Știri
Știri din categoria Diverse
Elveția se îndreaptă spre un vot care poate limita sancțiunile economice și cooperarea cu NATO, însă un sondaj indică faptul că inițiativa pentru o neutralitate mai strictă va fi respinsă, potrivit Digi24, care citează Reuters. Miza este una de reglementare: dacă propunerea ar trece, ar restrânge explicit, la nivel constituțional, instrumentele de politică externă ale Elveției, inclusiv posibilitatea de a impune sancțiuni economice în afara cadrului ONU.
Sondajul realizat pentru ziarele 20 Minuten și Tamedia arată că aproape două treimi dintre respondenți se opun inițiativei. Concret, 62% dintre cei 13.154 de chestionați s-au declarat împotrivă, iar 32% în favoare.
Elvețienii sunt chemați la urne pe 27 septembrie pentru a decide dacă introduc în Constituție o definiție mai strictă a neutralității tradiționale. Guvernul se opune propunerii, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP), de dreapta.
Susținătorii vor ca neutralitatea Elveției să fie definită ca „perpetuă și înarmată”, ceea ce ar însemna, potrivit materialului, o serie de interdicții și limitări, între care:
Din perspectiva mediului economic, componenta legată de sancțiuni este cea mai sensibilă: o interdicție constituțională ar reduce flexibilitatea autorităților de a alinia rapid politica externă la decizii luate de parteneri occidentali, în afara ONU.
Conform sondajului, doar susținătorii SVP s-au poziționat clar în favoarea inițiativei, în timp ce susținătorii tuturor celorlalte partide s-au opus.
Partidul de centru-dreapta FDP a criticat inițiativa, argumentând că ar favoriza state agresive, precum Rusia. Copreședintele Benjamin Muehlemann a declarat:
„Interzicerea Elveției de a sprijini eforturile internaționale ca răspuns la încălcări flagrante ale dreptului internațional ar contribui, de fapt, la întărirea taberei agresorilor.”
În aceeași zi, elvețienii vor vota și o a doua propunere, care urmărește creșterea securității alimentare prin majorarea producției interne, reorientarea consumului și a agriculturii către o alimentație mai bazată pe produse vegetale, precum și protecția mai eficientă a apei potabile, a solului și a biodiversității.
Și această inițiativă pare destinată respingerii: 31% dintre respondenți o susțin, iar 65% se opun, potrivit aceluiași sondaj.
Recomandate
Deși consola e mai ieftină la cumpărare, costurile recurente pot eroda rapid avantajul inițial , arată o analiză din Wall Street , care compară în 2026 cheltuielile totale pentru PC de gaming versus PlayStation 5 și Xbox, incluzând jocuri și abonamente. Prețurile din material au fost verificate la 18 august 2026. Costul de intrare: consola câștigă detașat La achiziție, diferența este evidentă: un PlayStation 5 Slim cu SSD de 1 TB este listat la aproximativ 3.400 de lei, iar un Xbox Series X de 1 TB în jur de 4.000 de lei. Pentru un PC „mid-range” comparabil cu generația actuală de console (calculat pe componente, nu sistem preasamblat), totalul componentelor de bază ajunge la 5.735 lei, potrivit calculelor din articol. Dacă se adaugă perifericele considerate „utilizabile” (monitor, carcasă, mouse, tastatură), mai apar 823 lei, iar totalul urcă la 6.558 lei. Unde se schimbă ecuația: abonamentele și prețul efectiv al jocurilor Analiza atrage atenția că, după cumpărarea consolei, apar cheltuieli recurente și costuri „invizibile” în momentul deciziei. Principalele diferențe evidențiate: Abonamente pentru joc online pe consolă : pentru PlayStation, abonamentul PlayStation Plus Essential este indicat la 48 lei/lună, adică 576 lei/an dacă este plătit lunar. Sunt menționate și variante mai scumpe, de 75 lei/lună și 93 lei/lună, care includ acces la unele jocuri cât timp abonamentul rămâne activ. Xbox Game Pass : abonamentele sunt prezentate între 14 dolari/lună (63 lei) și 23 dolari/lună (104 lei), cu mențiunea că Xbox Game Pass pentru consolă nu este comercializat oficial în România . Jocuri AAA : un titlu nou poate ajunge în 2026 la aproximativ 300–500 lei, în funcție de ediție și platformă. Exemplul dat este GTA VI, cu preț de precomandă pentru PS5 de 420 lei. Reducerile : deși prețul de lansare este, în general, similar pe PC și console, materialul susține că pe PC reducerile sunt mai frecvente și pot deveni substanțiale dacă utilizatorul așteaptă câteva luni sau mai mult după lansare. Concluzia economică: consola e mai accesibilă azi, PC-ul poate ieși mai bine în timp Concluzia articolului este că la prețul de achiziție consola rămâne varianta mai ieftină în 2026 , însă diferența se poate reduce în anii următori, în special prin două mecanisme: lipsa unui abonament obligatoriu pentru joc online pe PC și reducerile mai frecvente la jocuri pe platforme precum Steam. Pe de altă parte, avantajul inițial al consolei vine cu plăți recurente: doar PlayStation Plus Essential, plătit lunar, ajunge la 576 lei/an, iar pe un orizont de cinci ani ar însemna 2.880 lei, fără a include jocurile, accesoriile sau eventuale extinderi de stocare. [...]
