în medie, cheltuielile pentru apărare cu aproximativ 20% față de anul precedent, înaintea summitului Alianței de la Ankara. Creșterea vine după angajamentele de la summitul de la Haga, când statele membre au promis să aloce până la 5% din PIB pentru apărare și securitate. În paralel, cheltuielile militare ale statelor europene NATO au ajuns la aproximativ 514 miliarde de euro, potrivit rapoartelor NATO, SIPRI și Atlantic Council citate în articol. În același timp, cheltuielile militare ale SUA au scăzut cu aproximativ 7,5%, până la circa 800 de miliarde de euro, potrivit publicației belgiene vrt.be, pe fondul lipsei unor noi pachete majore de ajutor pentru Ucraina aprobate de Congres. Cine împinge cel mai mult cheltuielile în sus Cele mai mari creșteri sunt înregistrate pe flancul estic al NATO, unde percepția amenințării din partea Rusiei este mai ridicată. Polonia alocă aproximativ 4,5% din PIB pentru apărare, iar Letonia și Estonia investesc, la rândul lor, „sume considerabile”, conform sursei. Norvegia este menționată ca un caz aparte: a devenit primul stat european din Alianță care cheltuiește mai mult pentru apărare pe cap de locuitor decât SUA, cu o contribuție medie de aproximativ 3.000 de euro anual per cetățean, față de aproximativ 2.500 de euro în SUA. Germania: salt de buget și achiziții majore Germania are cea mai spectaculoasă creștere: bugetul apărării a urcat cu 24%, până la aproximativ 97 de miliarde de euro, ceea ce o face principalul investitor european în domeniul militar. Pentru finanțare, Berlinul folosește un fond special în afara bugetului obișnuit, denumit „ Sondervermögen ”, iar implementarea a necesitat inclusiv modificarea Constituției, potrivit articolului. La capitolul achiziții, Germania a comandat avioane de luptă Eurofighter, submarine, sisteme Patriot și sute de sisteme Skyranger 30, destinate interceptării dronelor la costuri mai reduse. Noua țintă NATO: 5% din PIB și „zona gri” a infrastructurii Noul obiectiv NATO este împărțit în 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare „clasice” (tancuri, avioane, muniții, trupe) și 1,5% pentru investiții conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protejarea infrastructurii energetice, cablurile submarine de comunicații și creșterea rezilienței societății la atacuri hibride. În acest context apare și miza de reglementare: experții citați atrag atenția că multe state investesc insuficient în infrastructura necesară deplasării rapide a trupelor și echipamentelor, iar în multe țări podurile, porturile, bazele militare și rețelele de transport primesc doar 1%-2% din bugetele apărării. Italia a propus includerea construirii unui pod peste Strâmtoarea Messina (care ar lega Sicilia de continent) ca investiție cu rol militar, argumentând că ar facilita deplasarea tancurilor în caz de conflict, propunere care a ridicat întrebări între aliați despre cum se contabilizează cheltuielile de apărare. Summitul NATO de la Ankara este prezentat ca un moment în care ar urma să se clarifice direcția investițiilor, inclusiv dacă sumele foarte mari alocate se vor traduce în capacități militare efective sau vor alimenta proiecte cu valoare strategică disputată. [...]
