Știri
Știri din categoria Diverse
Doar 54% dintre românii chestionați au auzit de RoPay, un semnal că adopția unei scheme locale de plăți instant rămâne limitată de nivelul de informare, deși utilizarea serviciilor bancare digitale este deja răspândită, potrivit Wall-Street.
Sondajul a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion de circa 1.200 de respondenți din toată țara, „reprezentativ pentru utilizatorii de internet”, conform băncii. Structura eșantionului: 60% salariați, peste 80% în mediul urban, iar 58% cu studii superioare sau postuniversitare.
În ceea ce privește utilizarea serviciilor bancare digitale, 51% dintre respondenți spun că folosesc curent (săptămânal sau mai des) Internet Banking sau Mobile Banking. Alți 21% le folosesc rar/ocazional, iar 28% nu le utilizează deloc.
Pe acest fundal, 54% dintre persoanele chestionate spun că au auzit de RoPay, descris ca serviciu românesc de plăți și transferuri care permite realizarea operațiunilor direct din aplicațiile de mobile banking.
Schema RoPay a fost lansată inițial în 2024 și permite inițierea plăților direct din aplicațiile de mobile banking, inclusiv la POS, prin:
La cumpărături online, aproape 80% dintre respondenți au utilizat cardul bancar pentru plată. Pentru facturile lunare, 59% spun că folosesc constant cardul sau un cont bancar.
În magazinele fizice, 49,38% dintre respondenți folosesc Google Pay sau Apple Wallet pentru a plăti direct cu telefonul. Ca obicei de plată:
La nivel de gestionare a bugetului, 67% dintre respondenți spun că își urmăresc lunar veniturile și cheltuielile. Puțin peste 15% fac acest lucru doar în anumite luni, iar circa 17% își monitorizează bugetul rareori sau niciodată.
Pentru economii, cele mai frecvente opțiuni indicate sunt:
În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ritmul efectiv de utilizare a RoPay (nu doar notorietate), concluzia sondajului rămâne una de etapă: infrastructura și obiceiurile digitale cresc, dar RoPay încă nu a trecut de pragul de „serviciu cunoscut de majoritate” în rândul utilizatorilor de internet.
Recomandate
Angela Merkel avertizează că lipsa compromisului blochează guvernarea și pune presiune pe capacitatea unei democrații de a livra reforme, într-un context în care majoritățile „absolute” devin tot mai rare, potrivit Digi24 . Fosta cancelară germană, aflată marți la Ateneul Român pentru lansarea volumului „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, a spus că își dorește ca România „să aibă din nou un premier ales” și și-a exprimat încrederea că va fi găsit un compromis care să ducă la formarea unui guvern, conform Agerpres. Într-un dialog public cu diplomatul Emil Hurezeanu, Merkel a legat dificultatea formării majorităților de presiunea crescândă din mediile sociale și digitale, unde „valoarea compromisului” este tot mai contestată. De ce contează: fără compromis, reformele devin greu de susținut politic Merkel a descris mecanismul prin care democrațiile ajung să încetinească deciziile: pentru orice reformă, guvernarea are nevoie de o majoritate, iar asta presupune negocieri și concesii între partide și chiar în interiorul aceluiași partid. Ea a admis că i s-a reproșat, în Germania, că a făcut „multe lucruri mult prea încet”, dar a argumentat că ritmul este adesea consecința directă a nevoii de a construi sprijin politic. În același context, a invocat presiunea electorală care poate bloca schimbările în domenii sensibile – sănătate, fiscalitate, pensii – și a criticat modul în care partidele populiste pot promite creșteri sau beneficii fără a explica finanțarea. Ca exemplu, a menționat dezbaterea din Germania privind nivelul pensiilor și o poziție atribuită AfD, despre care a spus că avansează un nivel mai ridicat fără a răspunde la întrebarea „de unde să vină banii”. Mesaj pentru România: stabilitatea politică depinde de capacitatea de a negocia Fosta cancelară a spus că își dorește ca în România să existe suficienți actori politici dispuși să se „pună împreună”, argumentând că nu este realist ca o țară să meargă la alegeri „de două ori pe an”. În același timp, a apreciat că România „a realizat mult în ultimele decenii”, chiar dacă nu întotdeauna „la viteza dorită”, și a insistat că problemele rămase cer lideri dispuși la compromis. În intervenția sa, Merkel a mai susținut că atenția publică în mediile digitale se concentrează disproporționat pe „ceva ce nu funcționează”, ceea ce amplifică tensiunile și reduce spațiul pentru soluții negociate. [...]
