Știri
Știri din categoria Diverse
Șeful armatei ucrainene încearcă să limiteze efectele unui scandal intern asupra conducerii războiului, respingând ideea unui conflict personal cu fostul ministru al apărării și cerând ca disputa despre reforme să nu deturneze atenția de la front, potrivit Digi24.
Oleksandr Sîrski a scris într-un articol de opinie că nu este „în război cu ministerul”, ci „în război cu Rusia”, după ce Mihailo Fedorov a fost demis și l-a acuzat public pe comandantul-șef că s-ar opune reformelor din Ministerul Apărării și că ar alimenta diviziuni în armată.
În textul publicat de publicația militară „Militarnyi”, Sîrski avertizează că împărțirea oamenilor în tabere rivale riscă să distragă atenția de la războiul împotriva Rusiei și susține că relația cu Fedorov a fost una profesională, nu un conflict personal, chiar dacă au existat dezacorduri între comanda militară și Ministerul Apărării.
„Nu sunt în război cu ministerul. Sunt în război cu Rusia.”
Generalul spune că a fost surprins de felul în care a fost prezentată relația sa cu fostul ministru și își cere scuze dacă a jignit pe cineva, adăugând că poate fi „dur”.
Sîrski menționează pe scurt că divergențele au vizat, între altele, strategia militară, dronele, personalul, contractele, mobilizarea și plățile soldaților. El afirmă că dronele sunt „vitale”, dar nu pot înlocui artileria, apărarea aeriană și alte capacități de luptă.
Comandantul-șef neagă că Statul Major General s-ar fi opus Ministerului Apărării și spune că va coopera cu oricine va fi numit să conducă instituția. În final, își definește prioritatea drept conducerea războiului și sugerează că ar prefera să-și facă treaba „fără interviuri și articole de opinie”.
„Misiunea mea este războiul. Strategia, frontul, oamenii. Asta fac și voi continua să fac. De preferință, fără interviuri și articole de opinie.”
Recomandate
Rusia ratează masiv țintele de personal pentru trupele de drone , ceea ce obligă Ministerul Apărării să mute operatori din alte unități și riscă să slăbească capacitatea operațională pe alte segmente ale armatei, potrivit Digi24 . Într-o ședință a ministerului din 17 iulie, viceministrul Alexei Krivoruchko a spus că, în primele șase luni din 2026, peste 8.000 de specialiști au urmat pregătirea necesară pentru trupele de sisteme fără pilot (VBS). Totuși, potrivit calculelor Conflict Intelligence Team (CIT), raportat la graficul de recrutare aprobat, până la acel moment ar fi trebuit să fie aproximativ 34.400. Documente ale Ministerului Apărării citate în material arată că, până la finalul lui 2026, Rusia se aștepta să recruteze 78.800 de persoane în Forțele Aeriene, cu un accent major pe atragerea a 58.000 de oameni din rândul studenților, absolvenților cursurilor DOSAAF, foștilor militari din unități aeriene și al femeilor cu pregătire relevantă. De ce nu funcționează recrutarea și ce efecte produce CIT leagă eșecul de două cauze: scăderea generală a ritmului de recrutare în armata rusă (mai ales în primul trimestru din 2026) și ratarea campaniei de recrutare a studenților, pe care ministerul o considera principală. În pofida presiunilor, mulți studenți ar refuza să semneze contracte, de teamă că ar putea fi transferați ulterior în unități de asalt și că ar ajunge la un serviciu militar pe termen nelimitat. În paralel, pentru a acoperi lipsa de personal în VBS, Ministerul Apărării ar transfera operatori de drone din unități similare deja existente în forțele terestre, ceea ce, potrivit CIT, slăbește alte unități ale armatei. Practica este menționată ca fiind confirmată și de Jack Watling, cercetător principal la Institutul Regal Unit de Studii de Apărare (RUSI) , după o analiză a situației de pe front, în urma unei vizite recente în Ucraina. Materialul mai notează că bloggeri pro-război („z”) au semnalat, la rândul lor, recrutarea sub așteptări, inclusiv prin observații despre profilul celor care ajung să semneze contracte. [...]
