Știri
Știri din categoria Diverse
Criza politică a mărit participarea potențială și a împins voturile spre partidele mari, cu AUR pe primul loc și PNL drept principalul beneficiar al ultimelor două luni, potrivit datelor dintr-un sondaj citat de Digi24. Concluzia centrală a Agenției de Rating Politic (ARP) este că mobilizarea suplimentară a redus ponderea formațiunilor mici, în timp ce partidele mari au crescut sau au rămas stabile.
Sondajul ARP arată că interesul pentru alegeri a urcat „ca într-o campanie electorală”, iar o parte dintre nehotărâți și-au format o opțiune. În acest context, ARP notează că afluxul de votanți a avantajat în special partidele mari.
Potrivit măsurătorii ARP, intenția de vot este următoarea:
Comparativ cu perioada de dinaintea crizei politice (aprilie 2026), evoluțiile indicate de ARP sunt:
În același timp, sondajul indică o creștere a intenției de participare la vot, de la 48% la „aproape 55%”.
ARP descrie PNL drept „câștigătorul net” al perioadei, pe fondul atragerii de votanți nehotărâți și a unor transferuri dinspre partide mai mici, precum USR sau REPER. AUR își păstrează avansul și mai adaugă un plus, în timp ce o parte dintre partidele de tip „protest” pierd teren „pentru moment”, potrivit comentariului ARP.
În analiza agenției, PSD își păstrează capitalul electoral, dar are „publicul cel mai dezinteresat de alegeri”, în timp ce votanții PNL și AUR sunt descriși drept cei mai mobilizați, ceea ce ar avantaja aceste partide dacă alegerile ar avea loc în actualul context.
Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică indicată este de 2,8%.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan reia negocierile pentru o majoritate de guvernare , într-un nou efort de a debloca formarea Executivului, pe fondul divergențelor dintre partide privind formula cabinetului și ordinea unei eventuale rotative. Potrivit Digi24 , șeful statului vrea o rundă de discuții cu liderii PNL, PSD, USR și UDMR. Întâlnirea de la Cotroceni era așteptată inițial la finalul acestei săptămâni, însă surse politice citate de publicație spun că discuțiile ar putea fi împinse la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, pe motiv că unii lideri sunt plecați din București. Miza este găsirea unei majorități care să susțină un nou Guvern. Unde s-au blocat negocierile Blocajul vizează atât varianta de guvern, cât și ideea rotativei guvernamentale. PSD a transmis public că ar accepta o rocadă doar dacă social-democrații ar fi primii la guvernare. De cealaltă parte, liberalii – care, împreună cu USR și UDMR, l-au propus pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier – ar vrea ca PNL să dea primul numele celui care să conducă Executivul, iar abia apoi PSD. Scenariul „guvernului de armistițiu” și numele vehiculate În discuție a fost avansată și varianta unui „guvern de armistițiu” PSD–PNL–UDMR, fără USR. Conform unor surse citate, într-un astfel de scenariu s-ar putea schimba și numele de premier propus de partide, iar „în cărți” ar putea reintra Alexandru Nazare , actual ministru al Finanțelor. Sorin Grindeanu a declarat recent, într-un interviu la Digi24, că PSD „nu are nicio problemă” să discute despre varianta unui „guvern de armistițiu”, dar a condiționat negocierile de retragerea de către PNL a hotărârilor prin care exclude colaborarea cu social-democrații. Liderul PSD a mai spus că partidul său a acceptat toate scenariile propuse până acum, însă ar fi apărut, de fiecare dată, noi condiții din partea liberalilor. [...]
