Știri
Știri din categoria Diverse
Serena Williams își calibrează revenirea după patru ani și amână decizia pentru Wimbledon. Potrivit Mediafax, fosta lideră mondială a spus că prestația de la primul meci oficial după aproape patru ani de absență a fost „decentă”, subliniind dificultatea readaptării, mai ales pe iarbă.
Americanca, în vârstă de 44 de ani, a revenit marți în circuit în proba de dublu la turneul pe iarbă de la Queen’s Club (Londra). Întrebată cum își evaluează evoluția, a spus că a fost doar „satisfăcătoare”, raportat la perioada lungă de inactivitate.
„Revenirea pe iarbă nu este probabil cel mai ușor lucru după patru ani. Per ansamblu, cred că a fost decent.”
Williams a jucat alături de canadianca Victoria Mboko (19 ani), iar cele două au câștigat cu 7-6 (2), 6-2 în fața perechii Nicole Melichar-Martinez / Erin Routliffe, cap de serie numărul trei al turneului. Sportiva a spus că s-a simțit bine pe teren și că relația de joc a venit „foarte natural”, deși nu mai evoluaseră împreună.
„A fost foarte distractiv. M-am simțit foarte bine jucând cu Victoria. Nu mai evoluaserăm niciodată împreună, dar totul a venit foarte natural.”
Williams a remarcat și faptul că participarea la Queen’s Club are o încărcătură specială pentru ea, întrucât nu avusese ocazia să joace acolo în trecut, competiția feminină revenind în calendarul WTA abia anul trecut.
„Nu am avut niciodată șansa să joc aici, pentru că era întotdeauna doar pentru bărbați. A fost foarte special să joc într-un loc atât de emblematic.”
Serena Williams a precizat că nu a decis încă dacă va participa la Wimbledon, turneu care începe pe 29 iunie, și că își va lua timpul necesar.
„O iau zi cu zi. Mai am puțin timp să decid, iar organizatorii au fost extraordinari oferindu-mi spațiul și timpul necesare pentru a lua această decizie.”
Ultimul ei meci oficial înainte de această revenire fusese în septembrie 2022, la US Open. Conform aceleiași surse, Williams urmează să joace și la turneul de la Berlin săptămâna viitoare.
Recomandate
Repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților a fost schimbată înainte de termen , iar mutarea riscă să ajungă la Curtea Constituțională după ce PNL și USR au acuzat încălcarea regulamentului și a Constituției, potrivit Știrile Pro TV . Noua sesiune parlamentară a început cu o rocadă în Biroul Permanent al Camerei Deputaților: PNL și USR au pierdut câte o funcție, în favoarea unor aleși de la AUR și SOS România. Liberalii și USR susțin că schimbarea ar fi fost făcută „în avans” pentru a securiza voturi pentru un viitor guvern PSD, acuzație respinsă atât de social-democrați, cât și de liderul AUR. De ce contează: disputa se mută pe terenul regulilor și al CCR În semn de protest, PNL și USR au boicotat activitățile din Camera Deputaților și anunță sesizare la Curtea Constituțională. Miza este modul în care sunt împărțite funcțiile de conducere din Cameră și dacă majoritatea care a votat schimbarea a respectat cadrul procedural. Regulamentul Camerei Deputaților prevede că membrii Biroului Permanent se aleg pe baza ponderii grupurilor parlamentare și a negocierii dintre liderii politici. Cum s-a ajuns la rocadă „mai devreme” Conform materialului, la începutul mandatului parlamentar din 2024, partidele din fosta coaliție au avut o înțelegere privind repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent. În baza acesteia, în ultima sesiune – menționată ca fiind cea din 2028 – PNL și USR ar fi urmat să cedeze câte un loc către AUR și SOS România. Schimbarea a fost însă votată mai devreme, cu sprijinul PSD, AUR, SOS România, Uniți pentru România, minoritățile naționale și UDMR. Acuzații de „plată în avans” și negocieri recunoscute de SOS România USR și PNL susțin că posturile ar reprezenta o „plată în avans” pentru susținerea unui guvern condus de PSD. În același timp, AUR neagă existența unui acord. „Nu există niciun acord. Nu am promis nimic nimănui. Doamne ferește, noi nu suntem pentru funcții.” — George Simion, președintele AUR Din partea PSD, deputatul Alexandru Ghigiu a spus că procedura a fost „cât se poate de regulamentară” și că a existat o discuție între liderii de grup. În schimb, aleșii SOS România au recunoscut că Diana Șoșoacă a negociat poziția, fără a detalia conținutul negocierii. „Negocierea nu înseamnă că vom da un vot, da? Negocierea are la bază niște elemente care nu pot fi date publicității de către mine, nu sunt președintele partidului.” — Verginia Vedinaș, SOS România Poziția UDMR: vot pentru a nu pierde propriul post UDMR își justifică votul prin nevoia de a-și proteja propria poziție din Biroul Permanent. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, afirmă că discuțiile vizau inclusiv posibilitatea ca UDMR să nu mai aibă funcția de chestor în toate sesiunile și că votul a fost dat pentru menținerea locului. Tot el apreciază că PSD ar fi urmărit, prin această mișcare, votul pe viitorul guvern. Situația din Biroul Permanent și disproporția invocată în context În acest moment, PNL, USR, UDMR și SOS România au fiecare câte un reprezentant în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, deși, potrivit datelor din material, PNL are 54 de deputați, USR 40, UDMR 21, iar SOS România 13. Ce urmează, conform informațiilor disponibile: sesizarea anunțată la Curtea Constituțională și continuarea disputei politice privind legalitatea și legitimitatea rocadei. [...]
