Știri
Știri din categoria Diverse
Riscul de a pierde bani din PNRR a devenit miza unui nou conflict politic, după ce Sorin Grindeanu a acuzat că blocajele din Parlament și întârzierea formării unui guvern „cu puteri depline” pot pune în pericol adoptarea legilor necesare pentru accesarea fondurilor, potrivit Stirile Pro TV.
Grindeanu a spus că este gata să convoace o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru votarea proiectelor de lege necesare ca România să primească banii rămași din PNRR, în condițiile în care, de la 1 iulie, parlamentarii au intrat în vacanță, iar activitatea ar putea fi suspendată până pe 31 august, dată indicată în articol ca moment-limită.
Cu o zi înainte, premierul interimar Ilie Bolojan atrăsese atenția că mai sunt cinci proiecte de lege care trebuie supuse votului și că va discuta cu liderii partidelor pentru convocarea unei sesiuni extraordinare.
Președintele PSD afirmă că „ceasul ticăie” pentru reformele din PNRR și îl acuză pe Ilie Bolojan că ar întârzia și bloca „în mod deliberat” formarea unui guvern cu puteri depline.
În relatarea sa, Grindeanu spune că a primit „șase proiecte vitale” pentru PNRR, dintre care patru erau la Camera Deputaților și două la Senat. El susține că la Camera Deputaților au fost aprobate toate proiectele solicitate, împreună cu alte acte normative legate de PNRR, iar pachetul de reforme și măsuri ar însuma „aproximativ 3 miliarde de euro” (aprox. 15 miliarde de lei) pentru România.
În schimb, potrivit lui Grindeanu, Senatul – condus de PNL – nu ar fi reușit să voteze cele două proiecte rămase, despre care spune că vizează:
Grindeanu a declarat că a transmis că rămâne disponibil să sprijine adoptarea proiectelor necesare și că nu va ezita să convoace o sesiune extraordinară „atunci când situația o va impune”. El a mai spus că PSD și-a anunțat parlamentarii să fie pregătiți să revină la muncă în acest scenariu.
În același context, liderul PSD a legat prelungirea crizei politice de efecte economice, afirmând că un blocaj politic prelungit ar „sabota economia României” și ar putea avea consecințe severe.
Recomandate
Liderul AUR încearcă să reducă miza politică a relatării WSJ despre o presupusă implicare a SUA în căderea guvernului Bolojan , susținând că ambasadoarea americană în Grecia „nu putea prezice viitorul”, potrivit Digi24 . George Simion a spus la Digi24 că, dacă diplomata ar fi făcut afirmații în luna martie, nu avea cum să știe „ce se întâmplă în luna mai” și a sugerat că aceasta nu ar fi acordat „atât de mare importanță” ideii de a dezminți informațiile apărute. Ce a relatat The Wall Street Journal și ce contestă partea americană Declarația liderului AUR vine după ce The Wall Street Journal, citând o sursă prezentă la discuții, a scris că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle , ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului condus de Ilie Bolojan și că SUA „pot face acest lucru oricărei țări”. Potrivit relatării citate de Digi24, episodul ar fi avut loc în martie, în cadrul unei cine la Atena, unde Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața altor invitați. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană. Reacții în România Materialul WSJ a generat reacții și pe plan intern, inclusiv din partea liderului PSD Sorin Grindeanu și a ambasadorului SUA în România, Darryl Nirenberg, mai notează Digi24. [...]
Ambasadorul SUA la București spune că Washingtonul are „deplină încredere” în democrația din România , pe fondul unui scandal public declanșat de o relatare despre presupuse afirmații ale ambasadoarei SUA în Grecia privind căderea guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Darryl Nirenberg a declarat, la Constanța, că situația este „o problemă pe care România trebuie să o rezolve singură” și a insistat că SUA și-au exprimat încă de la începutul tensiunilor interne „deplina încredere” în capacitatea democrației românești de a gestiona criza și „celelate provocări care vor apărea”. „Să nu uităm că democrația poate fi complicată. De fapt, uneori este concepută să fie așa. Dar, de departe, este cel mai bun sistem pe care îl avem.” Contextul: relatarea WSJ și reacțiile politice Reacția ambasadorului vine după ce The Wall Street Journal a relatat, citând o sursă prezentă la discuții, că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi sugerat la o cină la Atena că Washingtonul ar fi fost implicat în demiterea guvernului Bolojan. Potrivit aceleiași relatări, Guilfoyle ar fi spus că SUA pot face acest lucru „oricărei țări”. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcută de publicația americană, menționează Digi24. În plan intern, Digi24 notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a acuzat o tentativă de manipulare și a declarat că susține Parteneriatul Strategic cu SUA, pe care l-a numit „cel mai important aliat al nostru în NATO”. [...]