România rămâne lider în UE la inflație, ceea ce menține presiunea pe costurile firmelor și pe bugetele populației , în pofida unei scăderi lunare a ritmului de creștere a prețurilor, potrivit Digi24 . Datele Eurostat arată o inflație anuală de 8,2% în iulie, în coborâre de la 9,2% în luna precedentă, dar în continuare cea mai ridicată din Uniunea Europeană. La nivelul UE, inflația a urcat ușor la 3% în iulie, de la 2,9% în iunie. După România, cele mai mari rate au fost raportate în Lituania (5,4%) și în Cipru și Bulgaria (ambele 4,4%). La polul opus, Suedia a avut cea mai mică inflație anuală (0,3%), urmată de Cehia (1,3%) și Danemarca și Ungaria (câte 1,6%). Unde se vede presiunea: serviciile, principalul motor al scumpirilor Pe datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) , inflația anuală (măsurată prin indicele prețurilor de consum) a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la: servicii: 13,67%; mărfuri nealimentare: 7,93%; mărfuri alimentare: 5,03%. INS mai indică, pentru iulie 2026 față de iunie 2026, un indice al prețurilor de consum de 100,58% și o rată a inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) de 4,4%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni a fost de 9,8%. Pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (indicatorul folosit pentru comparațiile între statele membre), inflația anuală a fost de 8,2%. Față de iunie, prețurile măsurate prin acest indice au crescut cu 0,42%, iar rata medie a inflației pentru ultimele 12 luni a fost de 8,8%. Context european: zona euro urcă ușor, serviciile trag în sus În zona euro, rata inflației a urcat de la 2,8% la 2,9% în iulie. Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a venit din partea serviciilor (1,55 puncte procentuale), urmate de energie (0,94 puncte procentuale) și de alimente, alcool și tutun (0,23 puncte procentuale). Ce urmează: BNR vede o inflație mai mare la final de 2026 Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o rată a inflației de 2,9%. [...]