Zelenski avertizează că zborurile prin Rusia devin un risc operațional major , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al planului Ucrainei de a lansa până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță, potrivit Digi24 . Mesajul vizează direct companiile aeriene și asigurătorii care continuă să opereze rute către aeroporturi din Rusia. În declarațiile sale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că spațiul aerian rus devine „complet nesigur” și a cerut ca avertismentul să fie luat în calcul de operatorii care folosesc rutele și aeroporturile rusești, inclusiv cele din Moscova și Sankt Petersburg. „Spațiul aerian rus devine complet nesigur.” Ce se schimbă pentru companiile aeriene și asigurători Unghiul principal al mesajului este unul operațional: riscul de securitate ar urma să crească într-un mod care poate afecta deciziile de rutare și acoperirea de asigurare pentru zborurile care tranzitează sau au ca destinație Rusia. Zelenski a transmis avertismentul către: companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus; asigurătorii; actorii care „încă folosesc aeroporturile principale din Rusia”. „Cerul infestat de drone nu este un loc potrivit pentru aviația civilă.” Contextul: obiectivul de „până la 1.000 de drone pe zi” Avertismentul vine la câteva zile după ce Zelenski a anunțat că a stabilit ca obiectiv producția și utilizarea de până la 1.000 de drone pe zi pentru lovituri la distanță asupra Rusiei, informație atribuită de Digi24 publicației Meduza . Liderul ucrainean a susținut că Ucraina nu urmărește să pună în pericol aviația civilă, dar că intensificarea atacurilor va schimba „semnificativ” situația din spațiul aerian rusesc. Ce urmează Zelenski a mai spus că Ministerul ucrainean de Externe și alte instituții ale statului vor transmite organizațiilor internaționale informații despre riscurile asociate utilizării spațiului aerian rus și a cerut ambasadorilor străini să ducă mesajul către guvernele lor. În lipsa unor măsuri concrete anunțate de autorități sau de industrie în acest material, rămâne de văzut dacă avertismentul va duce la ajustări de rute sau la schimbări în condițiile de asigurare pentru zborurile legate de Rusia. [...]
Eșecurile repetate ale „Starlink-ului rusesc” riscă să frâneze capacitatea Moscovei de a susține operațiuni militare bazate pe drone și lovituri la distanță , într-un moment în care Rusia încearcă să-și construiască o constelație de sateliți care ar putea crește precizia atacurilor asupra Ucrainei, potrivit Digi24 . Programul „Rassvet”, prezentat ca o alternativă internă la Starlink, a bifat un nou episod problematic: niciunul dintre cei 16 sateliți lansați pe 19 iulie nu a ajuns pe orbita operațională planificată, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) , care citează date ale serviciului de urmărire N2YO. Majoritatea se află la 300–400 km altitudine, sub ținta de 870 km, iar cel puțin doi par să se îndrepte spre reintrarea în atmosferă. De ce contează: impact operațional în războiul din Ucraina Miza nu este doar una tehnică. Rusia urmărește o rețea care să ofere comunicații pentru operațiuni militare și să sprijine folosirea dronelor și a rachetelor împotriva Ucrainei. Sateliții aflați prea jos sunt afectați de rezistența atmosferică, consumă mai repede combustibil și au o durată de viață mai scurtă, ceea ce reduce șansele ca sistemul să funcționeze la parametrii planificați. În paralel, internetul prin satelit a devenit o infrastructură critică în conflict: accesul Ucrainei la Starlink a susținut utilizarea dronelor, coordonarea artileriei și menținerea comunicațiilor în zone unde infrastructura terestră a fost distrusă. În acest context, o constelație Rassvet funcțională ar putea extinde capacitatea Rusiei de a lovi mai departe și mai precis. Capacitate limitată, dar utilă: ferestre de conectivitate Problemele nu au început în iulie. La lansarea anterioară, din 24 martie, 12 din 16 sateliți au atins altitudinea prevăzută de 550 km și se află încă acolo, potrivit ISW. Aceștia ar oferi deja forțelor ruse două ferestre zilnice de conectivitate cu terminalele de la sol, cu o durată totală de până la 90 de minute deasupra Ucrainei. ISW avertizează că și această capacitate limitată poate conta operațional: sateliții existenți ar putea permite atacuri mai precise cu sisteme fără pilot controlate de la distanță, în intervalele în care