Romgaz respinge ideea unor presiuni politice în decizii comerciale , susținând că eventualele achiziții sau vânzări de gaze – inclusiv gaze naturale lichefiate (LNG) – se fac exclusiv pe criterii economice și prin mecanismele de guvernanță corporativă ale companiei, potrivit Digi24 . Reacția vine pe fondul unor informații apărute în spațiul public despre posibile achiziții de LNG și al discuțiilor generate de un articol din Wall Street Journal . Într-un comunicat, Romgaz afirmă că „niciun oficial al statului român nu a exercitat presiuni” asupra conducerii pentru încheierea vreunui contract de cumpărare sau vânzare de gaze, „indiferent de sursă”. Ce mize are mesajul Romgaz: guvernanță și obligații de companie listată Compania subliniază că este listată pe piața de capital și că funcționează în cadrul legal aplicabil societăților listate, inclusiv regulile de guvernanță corporativă. Romgaz precizează că faptul că statul român este acționar majoritar „nu înlătură și nu modifică” obligația de a respecta: mecanismele corporative de decizie; drepturile tuturor acționarilor; obligațiile de informare specifice unei companii listate. În același mesaj, Romgaz arată că analiza oportunităților comerciale și eventualele decizii de achiziție aparțin „exclusiv” mecanismelor interne de decizie și sunt fundamentate pe criterii de fezabilitate economică, comercială și strategică, în funcție de condițiile de piață, riscuri, necesitățile companiei și obiectivele de dezvoltare. Ce urmează: analiză de piață și raportare „transparentă”, dacă va fi cazul Romgaz mai transmite că va continua să analizeze oportunitățile din piața gazelor naturale, inclusiv LNG, „exclusiv” în interesul companiei și pe criteriile economice, comerciale și strategice relevante. Totodată, compania afirmă că orice informație care intră sub incidența obligațiilor legale de raportare pentru o societate listată va fi comunicată „transparent”, prin canalele oficiale și în condițiile prevăzute de legislație. Contextul care a declanșat reacția publică În materialul Digi24 este menționat că informații difuzate de Wall Street Journal – care ar fi fost corelate în spațiul public cu o întâlnire la care ar fi participat liderul PSD Sorin Grindeanu și ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, alături de ambasadoarea SUA în Grecia – au alimentat discuții legate de proiecte energetice precum Coridorul Vertical de Gaze. Digi24 notează și că Sorin Grindeanu a declarat pentru Cotidianul că discuțiile cu ambasadoarea SUA în Grecia au vizat aspecte legate de coridorul vertical de gaze, descris ca rută energetică strategică în care România ar putea avea un rol de tranzit. [...]
Trezoreria SUA pregătește înscrierea automată a copiilor în „Trump Accounts”, o schimbare care poate adăuga zeci de milioane de conturi noi într-un singur an , potrivit Libertatea . Măsura ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie și vizează extinderea rapidă a unui program de investiții pentru copii, care include o depunere inițială de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei) pentru fiecare copil născut în intervalul 2025–2028. Schimbarea este una operațională și de administrare publică: autoritățile americane trec de la un sistem în care părinții trebuiau să se înscrie activ la unul în care copiii sunt înrolați automat. Conform reglementărilor temporare citate de CNBC, mecanismul ar putea duce la deschiderea a peste 60 de milioane de conturi suplimentare doar în 2026, iar ulterior ar adăuga aproximativ două milioane de conturi noi anual. De ce se schimbă sistemul: participare redusă la înscrierea „manuală” Până acum, programul a ajuns la 7–8 milioane de copii, înscriși de părinți. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus într-o audiere în Comisia pentru Servicii Financiare a Camerei Reprezentanților că autoritățile se așteaptă ca numărul beneficiarilor să urce rapid spre 70 de milioane după trecerea la înscriere automată. Motivul invocat pentru automatizare este rata scăzută de participare. În varianta inițială, părinții trebuiau să parcurgă pași birocratici, fie prin depunerea formularului fiscal 4547 al IRS împreună cu declarația anuală de venit, fie prin înregistrarea pe o platformă online. Un raport al organizației nonprofit Commonwealth, citat în material, arată că doar 5% dintre familiile cu venituri mici și medii (definite ca având încasări anuale sub 80.000 de dolari) reușiseră să deschidă un astfel de cont. Cum ar urma să funcționeze înscrierea automată Pentru ca noua regulă să fie aplicată, Administrația pentru Securitate Socială plănuiește înregistrarea nou-născuților direct din spitale, în momentul în care părinții solicită eliberarea numărului de securitate socială. Programul „Trump Accounts” a fost lansat oficial la 4 iulie și are un regim fiscal cu impozitare amânată (taxele se plătesc mai târziu, nu în momentul depunerii). Pentru fiecare copil născut între 2025 și 2028, Trezoreria SUA face o depunere unică de 1.000 de dolari (aprox. 4.500 lei). Pachetul legislativ permite și contribuții suplimentare pentru familiile care îndeplinesc anumite criterii economice, inclusiv din surse private, potrivit aceleiași surse. Presiune pe IRS și nevoia de educație financiară Experți în politici sociale citați în articol salută extinderea, dar avertizează că rezultatele depind de educația financiară. Madeline Brown, analist la Urban Institute, spune că, deși mecanismul va ajunge la majoritatea cetățenilor, autoritățile vor trebui să depună eforturi constante pentru ca părinții să înțeleagă cum funcționează aceste instrumente. În același timp, măsura pune presiune pe capacitatea tehnică a Fiscului american (IRS). Omeed Firouzi, profesor la Temple University Beasley School of Law, atrage atenția asupra încărcării suplimentare într-o instituție afectată de reduceri de personal și buget, deși o colaborare strânsă cu Administrația pentru Securitate Socială ar putea facilita tranziția. Extinderea programului este coordonată, potrivit articolului, de Frank Bisignano (conducătorul IRS și comisar al Securității Sociale), sprijinit de Joseph Velli, fost director executiv la Bank of New York, numit consilier principal pentru implementarea proiectului. [...]
