Știri
Știri din categoria Diverse
Rusia intră într-un „an de corecție” a investițiilor, iar riscul de confiscare a activelor apasă direct pe deciziile companiilor, potrivit unei analize publicate de Digi24. Prognoza oficială indică o scădere de 5,4% a investițiilor în 2026, cea mai abruptă din 2015 încoace, pe fondul dobânzilor ridicate, al incertitudinii și al presiunii fiscale.
Ministerul Dezvoltării Economice a inclus noii parametri într-o prognoză macroeconomică actualizată, publicată joi. Documentul arată o deteriorare a așteptărilor guvernului: după o scădere de 2,3% anul trecut, estimarea pentru 2026 este „de două ori mai pesimistă” decât rezultatul din 2025 și „de aproape patru ori mai rea” decât prognoza din luna mai, conform articolului.
Autoritățile nu anticipează o revenire rapidă. Pentru 2027 este prognozată o creștere de doar 0,2%, urmată de 2,5% și 3% în 2028–2029. În această traiectorie, investițiile ar urma să revină în 2029 doar la nivelul de anul trecut și să rămână cu 2,3% sub nivelul din 2024.
Ministerul explică reculul prin două elemente principale: creșterea rapidă din anii anteriori (investițiile ar fi urcat cu 38% între 2020 și 2024) și costul finanțării, în condițiile în care dobânzile ar urma să scadă mai lent decât se estima, potrivit noii prognoze a băncii centrale. Ministrul Maxim Reșetnikov este citat recunoscând că „corecția” este „mai lungă și mai profundă” decât planificaseră, invocând și „incertitudinea generală” și „riscurile de infrastructură”.
În primul trimestru din 2026, Rosstat a consemnat o scădere de 14,6% a investițiilor (cel mai ridicat declin din 2009 încoace), iar la finalul primului semestru minusul ajunsese la aproape 10%, conform datelor citate.
Economistul Vladislav Inozemțev pune accentul pe degradarea mediului de afaceri, în special pe riscul de intervenție asupra proprietății private:
„Adică, o companie poate fi oricând confiscată, naționalizată sau supusă anumitor restricții.”
În același context, articolul menționează estimările firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), potrivit cărora, în patru ani și jumătate de război, autoritățile ar fi confiscat active în valoare totală de 7,6 trilioane de ruble. Sunt date ca exemple Aeroportul Domodedovo, compania minieră de aur Yujuralzoloto și holdingul agricol Rusagro; în cazul acestuia din urmă, proprietarul Vadim Moșkovici ar fi pierdut activele și ar fi ajuns la închisoare.
Pe lângă riscul de proprietate, presiunea fiscală este prezentată ca un factor suplimentar: autoritățile cresc taxele pentru al treilea an la rând, iar incertitudinea privind cererea și bunăstarea populației complică planurile de extindere ale companiilor. Inozemțev este citat cu o concluzie tranșantă:
„Prin urmare, să investești acum în orice extindere a activității antreprenoriale este o nebunie curată.”
Semnalele din mediul corporativ indică o frânare generalizată. În trimestrul al doilea, 86% dintre directorii de top chestionați de Uniunea Rusă a Industriașilor și Antreprenorilor au raportat că au fost forțați să reducă cheltuielile, iar 19% au indicat restrângerea programelor de investiții.
Profesorul Oleg Viughin, de la Școala Superioară de Economie (HSE), afirmă că două treimi dintre companii și cetățeni sunt „foarte pesimiști” și se așteaptă la înrăutățirea situației, ceea ce poate alimenta un cerc vicios: investiții mai mici, consum mai redus și, în final, declin economic.
Recomandate
Arestarea unui analist electoral cunoscut ridică miza represiunii asupra monitorizării alegerilor în Rusia , după ce un tribunal din Moscova a decis arestarea preventivă a politologului Aleksandr Kânev, acuzat de trafic de droguri „la scară mare”, potrivit Digi24 . Kânev, în vârstă de 51 de ani, este expert în sistemul electoral rus și fusese declarat anterior „agent străin”, statut care implică obligații administrative stricte și poate atrage amenzi sau chiar închisoare. În dosarul actual, el riscă până la 20 de ani de detenție, notează publicația, citând Agerpres. De ce contează: semnal pentru cei care documentează scrutinurile Măsura vine la câteva zile după alegerile legislative câștigate de Rusia Unită , scrutin pe care Kânev l-a monitorizat și ale cărui rezultate le-a analizat public. În postări pe Facebook, unde avea peste 20.000 de urmăritori, el a publicat mai multe analize despre rezultate și a menționat inclusiv insuccese ale Rusiei Unite în anumite circumscripții. Tot pe Facebook, Kânev le-a spus abonaților că se simte „foarte obosit” după ce a „muncit neîncetat timp de patru luni” pentru a asigura „monitorizarea” scrutinului pentru Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului rus. Context: alegeri în teritorii ocupate și competiție politică limitată Rezultatele definitive ale alegerilor legislative au fost anunțate vineri, confirmând victoria partidului președintelui Vladimir Putin și alegerea a 46 de deputați dintre foști combatanți care au luptat în Ucraina. Scrutinul a avut loc între 18 și 20 septembrie și s-a desfășurat inclusiv în teritoriile ucrainene controlate și anexate de Rusia (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie). În competiție au fost acceptate doar formațiuni care îl susțin pe Vladimir Putin și continuarea războiului în Ucraina, iar partidul Iabloko, descris ca singurul care se opune deschis războiului, a fost exclus de la scrutinul național. Uniunea Europeană a calificat alegerile drept o „spoială democratică”. Kânev este descris ca apropiat de cercurile opoziției liberale antirăzboi și, potrivit informațiilor prezentate, decisese să rămână la Moscova după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, urmată de intensificarea represiunii împotriva vocilor critice. [...]