Schimbarea de CEO la Apple vine cu un prim test public pe 9 septembrie , când compania are programat un eveniment major, anunțat intern ca „fenomenal” de noul director general, John Ternus , potrivit Mobilissimo . Ternus a preluat funcția pe 1 septembrie, după încheierea mandatului de 15 ani al lui Tim Cook. Cook rămâne în companie, în rolul de Executive Chairman al consiliului de administrație, așa cum Apple comunicase încă din aprilie. Evenimentul Apple din 9 septembrie este confirmat separat de companie și este programat la ora 20:00 (ora României). În mesajul intern citat de The Verge, Ternus nu intră în detalii despre produsele care vor fi prezentate, dar îl descrie drept o „lansare uriașă”. Ce se știe și ce rămâne la nivel de zvon Apple nu a anunțat oficial gama de produse pentru 9 septembrie. În material sunt menționate, ca așteptări din zona zvonurilor: iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max; un prim iPhone pliabil, vehiculat sub numele iPhone Ultra; modele noi de Apple Watch; AirPods 5. De ce contează: primul „moment de piață” pentru Ternus Pentru John Ternus, evenimentul din 9 septembrie este primul test public în noul rol, după o carieră asociată în principal cu hardware-ul: a intrat la Apple în 2001 și a ajuns să conducă divizia Hardware Engineering. În paralel, în lunile dinaintea numirii au circulat informații despre o posibilă „resetare” a modului în care Apple gestionează designul, ceea ce pune presiune suplimentară pe direcția pe care o va imprima produselor pe termen mai lung. Promisiuni, dar fără proiecte confirmate În mesajul către angajați, Ternus vorbește și despre produse aflate deja în dezvoltare, respectiv despre unele care „încă nu au fost imaginate”. Totuși, formularea nu confirmă proiecte concrete: dispozitive precum AirPods cu camere, roboți pentru casă sau alte produse vehiculate recent rămân, în acest punct, la nivel de informații raportate sau zvonuri, nu angajamente explicite ale noului CEO. [...]
PSD deschide ușa unui vot AUR pentru învestirea guvernului , fără a discuta o coaliție formală, în scenariul în care Sorin Grindeanu ar fi desemnat premier, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de deputatul PSD Mihai Ghigiu, indică o strategie de construire a unei majorități prin voturi „la vedere”, cu impact direct asupra stabilității politice și a capacității de guvernare. Ghigiu a spus, miercuri, la Parlament, că PSD ar încerca să negocieze „cu fiecare grup politic de bună credință” un viitor guvern, dacă partidul ar primi funcția de premier sau dacă președintele PSD, Sorin Grindeanu, ar fi desemnat premier. Declarațiile au fost consemnate de News.ro, citat de Digi24. Voturi „de la AUR”, dar fără înțelegere politică Întrebat dacă asta ar însemna discuții inclusiv cu AUR și SOS România, deputatul PSD a nuanțat că ar exista discuții „cu colegii”, nu neapărat cu partidul AUR, invocând pozițiile conducerii AUR, „pe care noi, în multe momente, nu o putem agrea”. În același timp, Ghigiu a afirmat că, dacă parlamentari AUR ar dori să voteze guvernul, „este normal” să se întâmple acest lucru. Argumentul PSD: mandatul parlamentarului nu este „imperativ” Ghigiu a susținut că PSD nu va face „niciun fel de înțelegere, coaliție, colaborare” cu AUR, dar că ar cere tuturor parlamentarilor, inclusiv celor de la AUR, să voteze un guvern „cu puteri depline”, invocând responsabilitatea față de România. Deputatul a mai argumentat că parlamentarii, potrivit Constituției, nu au „ mandat imperativ ” (adică nu pot fi obligați să voteze într-un anumit fel), iar votul ar trebui să țină de „propriile lor conștiințe”. „Nu vom face niciun fel de înţelegere, coaliţie, colaborare, cum vreţi, cu partidul AUR. Am spus că vom ruga toţi parlamentarii, inclusiv de la AUR, dacă au, să zic aşa, responsabilitate faţă de România, să voteze un guvern cu puteri depline.” În logica PSD, miza este obținerea unui vot suficient pentru învestire, chiar și în lipsa unei formule de coaliție cu AUR, ceea ce ar putea redesena temporar raporturile de putere din Parlament în jurul unui guvern condus de Sorin Grindeanu, dacă acesta va fi desemnat. [...]