conexiunea este disponibilă. Cu alte cuvinte, Rusia nu ar avea nevoie ca întreaga constelație să fie complet operațională pentru a produce efecte pe câmpul de luptă. Obstacolul de scalare: rachete puține, lansări scumpe Programul este dezvoltat de Bureau 1440 , companie care intenționează „zeci” de lansări suplimentare pentru a trimite pe orbită încă sute de sateliți. Totuși, atingerea unei conectivități continue ar necesita, potrivit lui Serhii Beskrestnov (la acel moment consilier al ministrului ucrainean al Apărării), cel puțin 200–250 de sateliți pe orbită. Una dintre constrângerile majore este dependența de racheta Soyuz-2.1b, descrisă de ISW drept o resursă „costisitoare și rară”. Din 2022, Rusia ar fi efectuat doar șase până la opt lansări Soyuz-2.1b pentru toate misiunile spațiale și comerciale. În calculele ISW, ritmul actual ar permite lansarea a cel mult 128 de sateliți Rassvet în patru ani, doar dacă fiecare lansare reușește și rachetele nu sunt redirecționate către alte misiuni. Până acum, 37,5% dintre sateliții Rassvet lansați au ajuns la o altitudine operațională sustenabilă. Presiune suplimentară: lovituri asupra infrastructurii de lansare Pe lângă dificultățile tehnologice și logistice, Ucraina ar fi început să lovească obiective asociate programului, într-o încercare de a-i încetini dezvoltarea. În noaptea de 14 spre 15 august, forțele ucrainene au lovit Centrul Spațial și de Rachete Progress, producător de vehicule de lansare Soyuz. O altă lovitură a fost încercată la cosmodromul Plesețk pe 23 august, cu două zile înaintea unei lansări Soyuz-2.1b despre care s-a relatat că transporta un satelit GLONASS-K1. ISW avertizează că astfel de atacuri pot afecta atât oferta limitată de vehicule de lansare, cât și infrastructura rară necesară pentru plasarea sateliților pe orbită — un risc direct pentru ritmul și amploarea programului Rassvet. [...]
Președintele Nicușor Dan ia în calcul să desemneze premierul chiar și fără o majoritate parlamentară confirmată , o schimbare de abordare care prelungește incertitudinea politică și riscă să întârzie formarea unui guvern funcțional, potrivit Digi24 , care citează surse politice. În această săptămână ar urma să aibă loc consultări oficiale, spun aceleași surse, deși după ultima rundă nu a fost făcută nicio desemnare. Până la următoarea rundă de discuții – care ar putea avea loc miercuri sau joi – sunt așteptate întâlniri între președinte și fiecare lider politic din fosta coaliție. De ce contează: desemnare fără „dovada” majorității, cu risc de blocaj la învestire La începutul crizei politice, Nicușor Dan ar fi condiționat desemnarea de existența unei majorități „solide”, însă acum ar fi dispus să facă nominalizarea „cu sau fără” dovada unei majorități parlamentare. Contextul invocat de Digi24 este că, în prezent, nu există o majoritate în Parlament, iar propunerile publice – atât dinspre PSD, cât și dinspre partidele de dreapta – nu ar reuși să strângă voturile necesare pentru trecerea unui guvern. Indiferent de concluziile discuțiilor, șeful statului ar fi pregătit să facă o nominalizare, conform surselor citate. Numele vehiculate și pozițiile partidelor Potrivit informațiilor prezentate, președintele ar prefera un premier independent, dar varianta este descrisă ca „destul de greu” de realizat. În același timp, nu ar fi exclusă nici opțiunea Sorin Grindeanu , în scenariul în care PSD ar veni „cu toate voturile necesare” pentru învestire. Digi24 mai notează că, dintre numele vehiculate recent, „poate singurul” rămas în joc ar fi Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, însă nici el nu ar strânge o majoritate. În același timp, consilierii prezidențiali Eugen Tomac și Radu Burnete „nu mai sunt în calculele” de la Palatul Cotroceni , potrivit acelorași surse. UDMR a transmis că nu oferă „un cec în alb” pentru o altă formulă, decât cea pe care o propune: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca exporturile de petrol din Golf ridică riscul unui nou șoc pe piața energiei , în condițiile în care Teheranul avertizează că va răspunde militar dacă SUA își intensifică blocada maritimă, potrivit Știrile Pro TV . Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf , a transmis într-un mesaj video difuzat de presa iraniană că, din perspectiva dreptului internațional, o blocadă navală este echivalentă cu un act de război, informație atribuită de publicație agenției EFE, preluată de Agerpres. „Dacă intensifică blocada, fără îndoială că noi vom da un răspuns militar.” „Dacă intenţia inamicului este să ne împiedice să exportăm petrol din Golful Persic, atunci nimeni nu va putea exporta petrol.” Incident în apropierea Strâmtorii Ormuz și dispută pe rute de navigație Avertismentul a venit în aceeași zi în care alte două petroliere au fost lovite de proiectile „de origine necunoscută” la ieșirea din Strâmtoarea Ormuz , într-un context deja tensionat. Ghalibaf a mai spus că Iranul „nu va permite” navigația petrolierelor pe ruta sudică, în apropierea coastei Omanului. Potrivit lui, această mișcare ar contraveni Memorandumului de Înțelegere semnat cu SUA pe 17 iunie, descris ca un acord de pace interimar pe care oficialul îl consideră acum „literă moartă”, deși Washingtonul ar fi reușit recent să restabilească parțial traficul maritim pe ruta alternativă. SUA mută presiunea spre sancțiuni, Iranul răspunde cu atacuri asupra bazelor americane Materialul descrie blocada americană ca o încercare de a „sufoca” exporturile de petrol, principala sursă de venituri a Iranului, prin presiune economică. În acest cadru, președintele SUA, Donald Trump, ar fi pivotat către „războiul economic”, pe fondul costurilor politice interne ale conflictului și al epuizării stocurilor de arme de precizie după bombardamentele asupra Iranului. În luna precedentă, Trump a anunțat ceea ce a numit „cea mai devastatoare operaţiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei ţări”, cu obiectivul de a forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii Washingtonului. Administrația americană a inițiat luni „Operaţiunea Paria Economică”, o serie de sancțiuni care vizează sectoare considerate „vitale” pentru Teheran, inclusiv aurul, activele digitale și transportul maritim. Declarația lui Ghalibaf a venit la o zi după ce SUA au atacat insula Larak. Conform Washingtonului, armata iraniană s-ar fi pregătit să lanseze de acolo rachete purtătoare de mine pentru a bloca de la distanță Strâmtoarea Ormuz, pe care SUA au anunțat săptămâna trecută că au deminat-o. Ca replică, Iranul a lansat atacuri asupra bazelor americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor prezentate, aceste acțiuni nu ar fi provocat „aparent” pagube materiale, dar sunt descrise drept prima serie de ostilități militare directe după o pauză de o lună. [...]
Ucraina spune că a tăiat logistica pentru circa 2.500 de militari ruși pe limba Kinburn , o fâșie îngustă de teren spre Marea Neagră, iar atacurile cu drone ar fi transformat zona într-o „capcană”, potrivit Digi24 . Miza operațională este presiunea pe lanțul de aprovizionare: muniția și alimentele ar ajunge tot mai greu la trupele ruse din acel punct. Informația a fost prezentată de comandanți ucraineni în podcastul „Crimea.Realities” (Radio Free Europe/Radio Liberty) și preluată de United24, iar The Independent este menționat ca sursă de relatare. Un comandant ucrainean de recunoaștere, cu indicativul „Yava”, susține că dronele ucrainene lovesc constant rutele prin care Rusia încearcă să trimită resurse către pozițiile de pe Kinburn. „În comunicațiile interceptate, ei strigă că nu pot organiza logistica, că nu vor să meargă acolo pentru că asta înseamnă moarte.” „Limba de nisip a devenit o capcană pentru ei.” De ce contează: presiune pe aprovizionare într-un punct greu de susținut Potrivit părții ucrainene, izolarea unei forțe mari pe o fâșie îngustă de teren face aprovizionarea „deosebit de dificilă”, iar atacurile asupra rutelor logistice pot limita accesul la: muniție, alimente, alte resurse necesare menținerii pozițiilor. Afirmațiile privind numărul militarilor ruși blocați și situația lor logistică nu au fost confirmate independent , precizează materialul. Context regional: reacție NATO și avertismente ale Moscovei În paralel, tensiunile militare din estul Europei au crescut după un nou atac aerian rusesc asupra Ucrainei. Avioane de vânătoare ale NATO au fost mobilizate marți dimineață în Europa de Est, în timp ce Rusia desfășura atacul, care s-a soldat cu cel puțin 12 morți în regiunea Kievului, potrivit autorităților ucrainene. Pe fondul acestor evoluții, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat că Rusia ar putea răspunde „decisiv” în cazul unei escaladări în regiunea baltică. „Și trebuie să știe acest lucru - va fi devastator pentru ei.” [...]