Perchezițiile la infrastructura IT a Fidesz deschid un nou front de risc de reglementare și operare pentru actorii politici din Ungaria , prin posibilitatea confiscării „întregului sistem de comunicații” și a bazelor de date ale partidului, potrivit Digi24 . Formațiunea lui Viktor Orbán a anunțat, într-un comunicat publicat pe Facebook, că anchetatori de la Parchet s-au prezentat „fără să prevină” la centrul de date unde se află serverele partidului, cu intenția de a confisca sistemul de comunicații și bazele de date. Informația este relatată de AFP, citată de Digi24. Fidesz a calificat acțiunea drept „o tiranie care a atins un nou nivel” și a susținut că nu a existat „niciun precedent de acest fel” în Ungaria din 1990, de la sfârșitul comunismului. Context politic: schimbarea de putere și așteptarea unei poziții oficiale Viktor Orbán a pierdut puterea după 16 ani, fiind învins la alegerile legislative din aprilie, iar noul premier, conservatorul proeuropean Peter Magyar, a transmis tot pe Facebook că a aflat despre percheziții din anunțul Fidesz. „Așteptăm o declarație a parchetului” Magyar s-a angajat să destructureze sistemul construit de Orbán pentru a „acapara instituțiile țării” și să pună capăt corupției „devenită endemică” în Ungaria. La rândul său, Fidesz a descris aceste reforme drept „autocratice”, o acuzație care i-a fost formulată frecvent și lui Orbán în perioada în care era la guvernare. În acest moment, detaliile despre temeiul legal al perchezițiilor și obiectul exact al anchetei nu apar în materialul citat, iar o poziție a Parchetului este, potrivit premierului, încă așteptată. [...]
Escaladarea din Golf pune sub presiune rutele energetice și transportul maritim , după ce Iranul a atacat obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, iar un petrolier a fost lovit în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul loviturilor SUA asupra unor ținte din Iran, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Mișcările cresc riscul de întreruperi în aprovizionarea globală cu energie și în comerțul dincolo de Golful Persic. Prețurile petrolului au urcat cu aproape 2% pe fondul escaladării, deși semnale că Teheranul și Washingtonul ar dori reluarea dialogului diplomatic au limitat creșterile, notează Reuters. În paralel, houthiții din Yemen, aliniați cu Iranul, au anunțat un blocaj naval asupra Arabiei Saudite, deschizând un potențial nou front. Lovituri și ținte raportate în regiune Comandamentul Central al SUA a anunțat că a lovit centre de comandă militare iraniene, capacități maritime, baze de lansare pentru rachete și drone, precum și sisteme de apărare aeriană. Au fost raportate explozii în jurul orașului Shiraz, iar Konarak și Chabahar (coasta de sud), Khorramabad și o zonă civilă din afara orașului Abdanan (vest) au fost menționate ca ținte; ulterior, agenția IRNA a citat un oficial din Khorramabad care a spus că acolo nu a avut loc niciun atac. În replică, Iranul a atacat marți obiective americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Potrivit relatărilor: presa de stat iraniană a susținut că au fost vizate facilități de cazare ale personalului militar american de la baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain; armata iraniană a declarat că a lansat atacuri cu drone împotriva a trei baze militare americane din Kuweit; Garda Revoluționară a afirmat că a atacat o bază militară americană din Iordania, iar autoritățile iordaniene au spus că au interceptat și distrus cinci drone iraniene. Garda Revoluționară a mai afirmat că a vizat în Bahrain infrastructură aparținând companiei americane Amazon; nu au existat comentarii imediate din partea armatei americane, a autorităților din Bahrain sau a companiei, iar Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile. Semnale de stres pe transportul maritim și riscul de blocaje Agenția de securitate maritimă UKMTO a anunțat că un petrolier din Strâmtoarea Ormuz a semnalat că a fost lovit de un proiectil, iar echipajul a abandonat nava într-o barcă de salvare. Gărzile Revoluționare au declarat, separat, că două petroliere au luat