OpenAI mizează pe reducerea costurilor de utilizare a modelelor sale prin lansarea GPT-6.1 Sol, despre care spune că oferă performanță apropiată de „Astra”, dar la o cincime din cost, potrivit Android Headlines . Mesajul central al lansării este unul operațional: un model mai ieftin poate schimba rapid calculele de buget pentru companiile care rulează aplicații AI la scară, unde factura de inferență (costul de generare a răspunsurilor) devine un factor critic. Din informațiile prezentate, GPT-6.1 Sol este poziționat ca alternativă mai accesibilă la Astra, cu un compromis minim de performanță. În practică, o astfel de diferență de preț poate încuraja migrarea unor fluxuri de lucru către noul model sau extinderea utilizării AI în produse unde costul per interogare era până acum o barieră. De ce contează pentru utilizatori și companii Pentru clienții comerciali, promisiunea „aproape de Astra la o cincime din cost” sugerează două efecte imediate: posibilitatea de a rula mai multe cereri (interogări) în aceleași bugete operaționale; presiune mai mare pe optimizarea costurilor în piața modelelor de limbaj, unde diferențele de preț pot decide ce model ajunge „implicit” în aplicații. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre prețuri în valori absolute, disponibilitate pe regiuni, condiții comerciale sau benchmark-uri (teste standardizate) care să cuantifice „aproape de Astra”. În lipsa acestor date, impactul exact asupra costurilor rămâne de confirmat prin documentația oficială și prin testare în producție. [...]
Traian Băsescu susține că planul PNL de a forța anticipatele prin CCR nu are bază constituțională , deoarece dizolvarea Parlamentului este o prerogativă care aparține exclusiv președintelui, potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este una de reglementare: dacă interpretarea fostului șef al statului se confirmă, demersul liberalilor ar rămâne fără efect juridic, iar presiunea politică s-ar muta integral la Cotroceni. Într-o intervenție la B1TV, preluată de news.ro, Băsescu a argumentat că judecătorii Curții Constituționale nu pot „substitui” decizia președintelui în privința dizolvării legislativului. „Nu pot să obţină nimic prin Curtea Constituţională pentru că, în Constituţie, dizolvarea Parlamentului este un atribut unic al preşedintelui. Nu poate fi substituit de nimic altceva, nici de judecătorii Curţii Constituţionale.” Fostul președinte a mai spus că, din punct de vedere logic, anticipatele nu pot fi obținute direct printr-o sesizare la CCR, pentru că pasul prealabil este dizolvarea Parlamentului, iar aceasta poate fi decisă doar de șeful statului. „Ei spun «mergem la Curte să facem alegeri anticipate». Nu! Mergeţi la Curte să dizolvaţi Parlamentul. Cum îl dizolvaţi? Că numai preşedintele poate să-l dizolve.” Context: Guvernul Mureșan și scenariul blocajului Dincolo de disputa juridică, Băsescu s-a declarat foarte sceptic în privința șanselor de învestire a cabinetului propus de Siegfried Mureșan, pe care le-a estimat la „doar 1%”, conform aceleiași surse. Totuși, el nu a exclus ca eșecul acestei tentative să accelereze negocierile pentru o nouă majoritate parlamentară. „Poate după această tentativă se va găsi o soluţie definitivă.” În același timp, Băsescu a indicat că, dacă impasul politic persistă și nu se conturează o majoritate funcțională, alegerile anticipate pot deveni inevitabile, chiar dacă nu le susține „fără rezerve”. Poziția PNL: sesizare la CCR dacă președintele refuză anticipatele PNL își menține strategia de presiune, iar vicepreședintele partidului, Alexandru Muraru, a confirmat că liberalii au pregătită o sesizare la CCR în scenariul în care Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan refuză convocarea alegerilor anticipate. Argumentul invocat de liberali este că, atunci când Parlamentul nu reușește să genereze un executiv funcțional, „soluția democratică” ar fi revenirea la vot, nu prelungirea negocierilor pentru formule politice succesive. [...]
