Știri
Știri din categoria Diverse
Parlamentul a adoptat legi pe care PSD le leagă de evitarea pierderii a 5,8 miliarde euro din PNRR, iar Sorin Grindeanu cere Guvernului demis să trimită și proiectul Legii salarizării, potrivit Digi24. Miza imediată este una de reglementare cu efect bugetar: menținerea jaloanelor din PNRR și accesarea unor finanțări europene, într-un context politic tensionat.
Președintele Camerei Deputaților afirmă că, „în ultimele două săptămâni”, Parlamentul a adoptat acte normative care ar fi împiedicat pierderea a 5,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență și ar fi făcut posibilă accesarea a 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru înzestrarea Armatei. Grindeanu susține că aceste decizii au „deblocat” probleme pe care „Guvernul demis” nu le-ar fi putut rezolva.
„Parlamentul a evitat - cu votul PSD - pierderea a 5,8 miliarde euro din PNRR și a facilitat accesarea a 16,7 miliarde de euro din programul SAFE! Am deblocat astfel, în ultimele două săptămâni, ceea ce Guvernul demis nu putea rezolva.”
Grindeanu a prezentat o listă de acte normative despre care spune că au fost adoptate pentru a evita penalități din PNRR, cu sume asociate fiecărui pachet legislativ:
În final, liderul PSD a cerut Executivului demis să trimită în Parlament proiectul Legii salarizării, susținând că pachetul de legi adoptat este „o garanție” că România nu va pierde fonduri europene.
„Așteptăm de la Guvernul demis și Legea salarizării. PSD este consecvent: vom vota o lege care respectă angajații din sistemul sanitar și educație.”
Recomandate
PNL susține că PSD prelungește criza politică prin condiții noi înaintea votului de învestitură , acuzându-l pe Sorin Grindeanu că mută discuția de la programul de guvernare la „pretexte” procedurale, potrivit Digi24 . Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că PSD „preferă blocajul” și că liderul social-democraților „inventează o condiție” pentru a susține Guvernul propus de Siegfried Mureșan. În viziunea PNL, negocierile privind susținerea parlamentară ar trebui purtate în Parlament, nu la sediile partidelor. Disputa: programul de guvernare vs. condiții înainte de vot Ionel Bogdan afirmă că liniile directoare ale programului de guvernare au fost prezentate public și că PSD va primi documentul în cursul zilei. El susține că, așa cum premierul desemnat a discutat cu PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale în Parlament, poate discuta și cu PSD în același cadru, fără „tratament diferit”. Într-o postare pe Facebook, Bogdan a acuzat PSD că evită „o discuție serioasă” despre program și despre susținerea parlamentară, invocând în schimb condiții suplimentare. Demisia din Parlamentul European , miza imediată PNL consideră „prematură” solicitarea ca Siegfried Mureșan să demisioneze din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. Bogdan a invocat o „inconsecvență” în poziția lui Sorin Grindeanu și a dat ca exemplu faptul că, atunci când Eugen Tomac a fost desemnat premier, PSD nu i-ar fi cerut să demisioneze din Parlamentul European înainte de vot. Totodată, Bogdan a susținut că Mureșan are ca obiectiv extern apărarea intereselor României în negocierile pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, despre care spune că au o miză pentru România de peste 60 de miliarde de euro, și că acest rol ar putea fi exercitat atât din poziția de negociator-șef al Parlamentului European, cât și din funcția de prim-ministru. Poziția PSD: demisia ca „dovadă” de asumare Sorin Grindeanu a declarat că premierul desemnat ar trebui să demisioneze din Parlamentul European pentru a demonstra că își dorește funcția de prim-ministru și că își asumă responsabilitatea pentru România. Liderul PSD a mai spus că îl așteaptă pe Siegfried Mureșan la sediul partidului, „când se va simți pregătit”, pentru o discuție despre programul de guvernare. În lipsa unei înțelegeri asupra cadrului și condițiilor de dialog, conflictul PNL–PSD riscă să mențină incertitudinea din jurul votului de învestitură și al pașilor următori pentru formarea guvernului. [...]