foc în urma unor explozii în timp ce încercau să tranziteze ruta sudică a strâmtorii. Datele Kpler arată că luni doar patru nave de marfă au traversat strâmtoarea, majoritatea pe ruta nordică, în scădere de la șapte nave în ziua precedentă. Reuters mai relatează că Iranul ar fi exercitat presiuni asupra houthiților pentru a închide strâmtoarea Bab el-Mandeb, poarta către Marea Roșie, dacă SUA continuă să atace infrastructura energetică iraniană. Efecte operaționale în Kuweit: energie și apă Atacurile de luni asupra centralelor electrice și instalațiilor de desalinizare din Kuweit au dus la scoaterea din funcțiune a mai multor unități de producție „ca măsură de precauție”, iar reparațiile erau în curs, potrivit autorităților. Kuweitul a acuzat în ultimele zile Iranul că a bombardat centrale electrice și instalații de desalinizare, iar populației i s-a cerut să reducă consumul, în special cel pentru aer condiționat, pentru a menține alimentarea cu energie 24/7. Diplomație și avertizări de securitate Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că Teheranul a primit o propunere de încetare a focului pentru 10 zile, în încercarea de a salva armistițiul provizoriu. În același timp, Departamentul de Stat al SUA a emis o nouă „avertizare la nivel mondial” pentru cetățenii americani, invocând „tensiunile accentuate din Orientul Mijlociu”. Donald Trump a spus că loviturile americane au fost o răzbunare pentru moartea militarilor americani și a transmis un avertisment public Iranului: „De fiecare dată când Iranul ucide un soldat american, va plăti de multe ori pentru acea ucidere!” [...]
Atacul asupra unui petrolier civil în largul coastelor României readuce în prim-plan riscurile pentru transportul maritim din Marea Neagră , într-un context în care Kievul cere înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei și o reacție „pe măsura amenințării”, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga , a condamnat atacul asupra petrolierului de GNL „ Gas Lisbon ”, care se îndrepta către un port ucrainean, și a mulțumit României pentru intervenția de salvare a echipajului. Într-o postare pe X, el a descris incidentul drept o nouă dovadă că „Kremlinului nu-i pasă de dreptul maritim internațional” și a calificat acțiunea ca parte a „acțiunilor teroriste” ale Rusiei. „Suntem recunoscători României pentru operațiunea rapidă de salvare, pentru solidaritatea neclintită față de Ucraina și pentru înțelegerea clară că acțiunile iresponsabile ale Federației Ruse amenință securitatea în întreaga regiune a Mării Negre.” Sîbiga a mai spus că Ucraina vrea să aprofundeze cooperarea cu România și cu alți parteneri pentru consolidarea securității în Marea Neagră și a cerut măsuri mai dure împotriva Rusiei. „Reacția trebuie să fie pe măsura amenințării. Sancțiuni mai severe. O presiune mai mare asupra Rusiei. Răspundere deplină pentru fiecare act de agresiune. Agresorul trebuie obligat să pună capăt războiului.” Ce s-a întâmplat și care este contextul Președintele României a anunțat marți că un petrolier sub pavilionul Liberiei a fost lovit în largul coastelor românești. Nava se îndrepta din portul egiptean Alexandria către orașul ucrainean Reni, de pe Dunăre. Echipele de salvare române au evacuat întregul echipaj, însă printre marinari se află și răniți, conform informațiilor prezentate. Incidentul vine după un alt atac menționat de aceeași sursă: duminică, Rusia ar fi lovit cu rachete nava civilă „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, în largul Odesei, vas care transporta cereale. Administrația Porturilor Maritime din Ucraina a anunțat că 10 persoane au murit în acel incident. De ce contează: presiune pe securitatea rutelor maritime Mesajul Kievului leagă direct atacurile de securitatea regională și de funcționarea rutelor maritime din Marea Neagră, inclusiv a celor către porturi ucrainene. În acest cadru, România apare ca actor operațional în gestionarea urgențelor din proximitatea graniței maritime, iar Ucraina împinge tema către un răspuns internațional mai dur, centrat pe sancțiuni și presiune politică asupra Rusiei. [...]
