Știri
Știri din categoria Diverse
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV.
Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită.
Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare.
Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline.
În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România.
În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează:
Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu.
În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe.
Recomandate
Formarea unei majorități parlamentare rămâne condiția-cheie pentru deblocarea numirii unui premier , iar partidele vor trebui să accepte compromisuri pentru a ajunge la un acord, potrivit declarațiilor făcute de Eugen Tomac , consilier al președintelui Nicușor Dan , citate de Digi24 . Tomac spune că șeful statului va desemna un prim-ministru „de îndată ce se va contura o majoritate” capabilă să voteze un nou guvern. În acest context, el insistă că soluția depinde de „un dialog intens” între partidele pro-europene și de o flexibilitate mai mare în negocieri. Două propuneri, fără majoritate în spate Consilierul prezidențial afirmă că, la momentul declarațiilor, există două propuneri oficiale venite din zona partidelor parlamentare, dar niciuna nu ar avea încă susținerea necesară pentru a trece de votul Parlamentului: PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu; PNL, USR și UDMR l-au propus pe Sigfried Mureșan. În acest cadru, Tomac spune că nu intră în discuții despre „cine este mai potrivit”, tocmai pentru că problema principală rămâne lipsa unei majorități. Varianta tehnocrată, neasumată Întrebat dacă președintele ar lua în calcul un guvern tehnocrat , după ce liderul PNL Ilie Bolojan a spus public că ar susține o astfel de variantă, Tomac a răspuns că nu poate confirma acest lucru. Mesaj către partide: compromis pentru a evita adâncirea crizei Tomac susține că președintele este în „dialog constant” cu liderii politici și că nu poate fi „forțat” să ia o decizie. În opinia sa, pentru a evita „adâncirea crizei”, este nevoie de un dialog „serios și continuu” care să ducă la „un consens și un compromis rezonabil”, astfel încât o desemnare de premier să poată trece prin Parlament. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, potrivit News.ro, preluat de Digi24. [...]
Lipsa unei dezmințiri din partea CCR alimentează suspiciuni de influențare înaintea deciziei de luni pe noua Lege a integrității, după ce PSD a acuzat o discuție separată între Ilie Bolojan și președinta Curții, Simina Tănăsescu, în biroul președintelui Senatului, potrivit Libertatea . Curtea Constituțională a transmis sâmbătă, 15 august, un răspuns după solicitări ale presei, fără să nege explicit că a existat întrevederea dintre Ilie Bolojan (premier demis și președinte PNL) și Simina Tănăsescu (președinta CCR). Instituția nu a oferit însă detalii despre subiectul discuției. Acuzațiile au fost formulate public de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Acesta a scris pe 14 august că președinta CCR ar fi fost în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean (PNL), și a susținut că, „întâmplător”, Simina Tănăsescu „și-a repartizat ei însăși dosarul” care urmează să fie dezbătut luni, pe legea ANI . Pe 15 august, Zamfir a revenit, afirmând că întâlnirea ar fi avut loc „ferit de ochii presei”, în biroul președintelui Senatului. În urma cererii de clarificări, Simina Tănăsescu nu a răspuns direct, dar CCR a transmis un comunicat în care respinge „orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”. Miza: decizia CCR pe noua Lege a integrității CCR urmează să se pronunțe luni, 17 august, asupra noii legi a integrității. Conform informațiilor din articol, două prevederi sunt în centrul controverselor: pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în funcție care au o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta este anterioară noii legi; în această situație este menționat Dominic Fritz , președintele USR și primar al Timișoarei; extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese la partenerii de viață ai demnitarilor (numită în articol „amendamentul Mirabela Grădinaru”), fără definirea clară a sintagmei „relații asemănătoare acelora dintre soți”, ceea ce poate genera incertitudine privind persoanele vizate și eventualele sancțiuni. Actul normativ a fost atacat la CCR printr-o sesizare comună de 27 de senatori USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan; potrivit articolului, a fost criticată în mod particular sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”. Ce urmează În lipsa unei clarificări punctuale privind întâlnirea invocată de PSD, tensiunea politică se mută pe decizia de luni a CCR, care va stabili dacă prevederile contestate rămân în forma adoptată sau sunt declarate neconstituționale, cu efecte directe asupra regimului de integritate pentru demnitari și aleși locali. [...]