Reconfigurarea majorității din Camera Deputaților riscă să schimbe regulile de împărțire a funcțiilor-cheie , după ce PSD ar fi semnat un nou acord cu AUR, S.O.S. România și grupul minorităților naționale pentru funcțiile din Biroul permanent , potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , spune că UDMR a aflat despre înțelegere abia la începutul plenului de marți și că formațiunea nu a semnat noul acord. În declarațiile făcute miercuri la Parlament, Csoma Botond a susținut că înțelegerea inițială, semnată la începutul mandatului (decembrie 2024) între PSD, PNL, USR și UDMR, prevedea alocarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata întregului mandat, iar la începutul fiecărei sesiuni se vota o hotărâre în baza acelui acord. Potrivit lui, acest aranjament „s-a schimbat” prin noua majoritate. „PSD a format o nouă majoritate şi noi am aflat în plen de acest acord. Noi nu l-am semnat.” Miza: funcțiile din Biroul permanent și conducerile de comisii Csoma Botond afirmă că UDMR are „o singură funcție de chestor” în Biroul permanent pe parcursul tuturor sesiunilor parlamentare din mandat și că, în discuții, ar fi apărut ideea ca UDMR să nu păstreze această poziție în toate sesiunile. Totodată, spune că au fost aduse în discuție și conducerile unor comisii din Camera Deputaților, inclusiv Comisia de politică externă, unde ar fi existat interes din partea AUR pentru conducere. În acest context, liderul deputaților UDMR a explicat că a votat proiectul de hotărâre pentru a menține funcția de chestor, insistând că nu a votat „cu AUR sau cu S.O.S.” și nici „împotriva PNL sau USR”. Rocada funcțiilor de secretar: AUR și S.O.S. „au devansat” Potrivit lui Csoma Botond, PNL și USR nu ar fi pierdut funcțiile de secretar, ci acestea ar fi fost mutate în ultima sesiune a mandatului. El a spus că, în acordul din 2024, AUR și S.O.S. urmau să primească funcțiile de secretar în ultima sesiune, însă acum „s-a făcut această rocadă” și „au devansat”. Legătura cu votul pe Guvern, doar la nivel de ipoteză Csoma Botond a avansat ideea că mișcarea PSD ar putea avea legătură cu viitorul vot privind Guvernul, dar a precizat explicit că este doar o ipoteză, nu o afirmație „factuală”. El a mai spus că, la un eventual vot pentru Guvern, UDMR ar lua în calcul persoana premierului desemnat, majoritatea care s-ar putea forma și programul de guvernare, menționând că, dacă ar include „extremiștii”, UDMR nu ar vota. În același context, deputatul UDMR a atras atenția că România nu ar avea Guvern „de patru luni” și a reafirmat că un premier tehnocrat ar avea dificultăți de autoritate asupra unui Executiv format din miniștri politici. De asemenea, a respins acuzația că UDMR ar fi participat la „noua majoritate”, spunând că formațiunea nu a făcut parte din acest aranjament. [...]
