Știri
Știri din categoria Diverse
Sondajul IMAS indică o preferință pentru „echilibru” extern, nu pentru decizii geopolitice tranșante, ceea ce complică direcția strategică a Republicii Moldova în anii următori, potrivit Digi24. Datele arată atât o respingere majoritară a unirii cu România, cât și un electorat împărțit când vine vorba de opțiuni precum UE sau NATO.
Pe tema unirii cu România, 54% dintre respondenți ar vota „împotrivă” la un eventual referendum, în timp ce 33% ar vota „pentru”, conform aceluiași sondaj, citat de News.ro.
Întrebați despre orientarea politicii externe, 49% dintre cei chestionați spun că Republica Moldova ar trebui să aibă o abordare „echilibrată, atât cu Rusia, cât și cu europenii”. Alte opțiuni menționate în sondaj:
În scenariul unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 48% ar vota „pentru”, iar 34% „împotrivă”.
În schimb, la un referendum privind NATO, 24% ar vota „pentru”, iar 58% „împotrivă”, potrivit datelor prezentate.
Sondajul surprinde și percepția asupra influenței Rusiei în Republica Moldova: 40% o consideră „foarte puternică” sau „destul de puternică”, în timp ce 52% o văd „foarte slabă” sau „destul de slabă”.
Cercetarea a fost realizată de IMAS în perioada 10–20 iunie, la comanda Independent News, pe un eșantion de 1.015 respondenți (18 ani și peste), reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria. Interviurile au fost făcute la domiciliu, în limbile română și rusă, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3,1%.
Recomandate
România rămâne ușor sub media UE la ponderea energiei regenerabile în consum, deși avansează lent , potrivit datelor provizorii publicate de Eurostat și prezentate de Digi24 . În 2025, energia din surse regenerabile a ajuns la 25,6% din consumul final brut de energie al României, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 26,2%, ceea ce indică o convergență incompletă într-un domeniu cu efect direct asupra costurilor energetice și a investițiilor în producție. La nivelul UE, ponderea energiei regenerabile în consumul final brut a urcat la 26,2% în 2025, de la 25,2% în 2024. România a crescut marginal, de la 25,4% în 2024 la 25,6% în 2025, rămânând însă sub media europeană. Cum arată clasamentul UE și unde se poziționează România În rândul statelor membre, Suedia conduce detașat, cu 65,4% energie regenerabilă în consumul final brut. Urmează Finlanda (53%) și Danemarca (48,2%). La polul opus se află Belgia (14,9%), Slovacia (16,3%) și Irlanda (17,2%). Pentru România, Eurostat indică și un element de comparație relevant: țara stă mai bine decât economii mari precum Germania și Franța, unde ponderea energiei regenerabile în consumul final brut a fost de 23,9%. Electricitatea: aproape jumătate din consumul UE e acoperit de regenerabile Datele Eurostat arată că sursele regenerabile au acoperit 49,9% din electricitatea consumată în UE în 2025, în creștere de la 47,5% în 2024. Lider este Austria, unde 90,8% din consumul brut de energie electrică a provenit din surse regenerabile, urmată de Suedia (89,2%) și Danemarca (77,7%). Cele mai mici ponderi au fost înregistrate în Malta (11,2%) și Cehia (19,2%). În România, sursele regenerabile au acoperit 49,87% din electricitatea consumată, însă țara este devansată la acest capitol de Grecia, Lituania, Croația, Letonia și Finlanda. Încălzire și răcire: creștere constantă în UE Eurostat mai notează că utilizarea surselor regenerabile pentru încălzire și răcire a continuat să crească în UE, ajungând la 27,4% în 2025, față de 26,7% în 2024 și 11,7% în 2004. Pentru România, materialul nu oferă un procent separat pe acest segment. [...]