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , condiționează ieșirea din criza politică de retragerea PSD din prim-plan sau de alegeri anticipate , potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza blocajului guvernamental: fără o reconfigurare a raportului de forțe în coaliție, scenariul anticipatelor rămâne pe masă, cu efect direct asupra stabilității executive. Buzoianu (USR) a spus, vineri seară, la B1 TV, că există „doar” două variante pentru depășirea crizei: PSD „să facă un pas în spate” sau organizarea de alegeri anticipate. „Noi, astăzi, o ieșire din această criză avem doar în măsura în care PSD face un pas în spate sau în măsura în care avem alegeri anticipate. Una dintre cele două, altă variantă nu există astăzi.” Presiune pe coaliție și pe agenda de guvernare În intervenția sa, ministra interimară a criticat poziția PSD în contextul crizei politice, susținând că social-democrații ar fi transmis că pot reveni rapid la conducerea administrației. În relatarea sa, PSD „s-a lăudat” că ar putea „în cinci zile” să readucă „toată administrația PSD la conducere”. Buzoianu a acuzat, totodată, PSD că ar fi încălcat angajamente asumate față de partenerii din coaliția de guvernare și pe cele legate de proiectele finanțate prin PNRR , indicând drept exemplu legea salarizării unitare. Ea a descris un tipar în care, după discuțiile din coaliție, se ajungea la un acord pe politici și decizii, dar ulterior pozițiile se schimbau în spațiul public. „Afară începea circul, pentru că afară erau camerele de filmat”, a afirmat Diana Buzoianu. Ce urmează Materialul Digi24 nu oferă detalii despre pași concreți sau un calendar pentru una dintre cele două opțiuni invocate (retragerea PSD din prim-plan sau alegeri anticipate). În lipsa acestor elemente, rămâne de urmărit dacă declarațiile vor fi urmate de negocieri formale în coaliție sau de inițiative politice care să împingă criza spre un deznodământ instituțional. [...]
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan după victoria lui David Popovici pune accent pe ideea de performanță construită „cu răbdare”, într-un moment în care sportul de vârf rămâne unul dintre puținele domenii în care România livrează rezultate măsurabile și repetabile , potrivit Digi24 . Într-o postare pe Facebook, Bolojan l-a felicitat vineri seară pe înotătorul David Popovici pentru victoria de la Campionatele Europene de natație și a transmis că „performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă”, „nu arzând etape”. În același mesaj, premierul interimar a legat reușita sportivului de o conduită pe care o consideră exemplară: modestie, respect față de cei din jur și echilibru în raport cu rezultatele. „Performanța adevărată se construiește cu răbdare, trudă și foarte multă muncă. Nu se obține arzând etape.” Rezultatul sportiv: aur la 200 m liber și record la 100 m David Popovici, campion olimpic, mondial și european, a câștigat medalia de aur în proba de 200 metri liber la Campionatele Europene de natație de la Paris, cu timpul de 1 min 44 sec 15/100. Tot la Europenele de la Paris, Popovici a obținut și aurul la 100 metri liber, cu „record al competiției” de 46 sec 56/100. Un reper de consistență: dubla 100–200 m la trei ediții consecutive Potrivit informațiilor din articol, Popovici devine primul înotător care reușește dubla 100–200 m liber la trei ediții consecutive ale Campionatelor Europene: Roma 2022, Belgrad 2024 și Paris 2026. [...]
Guvernul pune accent pe accelerarea achizițiilor anti-dronă , după prăbușirea unei drone în nordul județului Tulcea, pe fondul riscului ca astfel de incidente să se repete în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a calificat drept „regretabile” episoadele de acest tip și a spus că, în contextul ultimelor luni, ele „începem să vedem că este o constantă, nu doar în România”. În același timp, a indicat drept prioritate „dotarea cât mai rapidă a Armatei noastre cu sisteme de combatere a dronelor”, pe care o consideră o necesitate. În conferința de presă de după ședința de Guvern, Bolojan a legat riscul de situația de securitate de la frontieră, afirmând că războiul declanșat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei produce efecte la granițele României și că „ne putem aștepta” ca drone sau resturi de drone ajunse în zonele fluviale și în zona porturilor să devieze spre teritoriul românesc. El a precizat însă că nu are toate datele despre incident, întrucât tocmai ieșise din ședința de Guvern, și nu poate face comentarii punctuale. Incidentul din Tulcea și reacția autorităților Declarațiile vin după ce Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a transmis vineri o alertă extremă de informare a populației din nordul județului Tulcea, privind posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian, pentru o durată estimată de 90 de minute. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că o dronă a căzut în zona localității Luncavița, la cinci kilometri de frontiera cu Ucraina, într-o zonă împădurită. La rândul său, ISU a indicat că aparatul a căzut în zona carierei Cetățuia, iar după impact a izbucnit un incendiu. De ce contează: presiune pe calendarul de înzestrare Mesajul premierului interimar mută discuția din zona incidentului punctual către una de capacitate operațională: dacă astfel de episoade devin recurente, crește presiunea pentru accelerarea dotărilor cu sisteme de combatere a dronelor și pentru prioritizarea componentelor relevante din programul SAFE, menționat de Bolojan ca fiind „just și necesar” cel puțin pe zona de apărare, dar și pe transporturi. [...]
