Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul a adoptat legi pe care PSD le leagă de evitarea pierderii a 5,8 miliarde euro din PNRR, iar Sorin Grindeanu cere Guvernului demis să trimită și proiectul Legii salarizării, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: menținerea jaloanelor din PNRR și accesarea unor finanțări europene, într-un context politic tensionat.
Președintele Camerei Deputaților afirmă că, „în ultimele două săptămâni”, Parlamentul a adoptat acte normative care ar fi împiedicat pierderea a 5,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar fi făcut posibilă accesarea a 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru înzestrarea Armatei. Grindeanu susține că aceste decizii au „deblocat” probleme pe care „Guvernul demis” nu le-ar fi putut rezolva.
„Parlamentul a evitat - cu votul PSD - pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE! Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva.”
Grindeanu a prezentat o listă de acte normative despre care spune că au fost adoptate pentru a evita penalități din PNRR, cu sume asociate fiecărui pachet legislativ:
În final, liderul PSD a cerut Executivului demis să trimită în Parlament proiectul Legii salarizării, susținând că pachetul de legi adoptat este „o garanție” că România nu va pierde fonduri europene.
„Așteptăm de la Guvernul demis și Legea salarizării. PSD este consecvent: vom vota o lege care respectă angajații din sistemul sanitar și educație.”
Recomandate
România a finalizat cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro, iar aprobarea ei ar urca absorbția granturilor la 78% , potrivit Digi24 . Miza economică imediată este deblocarea unei tranșe consistente de finanțare europeană, în condițiile în care următoarea etapă depinde de ritmul reformelor din Parlament. Cererea de plată nr. 5 are o valoare totală de 2,84 miliarde de euro, din care 1,65 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 433 milioane de euro sunt împrumuturi. Documentul include 75 de ținte și jaloane: 54 de investiții și 21 de reforme. Dacă această cerere este aprobată, România ar ajunge la un nivel de 78% din totalul granturilor alocate prin PNRR, raportat la suma de 13,57 miliarde de euro disponibilă sub formă de fonduri nerambursabile. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că nu vede „șanse să nu fie aprobată în totalitate”. Următoarea tranșă: 2,58 miliarde euro, dar condiționată de reforme În paralel, autoritățile pregătesc cererea de plată nr. 6, ultima pe care România o va depune prin PNRR. Aceasta ar urma să aducă 2,58 miliarde de euro, sumă nerambursabilă. Ministrul a indicat că mai multe investiții ar urma să fie finalizate până la 31 august, menționând construcția celor cinci spitale, segmente de autostradă din A7 și investiții în domeniul feroviar. În același timp, a punctat că este nevoie ca Parlamentul să adopte în perioada următoare mai multe reforme, între care legea salarizării, legea hidrogenului și legea decarbonizării. Ținta avansată de Guvern: 97,22% din granturi, dacă se închid reformele Potrivit ministrului, dacă ultima cerere de plată va fi finalizată, în principal din perspectiva reformelor care mai trebuie adoptate în următoarele săptămâni, România ar putea ajunge la o absorbție de 97,22% din PNRR, raportat la granturile totale de 13,57 miliarde de euro. „Putem ajunge la 97,22% din PNRR și asta cred că este, dacă vreți, un mesaj important din partea Guvernului.” Pentru mediul economic, diferența dintre scenariul de 78% și cel de peste 97% ține, în practică, de capacitatea statului de a închide rapid reformele cerute și de a evita întârzieri care pot bloca plăți și proiecte în derulare. [...]