Acuzațiile privind „premierea colectivă” la Romsilva redeschid riscul de control și corecții pe cheltuieli de personal , într-un moment în care regia se află deja sub presiune de reformă și de conformare cu recomandările Curții de Conturi, potrivit Digi24 . Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu , acuză conducerea Romsilva că a introdus „premierea colectivă” în noul Contract Colectiv de Muncă, deși Curtea de Conturi recomandase anterior proceduri „clare și transparente” pentru acordarea premiilor și evaluarea performanței individuale. Buzoianu susține că modificarea ar fi fost făcută în primele luni de mandat ale directorului general Vișan, în urma negocierilor cu sindicatul Silva. „Tocmai am descoperit cum Romsilva a pus recent în Contractul Colectiv de Muncă premierea colectivă, încălcând astfel recomandările exprese ale Curții de Conturi din raportul de anul trecut”, a scris Diana Buzoianu, miercuri, pe Facebook. Ce ceruse Curtea de Conturi și de ce contează pentru cheltuielile regiei Ministra afirmă că, până „în urmă cu câteva luni”, premierea personalului Romsilva era acordată individual, în funcție de rezultatele fiecărui angajat. În acest context, ea invocă un raport de acum un an al Curții de Conturi, care ar fi constatat că Romsilva acordase premii „în valoare totală foarte mare” cu încălcarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă de la acel moment (care prevedea doar acordarea individuală a premiilor). Potrivit recomandării citate de Buzoianu, Curtea de Conturi ar fi cerut adoptarea unor proceduri care să includă „analize riguroase” ale performanțelor salariaților, cu scopul de a preveni utilizarea ineficientă a fondurilor și de a motiva performanța reală. Ce reproșează Buzoianu conducerii Romsilva Buzoianu susține că noua conducere a procedat în sens contrar recomandărilor, negociind un contract care introduce posibilitatea acordării de premii colective. „Romsilva, în loc să clarifice cum face mai clară premierea individuală, ca să dea beneficii celor care chiar au rezultate, s-a acoperit nevoie mare introducând un articol special în Contractul Colectiv de Muncă ca să poată da și premii colectiv”, a scris ministra. În final, ea afirmă că situația reprezintă încă un argument pentru continuarea reformării Regiei Naționale a Pădurilor. În materialul Digi24 nu este prezentată o reacție a Romsilva la aceste acuzații. [...]
Apele Române anunță plângere penală și verifică un posibil prejudiciu după ce o comună din Gorj ar fi furnizat apă în sistem centralizat fără autorizație încă din 2017, potrivit Digi24 . Miza imediată este dublă: răspunderea penală pentru exploatarea resursei fără avizele cerute de lege și recuperarea eventualelor sume rezultate din utilizarea neautorizată a apei. Inspectorii de la Apele Române Jiu au constatat, în urma unui control în comuna Berlești, că administrația locală ar fi livrat apă către locuitori fără „actele de reglementare necesare” din perspectiva gospodăririi apelor, situație care, conform verificărilor din teren, ar data din 2017. Ce urmează: anchetă penală și calcularea prejudiciului Administrația Națională „Apele Române ” spune că va sesiza organele de cercetare penală, iar inspectorii de la Apele Române Jiu vor formula plângere penală pentru infracțiunea de exploatare a resurselor de apă fără autorizație de gospodărire a apelor. Instituția precizează că exploatarea și utilizarea resurselor de apă se pot face doar cu respectarea condițiilor și obligațiilor prevăzute de legislație. În paralel, Administrația Bazinală de Apă Jiu face demersuri pentru stabilirea și recuperarea „eventualului prejudiciu” rezultat din exploatarea resursei fără actele cerute de lege. Valoarea acestuia nu este indicată în material. De ce contează: autorizația nu e „formalitate” Apele Române argumentează că actele de reglementare stabilesc condițiile în care apa poate fi captată și utilizată, insistând că resursa este „strategică” și că folosirea ei presupune respectarea strictă a cadrului legal. Cercetările urmează să stabilească dacă faptele sesizate se confirmă și care sunt răspunderile, conform instituției. [...]