Rareș Bogdan cere vot pentru un guvern „cu puteri depline”, invocând blocaje cu efect direct în finanțări și servicii publice , potrivit Digi24 . Europarlamentarul PNL spune că le recomandă celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare să susțină „Guvernul undercover Bolojan 2”, pe motiv că fără un Executiv stabil România „se duce în cap”. În mesajul publicat pe Facebook, Rareș Bogdan afirmă că România are nevoie „urgentă” de un guvern „cu puteri depline” și susține că deciziile trebuie luate rapid, în condițiile în care „milioane de români trăiesc sufocați de nesiguranța zilei de mâine”. El adaugă că, „dacă se poate”, guvernul ar trebui votat „fără Bolojan înăuntru”. Ce blocaje invocă și de ce contează operațional Rareș Bogdan își justifică apelul printr-o listă de situații pe care le descrie drept consecințe ale lipsei de stabilitate guvernamentală și ale deciziilor recente, cu impact în funcționarea sistemelor publice și în derularea proiectelor finanțate: riscul de lipsă a unor medicamente (inclusiv anticoagulante și morfină) și probleme în spitale, inclusiv unități „lăsate fără bani”; „linii vitale de infrastructură” înghețate; zeci de mii de oameni neplătiți, deși lucrează pe fonduri europene, pe motiv că guvernul nu ar fi făcut pre-plata; elevi fără manuale; proiecte locale întrerupte sau anulate și primari care ar fi pierdut finanțări pentru obiective considerate cruciale. În același mesaj, europarlamentarul susține că economiști și experți independenți ar fi avertizat că majorările de taxe și „sufocarea consumului” pot împinge economia într-o „spirală” negativă. Critici la adresa lui Ilie Bolojan și semnal despre negocieri politice Rareș Bogdan îl atacă pe Ilie Bolojan, afirmând că acesta ar fi „umblat la banii persoanelor cu handicap” și că ar fi analizat tăierea burselor sociale. De asemenea, spune că „aritmetica parlamentară” i-ar fi obligat pe colegi să discute și cu reprezentanții S&D în România și susține că, din vineri, Bolojan l-ar suna zilnic pe Sorin Grindeanu pentru a căuta sprijin, deși anterior ar fi spus că nu discută cu PSD. În opinia sa, România „putea avea guvern din iunie”, iar el mai afirmă că, la prezentarea programului de guvernare în fața parlamentarilor PNL, din 72 ar fi fost prezenți 51, dintre care 5 din Platforma Liberal-Conservatoare. Articolul Digi24 nu include o reacție a celor vizați de acuzațiile lui Rareș Bogdan și nici detalii suplimentare care să confirme independent afirmațiile privind blocajele invocate. [...]
Elena Lasconi susține alegeri anticipate și anticipează o majoritate PSD–AUR , într-un mesaj care pune presiune politică pe președintele Nicușor Dan și alimentează incertitudinea privind formula de guvernare, potrivit Digi24 . Fostul candidat la alegerile prezidențiale a lansat un atac direct la adresa șefului statului, pornind de la un episod descris ca fiind „de râsul lumii” în contextul unei întâlniri cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În fața ta”, care urmează să fie difuzată sâmbătă și duminică, de la ora 14:00. „E o catastrofă. (...) Deci suntem de râsul lumii”, a declarat Elena Lasconi. Ce spune Lasconi despre anticipate și viitoarea guvernare Lasconi afirmă că susține ideea alegerilor anticipate, dar avertizează că un astfel de scenariu ar putea produce o majoritate parlamentară PSD–AUR. „Eu vă spun, o să facă majoritate PSD cu AUR, dacă o să fie alegeri anticipate, dar ăștia n-or să livreze nimic”, a precizat Lasconi. În materialul Digi24 nu sunt prezentate reacții din partea președintelui Nicușor Dan la aceste declarații. [...]
Datele de prezență din Parlamentul European indică o participare de puțin peste 25% pentru eurodeputatul PSD Claudiu Manda , ceea ce îl plasează între cei mai absenți membri ai legislativului european, într-un context în care mandatul este remunerat și include beneficii suplimentare, potrivit Digi24 . Manda, aflat la al doilea mandat de europarlamentar, a devenit subiect de dispută politică internă după ce Siegfried Mureșan (candidatul PNL-USR-UDMR la funcția de premier, conform articolului) i-a cerut public primarului din Craiova „să-și trimită soțul la serviciu în Parlamentul European”, susținând că acesta „nu face cinste” la Bruxelles, pe fondul acuzațiilor privind absențele. Conform datelor publicate de Parlamentul European, consultate de Digi24, rata de participare a lui Claudiu Manda este „puțin peste 25%”, fiind depășit la acest capitol doar de un europarlamentar maghiar aflat în Parlamentul European din 2009. Articolul mai notează că, în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe, se regăsesc trei aleși din România, iar pe lângă Manda sunt menționați Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Explicația lui Claudiu Manda și disputa pe „indicatorul” de prezență Eurodeputatul PSD a transmis publicației că activitatea unui parlamentar nu ar trebui evaluată exclusiv prin prezență, ci prin rezultate. „Activitatea unui parlamentar/europarlamentar se măsoară în primul rând în eficiență și în rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență”. În același timp, Manda a trimis Digi24 și un „clasament al rapoartelor” din mandatul 2019–2014 (așa cum este redat în articol), în care ar fi pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini. Miza financiară: salariu și beneficii asociate mandatului Articolul punctează și dimensiunea financiară a funcției: mandatul de eurodeputat este plătit cu aproximativ 8.000 de euro net pe lună (aprox. 40.000 lei), iar pe lângă salariu sunt menționate beneficii și deconturi, inclusiv: aproximativ 340 de euro pe zi (aprox. 1.700 lei) pentru cazare; 4.800 de euro pe lună (aprox. 24.000 lei) pentru cheltuieli de birou. Digi24 amintește că Manda a fost în topul absenților și în legislatura trecută, când a ocupat tot poziția a doua, după un eurodeputat grec care nu a fost prezent deoarece se află în închisoare din 2021. [...]