Sporul de 40% pentru fonduri europene rămâne în proiectul noii legi a salarizării, dar nu se extinde la demnitarii de la centru , a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct o zonă sensibilă a reformei salarizării publice: cine poate primi majorări legate de gestionarea proiectelor finanțate din bani europeni și care este limita politică a acestor beneficii. Pîslaru a spus că „nu se pune problema” ca secretarii de stat sau miniștrii să beneficieze de acest spor și că „rămân lucrurile exact cum au fost și până acum”, răspunzând unei întrebări pe această temă. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Ce prevede proiectul: până la 40% pentru personalul implicat în proiecte Potrivit proiectului noii legi a salarizării, publicat în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene ar putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. În plus, proiectul include și aleșii locali care implementează astfel de proiecte: președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarii și viceprimarii. Pentru aceștia, sporul poate ajunge la până la 40% din indemnizația lunară, „în limita bugetului aprobat”, conform proiectului citat. De ce nu se extinde la miniștri și secretari de stat Ministrul interimar a explicat că menținerea sporului în forma actuală a fost cerută în consultări de structurile asociative ale autorităților publice locale. Pîslaru a indicat că, în numele Asociației Municipiilor din România , președinta organizației, Lia Olguța Vasilescu, a descris păstrarea sporului de 40% drept „o linie roșie” pentru municipii. În același timp, Pîslaru a precizat că extinderea sporului către demnitarii de la nivel central „nu este cazul”, delimitând explicit beneficiarii de la vârful administrației centrale de restul categoriilor vizate de proiect. [...]
Propunerile pentru grila de salarizare a demnitarilor din noua Lege a salarizării nu ar fi fost inițiate de Guvern, ci transmise Ministerului Muncii de liderii PSD, PNL, USR și UDMR , potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit „pe mail” de la Camera Deputaților un document asumat de cele patru partide, cu coeficienții și grila de salarizare pentru demnitari. Pîslaru a făcut declarațiile vineri, la finalul ședinței de Guvern, în contextul pregătirii noii Legi a salarizării și al unui acord politic „cu medierea administrației prezidențiale”, despre care afirmă că a inclus și această componentă, fără să fie „mediatizată ca atare”. „Când a fost pregătit acel acord politic cu medierea administrației prezidențiale, ca parte a acelui acord politic, dar nemediatizat ca atare, am primit un mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice au convenit asupra grilei de demnitari.” De ce contează: cine își asumă grila și cum se împarte responsabilitatea Mesajul ministrului mută centrul de greutate al responsabilității politice pentru propunerile privind salariile demnitarilor de la Executiv către partidele parlamentare care susțin coaliția. În termeni practici, asta poate influența atât negocierile din jurul legii, cât și modul în care vor fi explicate public eventualele majorări sau ajustări ale coeficienților. Ministrul a insistat că „grila nu a fost pusă de Guvernul Bolojan, ci primită”, fiind „propunerea celor patru partide”, respectiv USR, PNL, PSD și UDMR. Ce spune ministerul despre evaluarea tehnică Pîslaru afirmă că grila transmisă a fost analizată împreună cu experții Băncii Mondiale. Potrivit lui, unele zone au fost considerate potrivite pentru încadrarea „de la 1 la 8”, în timp ce altele ar fi avut „inechități” care nu au putut fi acceptate „tehnic”. „Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale, anumite zone au fost considerate de oportunitate pentru încadrarea de la 1 la 8, altă zonă avea inechități și nu am putut să le acceptăm tehnic, dar acea grilă este cea transmisă de liderii grupurilor politice.” În materialul Digi24 nu sunt detaliate coeficienții sau modificările concrete discutate, astfel că amploarea ajustărilor rămâne neclară din informațiile disponibile. [...]