Criza politică erodează încrederea, iar vina se împarte aproape egal între partide și lideri , potrivit unui sondaj citat de Digi24 . Datele indică o opinie publică fragmentată, fără un „vinovat” dominant, ceea ce complică ieșirea din blocaj și crește presiunea pe actorii politici să livreze rapid o soluție credibilă. Conform cercetării realizate de Agenția de Rating Politic (ARP), PSD este văzut drept principalul responsabil pentru criza politică prelungită de 21,7% dintre respondenți. Aproape la fel de mulți, 21,4%, consideră că „toți în mod egal” poartă vina pentru situația actuală. În același timp, o parte relevantă a publicului atribuie responsabilitatea unor lideri: 15,7% îl indică pe Ilie Bolojan , iar 14,8% pe Nicușor Dan . Ce arată distribuția vinei: o polarizare fără majoritate Comentariul ARP, preluat de Digi24, sugerează că percepțiile despre criză sunt împărțite pe „narațiuni” diferite, în funcție de public, fără o concluzie comună la nivelul majorității. „Narațiunile despre criza politică sunt împărțite – fiecare public merge cu teoria lui. Nu există un vinovat net al crizei – în opinia publică, fiecare segment are explicația lui – mai degrabă sunt considerați toți la un loc vinovați.” Datele sondajului Sondajul ARP a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane, reprezentativ la nivel național. Eroarea statistică indicată este de 2,8%. Documentul integral este disponibil în „Barometrul POLLINT by ARP Iulie”, linkuit în materialul Digi24. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu pune sub semnul întrebării refacerea unei coaliții PSD–PNL , susținând că o astfel de formulă ar fi „împotriva naturii” și că nu poți guverna alături de parteneri în care „nu poți să ai încredere”, potrivit Digi24 . Miza declarațiilor este una de funcționare a guvernării: mesajul indică dificultăți de construire a unei majorități stabile, pe fondul unei „crize de încredere” despre care spune că afectează instituțiile statului. Mesajul-cheie: „nu poți să ai încredere” și, totuși, să guvernezi împreună Întrebată în emisiunea „ În fața ta ” cum ar putea să lucreze cu Sorin Grindeanu , Oana Gheorghiu a spus că nu poate face acest lucru cu cineva în care nu poate avea încredere. „Cred că ceea ce încearcă domnul Sorin Grindeanu acum, să pună PNL și PSD împreună... și UDMR și USR. sau fără USR. Este o alianță împotriva naturii.” Prin această poziționare, vicepremierul interimar descrie explicit o problemă de compatibilitate politică și de încredere între potențiali parteneri, ceea ce poate complica negocierile pentru o formulă de guvernare. Critica la adresa lui Nicușor Dan: nominalizarea fără consultarea PNL În același interviu, Oana Gheorghiu afirmă că Nicușor Dan ar fi greșit când l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier fără să se consulte cu PNL, sugerând că decizia ar fi fost luată „probabil influențat de niște informații” din interiorul partidului. „A fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid (...), dar cred că trebuie să reconstruim cumva împreună cu toții încrederea în instituțiile statului român.” Ce urmează Interviul integral cu Oana Gheorghiu va putea fi urmărit la Digi24 sâmbătă, de la ora 14:00, conform anunțului postului. [...]
Mesajul șefului NATO validează reacția militară a SUA și ridică miza politică a armistițiului cu Iranul , într-un moment în care coeziunea Alianței este pusă sub presiune de nemulțumirile publice ale președintelui american față de sprijinul aliaților, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la sosirea la summitul liderilor NATO de la Ankara că recentele atacuri ale SUA asupra Iranului au fost „absolut necesare”, argumentând că Iranul ar fi încălcat armistițiul. În acest context, Rutte a spus că este „crucial” ca forțele americane să reacționeze atunci când un armistițiu este încălcat. „Au fost absolut necesare pentru că atunci când ai un armistițiu și Iranul încalcă acest armisițiu, am văzut ce s-a întâmplat ieri, cred că e crucial ca forțele americane să reacționeze.” Presiune pe unitatea NATO, pe fondul criticilor lui Trump În același timp, Rutte a încercat să limiteze impactul politic al criticilor venite de la Washington, afirmând că dezamăgirea exprimată de Donald Trump față de aliații NATO pentru lipsa sprijinului militar în războiul declanșat împotriva Iranului se referă la „cazuri izolate”, potrivit EFE. Trump a declarat marți, la sosirea la Ankara, că este „foarte dezamăgit” de NATO și a reluat ideea că SUA „nu au fost tratate bine” după acțiunile din Iran, insistând că aliații nu au oferit sprijin. Tot el a pus sub semnul întrebării raportul cost–beneficiu al investițiilor americane în NATO și a vorbit despre un „test” al disponibilității aliaților de a fi alături de SUA „la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. De ce contează Poziționarea publică a secretarului general al NATO în favoarea reacției americane mută discuția de la oportunitatea atacurilor la condițiile de funcționare ale unui armistițiu și la credibilitatea descurajării (capacitatea de a preveni încălcări prin amenințarea unei reacții ferme). În paralel, mesajele lui Trump mențin presiunea asupra solidarității interne a Alianței, chiar în timpul summitului de la Ankara. Rutte a reiterat ideea că, în cazul încălcării armistițiului, reacția SUA trebuie să fie „cu fermitate”, declarație atribuită de Digi24 agenției Reuters. [...]