Intrarea în alegeri anticipate ar putea împinge România spre „junk” prin prelungirea crizei politice exact înaintea unei evaluări de rating, avertizează Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, potrivit Digi24 . Miza imediată este anunțul agenției Standard & Poor’s (S&P) din 2 octombrie, iar Dăianu spune că urgența este formarea rapidă a unui guvern. În intervenția de la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, Dăianu a criticat ideea că alegerile anticipate ar „lămuri apele”, argumentând că ele nu pot fi organizate rapid și că, între timp, ar amplifica incertitudinea. În acest context, el a avertizat că „intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate” poate duce la retrogradarea ratingului. „Măi, oameni, în primul rând, alegerile anticipate nu se fac peste o săptămână, da? Peste luni de zile. Și tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul.” De ce contează: România e la limita inferioară a ratingului „investment grade” România se află „pe ultima treaptă” din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Dăianu a explicat că o retrogradare cu un singur nivel ar trimite ratingul suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), ceea ce ar însemna o deteriorare a percepției de risc a țării. Ce urmărește S&P: guvern stabil și bugetul pe 2027 Dăianu a spus că, în opinia sa, S&P „nu se va grăbi” cu o retrogradare, dar va aștepta semnale legate de stabilitatea politică și de direcția politicii economice, inclusiv măsurile din bugetul pe 2027 și continuarea „ajustării fiscal-bugetare”. „Predicția mea este că S&P-ul nu se va grăbi cu un downgrade. S&P-ul este interesat de formarea unui guvern și să vadă care va fi bugetul pe 2027, de o politică economică ce va continua această ajustare fiscal-bugetară.” Context politic: negocierile pentru guvern și rolul PSD Președintele Consiliului Fiscal a comentat și negocierile premierului desemnat, Siegfried Mureșan , afirmând că acesta are nevoie de sprijinul PSD pentru a forma guvernul și că retorica sa nu a fost una care să invite la acest sprijin. Dăianu a făcut și o distincție între politica „la Bruxelles” și cea din România, în contextul formării unei majorități. Prognoză economică: posibilă contracție în 2026, revenire în 2027 În același cadru, Dăianu a estimat că economia României s-ar putea contracta cu 1% în acest an, urmând ca în 2027 să revină pe creștere, cu un avans de aproximativ 2%. [...]
Adrian Veștea cere un vot rapid pentru Guvern, invocând riscul de incertitudine economică potrivit Digi24 . Președintele Consiliului Județean Brașov susține că parlamentarii PNL „au responsabilitatea” să voteze cabinetul care urmează să fie prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan , pe fondul unei perioade prelungite de instabilitate politică. Într-o postare pe Facebook, Veștea argumentează că România are nevoie de „un Guvern legitim”, nu de „improvizații” sau „experimente politice prelungite”, și că PNL trebuie să își asume guvernarea „cu puteri depline”, nu „decorativ” sau doar „când este comod”. „România are nevoie de un Guvern legitim. Nu de improvizații, nu de calcule personale, nu de experimente politice prelungite la nesfârșit.” Miza: stabilitate pentru economie și semnal către agențiile de rating Veștea leagă direct întârzierea unei soluții politice de efecte economice și de percepția externă, sugerând că lunile de blocaj au amplificat incertitudinea și au alimentat îngrijorări în rândul partenerilor externi și al agențiilor de rating. „Poate că economia nu ar fi fost împinsă și mai adânc în incertitudine. Poate că partenerii externi și agențiile de rating nu ar fi privit cu atâta îngrijorare spre București.” Tensiuni interne în PNL și referința la episodul din iunie Un alt punct al mesajului vizează dinamica internă din PNL. Veștea spune că este „un semn îmbucurător” că liderul partidului, Ilie Bolojan, a acceptat „în cele din urmă” ideea ca un alt liberal să conducă Guvernul, dar se întreabă ce s-ar fi întâmplat dacă aceeași deschidere ar fi existat în luna iunie. În iunie, Veștea a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, însă cabinetul propus nu a obținut votul Parlamentului, după ce conducerea PNL a decis să nu îl susțină, amintește publicația. Argumentul administrațiilor locale: proiecte blocate fără sprijin de la centru Veștea mai afirmă că poziția sa este împărtășită de „marea majoritate a aleșilor locali liberali”, care ar avea nevoie de sprijin „real” de la nivel central pentru continuarea proiectelor de dezvoltare. În logica sa, un guvern cu puteri depline ar reduce întârzierile de finanțare și amânările decizionale care se resimt în teritoriu. În final, Veștea susține că „timpul pierdut nu mai poate fi recuperat prin explicații”, ci prin „decizii responsabile”, iar PNL „are obligația” să ofere stabilitate. [...]