Guvernul vrea un „pact pe energie” pentru predictibilitate și investiții , pe fondul deficitului apărut după scoaterea din producție a reactorului 2 de la Cernavodă , deficit care ar urma să fie acoperit parțial din săptămâna viitoare de grupul de rezervă de la Rovinari și de producția fotovoltaică și eoliană, potrivit Digi24 . Premierul Ilie Bolojan a spus că sistemul energetic „nu are probleme de funcționare” și a mulțumit atât celor implicați în operarea sistemului, cât și consumatorilor care au redus consumul seara și celor care au injectat energie din instalații de stocare în orele de vârf. În același timp, șeful Guvernului a cerut partidelor un acord politic care să asigure „predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem” și să ducă la „energie fără criză și un preț cât mai bun”. Bolojan a pus situația actuală pe seama lipsei unei strategii și a investițiilor în anii trecuți, dar și a unor politici de personal care „nu au promovat competența și rezultatele”. Acordul ar urma să fie discutat odată cu sesiunea ordinară a Parlamentului, care începe la 1 septembrie, iar premierul a indicat și o a patra prioritate, pe lângă investiții: creșterea performanței în rândul celor care ocupă poziții de conducere în sistemul energetic. Cum ar urma să fie acoperit deficitul de după oprirea reactorului 2 Potrivit premierului, deficitul de producție generat de închiderea reactorului 2 de la Cernavodă va fi compensat prin: producția din fotovoltaic și eolian; intrarea în producție, de săptămâna viitoare, a grupului aflat în rezervă la Rovinari. Cele trei direcții de investiții prezentate de premier 1) Energia nucleară: reactoarele 3 și 4 și proiectul Bala 2 Bolojan a indicat drept direcție principală dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a legat proiectul de necesitatea „Bala 2”, pentru dublarea debitului Dunării, astfel încât să fie asigurată cantitatea de apă necesară și pentru viitoarele reactoare. La nivelul Guvernului a fost creat un comitet interministerial care reanalizează proiectul (aprobat în urmă cu 8 ani) pentru a verifica dacă datele inițiale mai sunt conforme, în vederea actualizării indicatorilor tehnico-economici și a demarării proiectării și execuției. Premierul a spus că lucrările ar urma să dureze între doi și trei ani și să fie finanțate din bugetul național. 2) Finalizarea centralelor Mintia și Iernut Premierul a declarat că a convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, centrala de la Iernut să injecteze primele cantități de energie. În cazul centralei de la Mintia (privată), ar exista un grafic de intrare în probe „în perioada următoare, începând din septembrie”, treptat, convenit cu Transgaz și Transelectrica. Bolojan a afirmat că cele două centrale, în producție normală, ar urma să depășească 1.500 MW și ar reprezenta peste 20% din energia necesară sistemului energetic național. 3) Creșterea capacităților de stocare: două linii de finanțare Guvernul ia în calcul două linii de finanțare pentru stocare, potrivit premierului: una care ar urma să fie definitivată de Ministerul Mediului săptămâna viitoare, cu 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei); o a doua, gestionată de Fondul de Modernizare, pentru care a fost aprobat ghidul de finanțare și care ar avea „o sumă dublă la dispoziție”. Bolojan a cerut urgentarea proiectelor de stocare aflate în faze avansate, astfel încât instalațiile care pot fi terminate rapid să intre în funcțiune și să nu rămână blocate „luni de zile în avizare”. [...]