Marile publicații iau în calcul să limiteze accesul Google la conținut după ce noile funcții de căutare cu inteligență artificială ar fi redus traficul trimis către site-urile lor, potrivit Mobilissimo . Miza este una economică: mai puține vizite din Google înseamnă presiune directă pe veniturile din publicitate și abonamente, într-un moment în care răspunsurile sunt livrate tot mai des direct în pagina de rezultate. Potrivit unui raport citat de publicație, publicat de The Wall Street Journal, mai mulți editori analizează limitarea accesului Google la conținut, iar în unele cazuri este luată în calcul blocarea completă a crawlerelor (programe automate care scanează și indexează pagini web). Schimbarea vine pe fondul extinderii AI Overviews și a răspunsurilor generate cu ajutorul Gemini , care pot sintetiza informații din mai multe surse astfel încât utilizatorul să nu mai intre pe site-ul care a publicat materialul inițial. De ce contează: traficul din Search se transformă în venituri Modelul tradițional al relației dintre Google și editori era un „compromis” relativ stabil: motorul de căutare indexa articolele, afișa fragmente și trimitea utilizatorii către sursa originală. În varianta cu AI Overviews, Google poate oferi un răspuns suficient de complet încât accesarea site-urilor să devină opțională, ceea ce lovește în publicațiile dependente de volum de trafic pentru monetizare. În paralel, situația reaprinde o problemă mai veche în industria inteligenței artificiale: modelele lingvistice au nevoie de cantități mari de conținut produs de oameni, însă creatorii susțin că primesc tot mai puțin în schimb, pe măsură ce distribuția și consumul se mută în platforme care „rezumă” informația. Reddit, între bani din licențiere și risc de canibalizare a audienței Un exemplu aparte este Reddit. Conform informațiilor citate din WSJ, compania ar fi discutat posibilitatea de a restricționa accesul Google la conținutul platformei pentru utilizări AI, deși există un acord din 2024 prin care Google ar plăti aproximativ 60 de milioane de dolari anual (aprox. 276 milioane lei) pentru acces la conținutul Reddit în scopuri legate de inteligența artificială. Problema, așa cum este descrisă, este că o parte dintre întrebările care trimiteau utilizatori către discuții de pe Reddit pot primi acum răspuns direct prin Gemini sau funcțiile AI din Google Search. Rezultatul: chiar și atunci când conținutul este plătit pentru antrenare/folosire, el poate ajuta la construirea unor servicii care reduc ulterior traficul către sursă. Ce opțiuni tehnice au editorii și ce costuri implică Publicația notează că editorii pot limita utilizarea conținutului prin mai multe mecanisme, fiecare cu compromisuri: blocarea „Google-Extended”, pentru a restricționa folosirea conținutului la antrenarea unor modele AI Google, inclusiv din familia Gemini; directiva „nosnippet”, care poate împiedica afișarea fragmentelor de text în anumite rezultate, dar poate afecta vizibilitatea în căutare; „noindex”, opțiunea extremă care scoate pagina din indexul Google — o decizie care, pentru un site de știri dependent de Search, poate însemna renunțarea voluntară la o parte importantă din audiență. Poziția Google și ce ar putea urma Google respinge ideea că noile funcții ar izola publicațiile de cititori. Un purtător de cuvânt a declarat pentru WSJ că funcțiile AI trimit „miliarde de clicuri către web în fiecare săptămână” și că Google evidențiază linkurile către sursele originale și oferă instrumente de control pentru proprietarii de site-uri. Totuși, conflictul rămâne deschis: dacă publicații precum Reuters, USA Today, People, Politico sau The Economist ajung să restricționeze efectiv accesul Google, iar exemplul este urmat pe scară mai largă, compania s-ar putea confrunta cu o problemă operațională majoră — serviciile sale AI au nevoie de informații proaspete și credibile, dar tocmai producătorii acestor informații reevaluează dacă relația mai este profitabilă pentru ei. [...]