Comisia Europeană analizează o reorganizare majoră a arhitecturii sale de politică externă , cu miza de a concentra mai multă putere operațională într-un singur „super-departament” pentru relații externe, potrivit Digi24 . Schimbarea ar putea redesena liniile de comandă și competențele între Comisie și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) , condus de Kaja Kallas , într-un moment în care Bruxelles-ul caută să-și întărească influența internațională. Planul, descris de trei oficiali UE citați de POLITICO’s Brussels Playbook, este parte dintr-o revizuire internă amplă inițiată de Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Obiectivul declarat este creșterea capacității instituției de a acționa mai coerent și mai rapid în dosare externe. Ce se schimbă: un departament unic și mai „greu” în relații externe Una dintre opțiunile aflate pe masă este combinarea mai multor unități într-un singur departament puternic pentru relații externe. În scenariile discutate, noua structură ar putea include, integral sau parțial: componente ale Direcției Generale pentru Comerț (DG TRADE); componente ale Direcției Generale pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord (DG MENA). Aceeași sursă arată că mai există variante de reorganizare a direcțiilor generale pe criterii geografice sau tematice, însă detaliile sunt confidențiale, iar oficialii au vorbit sub protecția anonimatului. Calendar: discuții cu angajații pe 13 iulie, apoi informarea comisarilor O parte dintre propuneri urmează să fie prezentate angajaților Comisiei într-o reuniune generală programată pentru 13 iulie. Comisarii europeni ar urma să fie informați în săptămânile următoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei a încadrat demersul ca exercițiu intern de adaptare instituțională: „Scopul său este de a face organizația mai puternică, mai flexibilă și mai bine pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor europeni într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.” De ce contează: risc de fricțiuni instituționale cu SEAE, în paralel cu reforma Kallas Materialul indică faptul că, sub Ursula von der Leyen, Comisia a făcut pași pentru a-și consolida credibilitatea în politica externă, ceea ce a alimentat tensiuni cu SEAE, instituția care gestionează tradițional diplomația UE și este condusă de Înaltul Reprezentant, Kaja Kallas. În paralel, Kallas încearcă să întărească SEAE: a prezentat recent o nouă structură de conducere, în care fostul ministru olandez al Apărării Kajsa Ollongren a fost numită secretar general, înlocuind-o pe Belén Martínez Carbonell. Alte reforme în SEAE sunt așteptate după încheierea verii, potrivit informațiilor citate. [...]
Comisia Europeană cere accelerarea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova , după ce Chișinăul a bifat un nivel de implementare a reformelor care o plasează în fața altor state candidate, potrivit Digi24 . Mesajul are miză de reglementare: deschiderea „tuturor clusterelor” (grupuri de capitole de negociere) ar muta procesul într-o etapă mai tehnică, cu cerințe mai stricte pe justiție, anticorupție și guvernanță economică. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos , a transmis în plenul Parlamentului European că sprijinirea Republicii Moldova este „o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită” și a cerut deschiderea tuturor capitolelor de negociere „cât mai curând posibil”, informație atribuită de Digi24 agenției MOLDPRES. „Sprijinirea Republicii Moldova reprezintă o investiție într-o Europă mai puternică, mai sigură și mai unită.” De ce contează: ritmul reformelor devine argument pentru deschiderea clusterelor Marta Kos a invocat progresele din Planul de creștere, afirmând că Republica Moldova a atins un nivel de realizare de 93%, ceea ce ar plasa-o înaintea celorlalte țări candidate care beneficiază de astfel de planuri. În acest context, comisarul a spus că împărtășește opinia că ar trebui cerut Consiliului UE să deschidă toate clusterele „cât mai curând posibil”. Condițiile rămân: justiție, anticorupție, guvernanță economică În același timp, oficialul european a subliniat că Republica Moldova trebuie să continue reformele, în special în: justiție, combaterea corupției, guvernanță economică. Potrivit comisarului, aceste reforme sunt necesare pentru îndeplinirea „criteriilor intermediare” cerute înainte de deschiderea capitolelor de negociere. Unde este procesul acum: primul cluster deschis, următorul pe „Relații externe” Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri – Clusterul 1 „Valori fundamentale” – la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe Interguvernamentale UE–Republica Moldova , organizată la Luxemburg. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat că Republica Moldova a fost invitată să își prezinte poziția de negociere pentru Clusterul 6 „Relații externe”, în timpul Președinției irlandeze a Consiliului UE. Potrivit acesteia, autoritățile de la Chișinău spun că sunt pregătite pentru acest pas de mai bine de un an. [...]