Invitația SUA către Vladimir Putin la summitul G20 redeschide canalul diplomatic Washington–Moscova , însă Kremlinul spune că va cântări participarea și că decizia va fi luată „pe cale diplomatică”, potrivit Stirile Pro TV . Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că administrația Trump l-a invitat oficial pe liderul rus la reuniunea anuală a G20, programată în decembrie, la Miami, Florida. Rubio a prezentat invitația drept o oportunitate pentru Putin de a interacționa nu doar cu președintele SUA, ci și cu alți lideri mondiali. Din partea Moscovei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia este „recunoscătoare și apreciază această invitație” și că va analiza dacă o acceptă. „Vom lua o decizie și vom rezolva problema pe cale diplomatică.” De ce contează: semnal de dezgheț, dar fără angajamente Mesajul Kremlinului indică disponibilitatea de a menține deschis un canal de dialog la nivel înalt, fără a confirma însă prezența lui Putin la summit. În același timp, invitația SUA vine pe fondul discuțiilor despre posibile formule de reducere a tensiunilor legate de războiul din Ucraina, în special în zona infrastructurii energetice. Context: ultima întâlnire Trump–Putin și miza „armistițiului energetic” Putin și Donald Trump s-au întâlnit ultima dată la Anchorage, Alaska, în august 2025, când liderul rus a făcut prima vizită în Statele Unite după zece ani, notează materialul. De asemenea, Putin nu a mai vizitat cele 48 de state continentale ale SUA dinaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În paralel, Rubio a îndemnat Moscova și Kievul să convină un „armistițiu energetic” — o încetare limitată a atacurilor asupra infrastructurii energetice — despre care a spus că nu ar opri războiul, dar ar putea deveni o „platformă” pentru un acord mai amplu, relatează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere de luni de zile fie un armistițiu complet, fie unul parțial axat pe energie, solicitări pe care Kremlinul le-a respins constant, susținând că vrea o încetare definitivă a conflictului, nu un armistițiu „inutil”, mai arată articolul. Ce urmează În acest moment, potrivit informațiilor prezentate, Moscova nu a anunțat dacă Putin va accepta invitația la G20. Singurul angajament comunicat public este că decizia va fi analizată și tratată „pe cale diplomatică”, iar summitul este programat pentru luna decembrie, la Miami. [...]
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
TollRo devine obligatoriu de la 1 octombrie, iar transportatorii trebuie să treacă la plata pe distanță : platforma a ieșit din testare și va emite documente oficiale pentru taxarea rutieră, potrivit Digi24 . CNAIR anunță că etapa de testare începută pe 15 septembrie s-a încheiat, iar de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise prin noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică. Pentru vehiculele de transport marfă de peste 3,5 tone, tariful TollRo va fi plătit în funcție de distanța parcursă. În comunicarea CNAIR, compania spune că aplicația mobilă și portalul au fost testate „în condiții reale”, iar funcționalitățile și fluxurile de plată au fost „monitorizate și optimizate” pe baza sugestiilor utilizatorilor. Cine intră sub incidența TollRo și pe ce drumuri Noul tarif se aplică vehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, destinate transportului de marfă, inclusiv vehiculelor de transport mixt asimilate. Sistemul acoperă: drumuri naționale; drumuri expres; autostrăzi. Spre deosebire de rovinietă (taxă pe perioadă), TollRo se calculează în funcție de distanța parcursă, masa vehiculului, clasa de emisii EURO și categoria drumului folosit. Modul de calcul este stabilit prin ordin al ministrului Transporturilor publicat în Monitorul Oficial nr. 940 din 10 octombrie 2025. Cum se plătește: tichet de rută sau tarifare pe traseul efectiv Plata TollRo va fi posibilă în două variante: tichet de rută , cumpărat în avans pentru un traseu stabilit înaintea călătoriei; tarifare în funcție de distanța efectiv parcursă , cu traseul înregistrat prin aplicația mobilă TollRo; plata se va putea face din portofelul electronic, cu cardul sau în numerar, prin canalele disponibile. Portalul etoll.ro va permite, între altele, crearea contului, înrolarea vehiculelor și flotelor, cumpărarea rovinietei și a tichetului de rută, plus administrarea portofelului electronic și a facturilor. Aplicația mobilă TollRo (gratuită, iOS și Android) va fi folosită și pentru înregistrarea traseului necesar calculării tarifului. Rovinieta va putea fi cumpărată în continuare și de la distribuitori autorizați sau prin SMS. La punctele de vânzare CNAIR și la punctele de trecere a frontierei vor putea fi achiziționate atât rovinieta, cât și tichetul de rută, iar plata în numerar va fi disponibilă în puncte selectate. Context: CNAIR ceruse amânare, dar termenul rămâne 1 octombrie Anunțul privind intrarea în regim operațional vine după ce, cu câteva zile înainte, CNAIR solicitase Guvernului și Ministerului Transporturilor amânarea aplicării TollRo de la 1 octombrie 2026 la 1 aprilie 2027, invocând lipsa unei aplicații tehnice operaționale la termen. Solicitarea era susținută și de transportatori. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță , a susținut însă că sistemul trebuie să funcționeze din octombrie și că instituția a avut suficient timp pentru pregătire. Ce se întâmplă cu rovinietele deja cumpărate Rovinietele emise până la 30 septembrie 2026 prin sistemul actual își păstrează valabilitatea până la data înscrisă pe document, iar șoferii nu trebuie să cumpere una nouă; verificarea se va face automat în trafic. Vânzarea prin sistemul actual se oprește pe 30 septembrie, la ora 23:59. Din 1 octombrie, ora 00:00, rovinietele și tichetele de rută noi vor fi emise exclusiv prin noul sistem electronic. Plata TollRo prin furnizori de servicii de tarifare rutieră electronică interoperabili cu sistemele din Uniunea Europeană ar urma să devină disponibilă începând cu 15 ianuarie 2027. [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
Ungaria își taie drastic expunerea la creditul european pentru apărare , reducând cererea de împrumut din programul SAFE de la 16,4 miliarde de euro la 5,4 miliarde de euro, potrivit Digi24 . Mișcarea schimbă dimensiunea finanțării pe care Budapesta ar urma să o atragă prin instrumentul UE cu dobândă redusă și indică o recalibrare a planurilor de achiziții și investiții în apărare. Decizia a fost confirmată vineri de Comisia Europeană , prin purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, după ce autoritățile ungare au informat Bruxelles-ul că vor limita cererea la 5,4 miliarde de euro (aprox. 27 miliarde lei), în cadrul „Security Action For Europe” (SAFE). Suma este „mai puțin de jumătate” din cele 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) solicitate inițial de fostul premier Viktor Orbán. De ce contează: mai puțini bani, altă anvergură a programelor de înarmare Reducerea cererii înseamnă, în practică, o scădere a volumului de finanțare ieftină pe care Ungaria ar fi putut-o folosi pentru consolidarea industriei de apărare și pentru achiziții militare. SAFE este un program de împrumuturi cu dobândă redusă lansat de Bruxelles anul trecut, cu un pachet total de 150 de miliarde de euro, destinat distribuirii către 19 state membre. În plus, SAFE vine cu condiții de eligibilitate pentru achiziții: cel puțin 65% din valoarea sistemului de armament cumpărat trebuie să provină dintr-un stat membru UE, din Ucraina sau dintr-o țară din Spațiul Economic European ori Asociația Europeană a Comerțului Liber; restul de 35% poate proveni din țări terțe. Context politic: noul guvern invocă riscuri de corupție asociate vechii propuneri Propunerea inițială a fost contestată de actualul prim-ministru Peter Magyar , care a preluat funcția în aprilie. Potrivit informațiilor citate în material, Magyar ar fi dorit să reevalueze planul din cauza unor presupuse riscuri de corupție legate de guvernul anterior. Regnier a spus că noile autorități au avut posibilitatea să reevalueze situația și au decis să solicite o sumă mai mică decât cea alocată inițial Ungariei: „Am fost întotdeauna foarte clari cu noile autorități și cu noul guvern ungar, precizându-le că vor putea să evalueze situația actuală, iar acum au decis să solicite o sumă mai mică decât cea pe care am alocat-o inițial Ungariei.” Italia, un alt exemplu de cerere redusă în SAFE Tot vineri, Comisia a confirmat și cererea Italiei: 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) prin SAFE, circa jumătate din cele 14,9 miliarde de euro (aprox. 75 miliarde lei) anticipate inițial de guvernul Giorgiei Meloni. Materialul notează că anunțul vine după negocieri tensionate între Bruxelles și Roma privind alocarea, care nu a fost finalizată oficial, dar a generat tensiuni între cele două capitale. SAFE este parte din planul „Readiness 2030” al Comisiei Europene, care vizează mobilizarea a până la 800 de miliarde de euro în cheltuieli suplimentare pentru apărare până la finalul deceniului, cu accent pe achiziții de produse de apărare considerate prioritare. [...]