Apple testează un iPhone aniversar cu ecran de aproape 7 inch, semn că pregătește o repoziționare a gamei Pro Max spre format „phablet” , potrivit Android Headlines , care citează informații din zona de zvonuri despre modelul de 20 de ani al iPhone. Miza practică a unui astfel de salt de dimensiune este una operațională: un ecran mai mare schimbă ergonomia, modul de utilizare și, implicit, segmentul de clienți vizat de vârful de gamă. În același timp, mutarea ar apropia și mai mult iPhone-ul Pro Max de teritoriul ocupat tradițional de telefoane Android cu diagonale foarte mari. Ce spune scurgerea de informații: 6,96 inch, posibil cel mai mare ecran de pe un iPhone Conform informațiilor preluate și de GSMArena , tipsterul Digital Chat Station susține că Apple testează un panou de 6,96 inch pentru un viitor model, asociat în zvonuri cu „iPhone 20 Pro Max”. Dacă se confirmă, ar fi cel mai mare ecran folosit până acum pe un iPhone. Diferența față de generația curentă ar fi mică în cifre (0,06 inch, conform aceleiași surse), însă ar consolida direcția de creștere a diagonalei pe modelul Pro Max, fără a schimba neapărat proporțiile ecranului: tipsterul afirmă că telefonul ar păstra același raport de aspect ca predecesorul, ceea ce ar trebui să mențină un nivel similar de confort la utilizare. Context: redesign major și tehnologii „sub ecran”, încă la nivel de zvon În același pachet de informații vehiculate pentru iPhone-ul aniversar apar și alte elemente, tot neconfirmate oficial: un redesign important pentru gama Pro, un ecran „edge-to-edge” cu margini curbate pe toate laturile și butoane „solid-state” (butoane fără cursă mecanică, care simulează apăsarea prin vibrații). Separat, scurgeri recente menționează posibilitatea introducerii Face ID sub ecran, îmbunătățiri ale protecției Ceramic Shield pe laterale, baterii de până la 6.000 mAh și încărcare wireless inversă. Toate aceste detalii rămân, deocamdată, la nivel de informații din lanțul de zvonuri, fără confirmare din partea Apple. În lipsa unor date oficiale, singura concluzie solidă este direcția testată: dacă Apple împinge Pro Max spre aproape 7 inch, iPhone-ul aniversar ar putea deveni un produs mai clar orientat către consum media și productivitate pe ecran mare, nu doar către fotografie și performanță. [...]
Schimbul de acuzații dintre PSD și USR mută disputa despre autostrăzi în zona controlului politic asupra Ministerului Transporturilor , pe fondul unei perioade de interimat după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat marți, 21 iulie, la Parlament, că în ultimele trei luni „nu a fost dat în circulație nici măcar un kilometru de autostradă” și a susținut că fostul ministru USR al Transporturilor, Cătălin Drulă , ar conduce „din umbră” ministerul, deși portofoliul este deținut oficial, ca interimar, de Radu Miruță. Contextul invocat de publicație este că Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai. În declarațiile citate, Grindeanu a afirmat că anul acesta ar fi trebuit să fie cel cu „peste 250 de kilometri” de autostradă dați în circulație și a cerut, în termeni polemici, verificarea „registrului de intrare și ieșire” de la Ministerul Transporturilor, sugerând că Drulă ar fi prezent frecvent în instituție. Tot el i-a transmis lui Miruță să „nu asculte” de Drulă, pe care l-a acuzat că „a condus prost” ministerul. Contactat de Libertatea, Cătălin Drulă a respins acuzațiile și a susținut că Grindeanu „prezintă simptome clasice de sevraj”, pe fondul „decuplării PSD de la banul public” de aproape trei luni. Drulă a adăugat că este „în concediu, cu familia” și a spus că își încurajează colegii din USR care „se ocupă de ministerul Transporturilor”. Disputa are loc într-un moment în care Ministerul Transporturilor funcționează cu un ministru interimar, iar tema kilometrilor de autostradă devine, din nou, instrument de atac politic și de contestare a influenței reale asupra deciziilor din instituție. În material nu sunt prezentate date oficiale care să confirme sau să infirme, independent, afirmațiile privind inaugurările din ultimele trei luni. [...]