Ucraina riscă un blocaj diplomatic la Washington după ce președintele Volodimir Zelenski nu reușește să găsească un nou ambasador în SUA, într-un moment în care la Casa Albă și în Congres se discută decizii sensibile despre sprijinul militar și condițiile unor eventuale negocieri de pace, potrivit Digi24 . Zelenski caută un înlocuitor după demiterea Olgăi Stefanîșina și spune că își dorește la Washington o persoană „cu cea mai înaltă calificare posibilă”, la nivel de viceprim-ministru, ministru sau prim-ministru. Prima opțiune luată în calcul, fosta prim-ministră Iulia Sviridenko, a refuzat postul, iar președintele ucrainean a confirmat public că i-a făcut propunerea la finalul lunii iulie. De ce se blochează numirea: „teama” de administrația Trump După refuzul Iuliei Sviridenko, găsirea unui candidat potrivit s-a dovedit dificilă. Potrivit unor surse citate în material, potențialii candidați ar fi reticenți din cauza condițiilor de muncă și a nevoii de a interacționa cu o administrație descrisă drept imprevizibilă, condusă de președintele american Donald Trump. Fosta viceprim-ministră și deputată Ivanna Klimpush-Țințadze a declarat că persoane influente din Ucraina ar putea evita funcția de teama că nu vor avea suficientă libertate pentru a lucra eficient. În același timp, un fost diplomat ucrainean citat în articol spune că ar fi o exagerare să se afirme că nu există deloc interesați, însă problema ar fi lipsa unui candidat care să îndeplinească „cu adevărat cerințele”. „Desigur, există persoane care își doresc acest post, dar nu există nimeni care să îndeplinească cu adevărat cerințele.” Miza: decizii despre armament, apărare antiaeriană și informații Publicația Politico , citată de Digi24, avertizează că o absență prelungită a unui ambasador la Washington ar putea deveni o problemă serioasă pentru Ucraina tocmai când în SUA urmează să se ia decizii privind: armamentul, apărarea antiaeriană, informațiile de intelligence, eventualele condiții ale negocierilor de pace. Ce urmează: posibilă amânare până după alegerile intermediare din SUA Deputatul Iaroslav Iurchișin a sugerat că Zelenski ar putea evita numirea unui nou ambasador până la alegerile intermediare din SUA, pe motiv că abia după acel moment ar fi mai ușor de evaluat cine s-ar integra cel mai bine în peisajul politic de la Washington. „Va fi greu să se aprecieze cine se va integra cel mai bine în peisajul politic până când aceste alegeri nu vor avea loc.” [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Alexander Dughin cere relocarea populației din marile orașe rusești, invocând riscul unui război nuclear , într-un discurs care mută accentul de la retorică la o posibilă agendă de control și reorganizare internă, potrivit Digi24 . Filosoful rus susține că un conflict cu țările occidentale „nu este doar probabil, ci aproape inevitabil”, iar escaladarea către un război nuclear ar fi „foarte probabilă”. În acest context, el argumentează că metropolele, unde „se concentrează întreaga viață, întreaga industrie, întreaga economie”, ar deveni ținte pentru „lovituri precise”, motiv pentru care ar fi necesară „o relocare imediată și în masă” a populației către zone rurale. Ce propune Dughin și cum își justifică ideea În viziunea lui Dughin, orașele mari ar urma să dispară, iar populația să se mute „la țară” pentru a trăi „în liniște”. El afirmă, totodată, că persoanele care dețin terenuri proprii „au incomparabil mai mulți copii decât cei din orașe”. „Nu vor mai exista orașe mari: nici Moscova , nici Sankt Petersburg, nici Ekaterinburg.” În același registru, Dughin avansează și o utilizare alternativă pentru clădirile înalte, sugerând transformarea lor în ferme, inclusiv pentru „mineritul de bitcoini” – activitate prin care calculatoare specializate validează tranzacții în rețele cripto, consumând resurse energetice semnificative. Context: profilul public și poziționările anterioare Dughin este prezentat ca autor al unor concepte precum „Putinul solar” și „lumea rusă” și este descris ca fiind numit în mass-media occidentală „mentorul” președintelui rus. El se află pe listele de sancțiuni ale SUA, Uniunii Europene și Canadei, notează publicația. Materialul amintește și alte declarații și poziționări ale lui Dughin din perioade recente, inclusiv apeluri către întărirea controlului statului asupra populației și mesaje cu tentă apocaliptică după atacuri cu rachete „Oreshnik” asupra Ucrainei. În iulie, el a propus mobilizarea pe front a moscoviților care duc o viață liniștită și a descris războiul Rusiei drept un „război popular sfânt” care ar putea „duce la sfârșitul umanității”. De ce contează Dincolo de caracterul speculativ al scenariului, ideea de „relocare în masă” din marile orașe introduce o temă cu potențial de impact intern: justificarea unor măsuri de reorganizare socială și economică prin invocarea unei amenințări existențiale. Digi24 nu indică existența unei decizii oficiale a autorităților ruse în acest sens; informațiile se referă la declarațiile lui Alexander Dughin. [...]