Penuria de combustibil din Rusia a ajuns în Moscova, iar rețelele de benzinării au introdus limite de vânzare , pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor și al eforturilor autorităților de a redirecționa volume din estul țării către capitală, potrivit Digi24 . În Moscova, mai multe rețele au început să aplice restricții temporare la vânzarea de benzină și motorină. „ Gazprom Neft ” a confirmat pentru RBC că limitele sunt în vigoare „temporar”, iar clienții sunt îndrumați să verifice direct la stații inclusiv dacă alimentarea în canistre este permisă. Compania spune că încearcă să stabilizeze situația, pe fondul creșterii cererii în capitală. La „ Tatneft ”, limita comunicată prin linia de asistență este de 50 de litri pentru benzină și 60 de litri pentru motorină. Penuria din Moscova și regiunea Moscovei era semnalată încă de săptămâna trecută. Atacurile asupra rafinăriilor și efectul în lanț în distribuție Locuitorii au raportat întreruperi în aprovizionare și cozi la stațiile de alimentare după o nouă serie de atacuri ucrainene asupra rafinăriilor rusești; în august ar fi fost scoase din funcțiune cel puțin patru rafinării mari, conform informațiilor din articol. Deficitul de benzină AI-95 este descris ca fiind deosebit de vizibil: în pofida creșterii prețului până la 120 de ruble pe litru, carburantul ar fi dispărut de la stațiile mai multor rețele, inclusiv „Gazprom”, „Rosneft”, „Neftmagistrali” și Teboil. Aprovizionare „cu prioritate” pentru capitală, în detrimentul regiunilor Surse din sectorul petrolier citate de Reuters au indicat că Kremlinul a reluat campania de aprovizionare prioritară a Moscovei cu benzină, acoperind deficitul prin redistribuirea volumelor din regiunile estice. Transporturile sunt direcționate către capitală chiar dacă tot mai multe regiuni ar intra într-un al doilea val al crizei de combustibil, care ar fi cuprins deja zeci de regiuni. Ca indicator al tensiunilor din piață, articolul citează datele aplicației „GdeBENZ”: la 16 august, benzina sau motorina ar fi fost disponibile doar la 28,1% dintre stațiile de alimentare din țară, față de 41% cu o săptămână înainte. Scăderi ale disponibilității sunt menționate în mai multe regiuni, inclusiv Volgograd, Chelyabinsk, Orenburg, Voronej, Samara, Penza, Saratov, Lipetsk, Rostov și în Tatarstan. [...]
România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR , iar presiunea cade direct pe buget , în condițiile în care finanțele publice au fost construite și pe aceste sume, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la Digi24 . Mesajul lui vizează în special întârzierile la reforme-cheie, cu Legea salarizării indicată drept exemplu de proiect amânat „până în ultima clipă”. Dăianu leagă miza PNRR de contextul economic din ultimii ani, marcat de șocuri succesive – pandemie, criză energetică, efectele războiului din Ucraina și turbulențe pe piețele energiei și materiilor prime – care au împins în sus prețurile și au făcut finanțarea europeană mai importantă decât în perioade normale. În acest cadru, pierderea banilor ar lovi nu doar investițiile, ci și echilibrul bugetar, pentru că există proiecte începute, aproape de finalizare, dar cu un calendar strâns, ceea ce crește riscul de a nu mai putea fi decontate la timp. Legea salarizării, reformă cu impact bugetar și social Una dintre reformele aflate în centrul discuției este Legea salarizării, pe care Dăianu o descrie ca fiind diferită de un proiect punctual de investiții, deoarece vizează corectarea unor „mari nedreptăți” din sistemul de salarizare și afectează direct veniturile familiilor bugetarilor. În opinia sa, proiectul a rămas ani de zile la Ministerul Muncii și nu a fost discutat „cum trebuie”, ceea ce a dus la amânarea deciziilor până aproape de termenul-limită. Relația cu Comisia Europeană și riscul de blocaj politic Dăianu susține că autoritățile ar fi trebuit să obțină din timp o a doua evaluare de specialitate („a doua opinie”), pe lângă colaborarea Ministerului Muncii cu Banca Mondială, pentru ca eventualele probleme să fie clarificate înainte ca proiectul să ajungă la Comisia Europeană. El avertizează că nu este sănătos ca Bruxelles-ul să fie pus în fața unui conflict intern, în condițiile în care Comisia trebuie să fie „mulțumită cu legea” pentru a debloca plățile. În același timp, Dăianu indică tensiunile politice interne drept factor care poate complica adoptarea reformelor: potrivit lui, partidele reclamă că nu au văzut forma finală a legii, iar un scenariu în care proiectul primește undă verde la nivel european, dar reapare disputa la București, ar amplifica incertitudinea și ar pune în pericol calendarul PNRR. „Management al crizei permanent” și disciplină în guvernare Pe fondul multiplelor crize, președintele Consiliului Fiscal spune că România ar avea nevoie de un „management al crizei permanent”, inclusiv pentru că resursele sunt limitate și veniturile fiscale sunt „foarte joase”. În acest context, el critică conflictele din interiorul guvernului și competiția de imagine dintre miniștri, pe care le vede ca un obstacol în luarea deciziilor rapide și coerente necesare pentru a nu rata finanțările europene. [...]