Refuzul lui Mîhailo Fedorov de a prelua o altă funcție decât cea de ministru al Apărării crește presiunea politică asupra lui Volodimir Zelenski , într-un moment în care Ucraina are nevoie de coerență în conducerea sectorului de apărare și de continuitate în reforme, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Fostul ministru al Apărării a declarat joi că nu va accepta nicio altă funcție guvernamentală în afară de cea pe care a deținut-o anterior. Zelenski a spus că i-a propus mai multe roluri alternative, inclusiv pe cel de viceprim-ministru pentru inovare în domeniul apărării, fără să indice însă că îl va readuce la conducerea Ministerului Apărării. De ce contează: blocaj la vârful apărării, în plin război Demiterea lui Fedorov, descrisă ca surprinzătoare, a declanșat proteste rare în timp de război . În acest context, refuzul său de a accepta o funcție „de compromis” amplifică tensiunea politică și reduce spațiul de manevră al președintelui, în condițiile în care protestatarii i-au dat termen până vineri să îl repună în funcție pe Fedorov, în vârstă de 35 de ani, căruia i se atribuie meritul de a fi „curățat” Ministerul Apărării. Mii de oameni au ieșit în stradă la Kiev și în alte orașe în ultima săptămână, nemulțumiți de ceea ce consideră a fi lipsa de comunicare a lui Zelenski privind procesul decizional. Argumentul lui Fedorov: doar câteva funcții pot schimba cursul războiului Într-o declarație adresată jurnaliștilor, Fedorov a susținut că doar funcțiile de președinte, șef al armatei și ministru al apărării pot „influența efectiv cursul războiului”. „Nicio altă funcţie nu deţine autoritatea efectivă de a combate corupţia din domeniul achiziţiilor, de a finaliza transformarea armatei, de a planifica şi executa operaţiuni asimetrice împotriva inamicului.” Potrivit unei surse familiarizate cu situația, discuțiile dintre Zelenski și Fedorov sunt încă în desfășurare. Protestele continuă, pe fondul presiunii de pe front Organizatorul protestelor, Dmîtro Koziatînski, veteran militar, a afirmat că Fedorov „a făcut ceea ce trebuia” și a cerut reforme în Ministerul Apărării, susținând că numirea trebuie impusă. Criza politică are loc într-un moment dificil pentru Ucraina, care încearcă să recapete inițiativa în războiul cu Rusia, în timp ce se confruntă cu atacuri continue pe front și lovituri aeriene asupra orașelor. În paralel, analiștii citați în material arată că noul comandant-șef al armatei, Mîhailo Drapatîi, numit marți, trebuie să gestioneze un front extins și o penurie de efective, construind totodată relații funcționale între comanda armatei și Ministerul Apărării. [...]
Un judecător din Florida obligă trustul lui Donald Trump să deschidă accesul la documente financiare în procesul de defăimare de 10 miliarde de dolari împotriva BBC, o decizie care poate ridica miza economică a litigiului și poate influența strategia de apărare a președintelui SUA, potrivit Digi24 . Trump a cerut despăgubiri într-un tribunal din Florida, acuzând BBC că a editat un documentar „Panorama” din 2024 despre revoltele de la Capitoliul SUA într-un mod care i-ar fi produs prejudicii reputaționale și financiare. Informația este relatată de agenția DPA, citată de Digi24. Ce a decis instanța și de ce contează financiar Judecătoarea Enjolique Lett a aprobat solicitarea avocaților BBC de a obține informații de la Donald J. Trump Revocable Trust, entitatea care deține interesele comerciale și activele președintelui și care este administrată de fiul său cel mare. Decizia a venit după ce echipa juridică a lui Trump a încercat să blocheze măsura, argumentând că este „prematură, necorespunzătoare și deosebit de împovărătoare”. Pentru BBC, accesul la aceste documente este relevant pentru a evalua, în termeni concreți, dacă și în ce măsură programul ar fi produs un impact financiar, în condițiile în care Trump invocă daune economice. Dimensiunea structurii vizate: „aproape 400 de entități” În documentele instanței, BBC a susținut că a cerut informații de la aceste entități deoarece reclamantul afirmă că interesele sale financiare au fost afectate și pentru că este unicul beneficiar al unui trust „care deține sau este asociat cu aproape 400 de entități”. De cealaltă parte, trustul (reprezentat și de avocații lui Trump) a argumentat anterior că acuzațiile privind daunele suferite de afaceri nu ar trebui să ofere pârâților „carte blanche” pentru a obține informații financiare ample de la „sute de persoane” care nu sunt părți în proces. Ce urmează procedural Hotărârea privind divulgarea informațiilor poate fi atacată cu apel, ceea ce înseamnă că disputa pe accesul la documente financiare nu este neapărat închisă. Pe fond, BBC cere respingerea cazului și avertizează asupra unui „efect descurajant” asupra reportajelor despre personalități publice și evenimente. Postul contestă și jurisdicția instanței din Florida, invocând că programul nu a fost difuzat în SUA. [...]