USR acuză o „reconfigurare” a conducerii Camerei Deputaților care avantajează AUR și SOS , după ce doi reprezentanți ai USR și PNL au fost înlocuiți în Biroul Permanent , iar Cătălin Drulă pune public responsabilitatea pe votul UDMR, potrivit Digi24 . Liderul USR a publicat miercuri un mesaj în limba maghiară pe Facebook, adresat comunității maghiare, în care susține că UDMR a votat marți, alături de PSD, schimbarea a doi membri PNL și USR din conducerea Camerei Deputaților cu membri AUR și SOS. Drulă afirmă că, în urma acestei decizii, partidele pe care le numește „extremiste” ar avea acum o pondere mai mare în conducerea Camerei decât USR și PNL, deși, arată el, USR+PNL au mai mulți deputați decât AUR+SOS. „De ce a ajutat UDMR extremismul să capete putere și mai mare? Aceasta este o întrebare pe care alegătorii trebuie să o pună reprezentanților lor în Parlamentul României”, a scris Cătălin Drulă, în mesajul publicat în maghiară. Ce reclamă USR și PNL după votul din Biroul Permanent Contextul este alegerea noului Birou Permanent al Camerei Deputaților. Digi24 notează că PNL a acuzat PSD că a atribuit AUR un post de secretar care, în opinia liberalilor, revenea PNL și că situația ar indica o înțelegere PSD–AUR și formarea unei noi majorități parlamentare. Și USR a susținut că reprezentanți ai USR și PNL din Biroul Permanent au fost înlocuiți cu reprezentanți AUR și SOS. Ce urmează USR și PNL au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională hotărârea Camerei Deputaților privind schimbările din conducere. În paralel, cele două partide au anunțat și boicotarea activității de miercuri din Camera Deputaților, potrivit informațiilor din aceeași relatare. [...]
Doar 54% dintre românii chestionați au auzit de RoPay , un semnal că adopția unei scheme locale de plăți instant rămâne limitată de nivelul de informare, deși utilizarea serviciilor bancare digitale este deja răspândită, potrivit Wall-Street . Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank , pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, „reprezentativ pentru utilizatorii de internet”, conform băncii. Structura eșantionului: 60% salariați, peste 80% în mediul urban, iar 58% cu studii superioare sau postuniversitare. RoPay: notorietate la limită, în timp ce bankingul digital e deja uzual În ceea ce privește utilizarea serviciilor bancare digitale, 51% dintre respondenți spun că folosesc curent (săptămânal sau mai des) Internet Banking sau Mobile Banking. Alți 21% le folosesc rar/ocazional, iar 28% nu le utilizează deloc. Pe acest fundal, 54% dintre persoanele chestionate spun că au auzit de RoPay, descris ca serviciu românesc de plăți și transferuri care permite realizarea operațiunilor direct din aplicațiile de mobile banking. Schema RoPay a fost lansată inițial în 2024 și permite inițierea plăților direct din aplicațiile de mobile banking, inclusiv la POS, prin: scanarea codurilor QR; identificarea beneficiarului după numărul de telefon; tehnologii de tip deep-link (trimitere directă către o acțiune în aplicație); contactless, potrivit Băncii Naționale a României (menționată în articol). Cardul domină online-ul, iar telefonul câștigă teren în magazine La cumpărături online, aproape 80% dintre respondenți au utilizat cardul bancar pentru plată. Pentru facturile lunare, 59% spun că folosesc constant cardul sau un cont bancar. În magazinele fizice, 49,38% dintre respondenți folosesc Google Pay sau Apple Wallet pentru a plăti direct cu telefonul. Ca obicei de plată: 39,36% folosesc atât numerar, cât și cardul sau telefonul; 30% plătesc doar cu cardul sau telefonul; aproximativ un sfert folosesc exclusiv numerar; puțin peste 6% fac plăți doar cu telefonul prin scanarea unui cod QR. Buget personal și economisire: monitorizare lunară, preferință pentru depozite La nivel de gestionare a bugetului, 67% dintre respondenți spun că își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile. Puțin peste 15% fac acest lucru doar în anumite luni, iar circa 17% își monitorizează bugetul rareori sau niciodată. Pentru economii, cele mai frecvente opțiuni indicate sunt: depozite bancare: puțin peste 26%; conturi curente: 20,53%; numerar în lei: 18,63%; economii în valută (euro sau dolari): puțin peste 17%; acțiuni sau fonduri de investiții: peste 16%; criptomonede: puțin peste 1%. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ritmul efectiv de utilizare a RoPay (nu doar notorietate), concluzia sondajului rămâne una de etapă: infrastructura și obiceiurile digitale cresc, dar RoPay încă nu a trecut de pragul de „serviciu cunoscut de majoritate” în rândul utilizatorilor de internet. [...]