Escaladarea SUA–Iran împinge petrolul peste 100 de dolari/baril și crește riscul de șoc energetic : președintele american Donald Trump spune că ia „serios în considerare” reluarea unor operațiuni militare de amploare în Iran, inclusiv atacuri mai mari decât cele din cadrul Operațiunii „Epic Fury”, potrivit Digi24 . Miza imediată pentru piețe este că tensiunile au dus deja la scumpirea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul riscurilor la transportul de țiței din regiune. Într-un interviu acordat Axios , Trump a spus că nu a luat încă o decizie și a admis că o astfel de hotărâre ar avea consecințe. El a precizat că nu a stabilit un termen limită, iar doi oficiali americani au confirmat că nu a existat nicio solicitare și nu au fost date noi ordine armatei. „Mă gândesc la un atac de amploare. Mai mare decât oricând. Sunt pe punctul de a lua o decizie. Suntem cu toții pregătiți pentru asta.” De ce contează: rutele petroliere devin din nou un risc major Articolul plasează escaladarea pe fondul intensificării atacurilor în regiune și al presiunii asupra unor rute-cheie pentru petrol. În ultimele 12 zile, SUA și-au intensificat atacurile „în încercarea de a opri atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz ”, iar Iranul, potrivit relatării, nu a arătat disponibilitate de a-și schimba cursul și și-a intensificat la rândul său atacurile. Separat, rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au început să atace nave saudite în Marea Roșie, ceea ce adaugă tensiune pe „o altă rută crucială de transport al petrolului” și amplifică instabilitatea pe piața energetică mondială. Ce spune Trump despre rolul Israelului și despre negocieri Trump a afirmat că Israelul „s-ar alătura în două minute” dacă i-ar cere, dar a adăugat că SUA „nu au nevoie de nimeni” pentru a lansa o nouă operațiune împotriva Iranului. În același timp, a spus că participarea Israelului ar avea „consecințe”, sugerând că Iranul ar riposta împotriva Israelului. Pe canalul său de pe Truth Social, Trump a transmis că, dacă houthi vor trage din nou asupra navelor din Marea Roșie, „SUA vor considera Iranul responsabil” și a vorbit despre „sancțiuni militare severe”. În privința unei soluții negociate, Trump a spus că iranienii „doresc să negocieze”, dar nu sunt pregătiți să încheie un acord în acest moment, adăugând: „Încă nu au suferit destul.” Două surse regionale citate în material au declarat că liderii iranieni nu au acceptat ultima propunere prezentată în eforturile de mediere. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest moment, decizia privind o operațiune militară nu este luată și nu există un termen anunțat. Pentru piețe, semnalul principal rămâne riscul de escaladare într-o zonă care concentrează rute strategice pentru transportul de petrol, într-un context în care prețul a trecut deja de 100 de dolari pe baril. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că o plecare „mâine” din funcție nu ar debloca problemele, iar miza este formarea rapidă a unui guvern stabil , într-un context în care Executivul lucrează la pregătirea legislației necesare pentru PNRR , potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-o conferință de presă, după ce Bolojan a fost întrebat dacă s-a gândit să plece din fruntea Guvernului, pe fondul situației economice și politice din România. El a respins ideea că o demisie ar rezolva blocajele, indicând drept problemă centrală lipsa unei formule politice care să asigure stabilitate. „Dacă mâine aş pleca, să ştiţi că nu se rezolvă nicio problemă. Problema se rezolvă în condiţiile în care ai un Guvern stabil, ori nu eu am contribuit la această situaţie.” De ce contează: PNRR și continuitatea deciziilor Bolojan a susținut că, în actuala formulă, Guvernul „lucrează în fiecare zi” pentru a pregăti adoptarea în Parlament a legislației aferente PNRR, inclusiv prin furnizarea „datelor tehnice” necesare proiectelor complexe. Mesajul sugerează că, dincolo de disputa politică, există o presiune operațională pentru a menține ritmul de lucru la pachetul legislativ, în condițiile în care schimbările de guvern pot întârzia procesul. Mesaj către partide: „mai puține claxoane” și o formulă de guvernare Premierul interimar a indicat explicit că soluția este negocierea unei formule care să ducă la un guvern stabil „în perioada următoare”, condiționând acest rezultat de „înțelepciune” și de reducerea conflictului public. „Soluţia este să se găsească o formulă prin care să avem un Guvern stabil în perioada următoare. Dar pentru asta trebuie să existe înţelepciune şi mai puţine claxoane şi mai multă muncă şi seriozitate.” [...]
