Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia estimează o scădere a investițiilor de 5,4% în 2026 - cea mai abruptă contracție din 2015, pe fondul dobânzilor ridicate și al incertitudinii

Rusia intră într-un „an de corecție” a investițiilor, iar riscul de confiscare a activelor apasă direct pe deciziile companiilor , potrivit unei analize publicate de Digi24 . Prognoza oficială indică o scădere de 5,4% a investițiilor în 2026, cea mai abruptă din 2015 încoace, pe fondul dobânzilor ridicate, al incertitudinii și al presiunii fiscale. Ministerul Dezvoltării Economice a inclus noii parametri într-o prognoză macroeconomică actualizată, publicată joi. Documentul arată o deteriorare a așteptărilor guvernului: după o scădere de 2,3% anul trecut, estimarea pentru 2026 este „de două ori mai pesimistă” decât rezultatul din 2025 și „de aproape patru ori mai rea” decât prognoza din luna mai, conform articolului. Redresare lentă, cu revenire abia spre finalul deceniului Autoritățile nu anticipează o revenire rapidă. Pentru 2027 este prognozată o creștere de doar 0,2%, urmată de 2,5% și 3% în 2028–2029. În această traiectorie, investițiile ar urma să revină în 2029 doar la nivelul de anul trecut și să rămână cu 2,3% sub nivelul din 2024. Ministerul explică reculul prin două elemente principale: creșterea rapidă din anii anteriori (investițiile ar fi urcat cu 38% între 2020 și 2024) și costul finanțării, în condițiile în care dobânzile ar urma să scadă mai lent decât se estima, potrivit noii prognoze a băncii centrale. Ministrul Maxim Reșetnikov este citat recunoscând că „corecția” este „mai lungă și mai profundă” decât planificaseră, invocând și „incertitudinea generală” și „riscurile de infrastructură”. „Lipsă totală de siguranță”: confiscări, naționalizări și taxe mai mari În primul trimestru din 2026, Rosstat a consemnat o scădere de 14,6% a investițiilor (cel mai ridicat declin din 2009 încoace), iar la finalul primului semestru minusul ajunsese la aproape 10%, conform datelor citate. Economistul Vladislav Inozemțev pune accentul pe degradarea mediului de afaceri, în special pe riscul de intervenție asupra proprietății private: „Adică, o companie poate fi oricând confiscată, naționalizată sau supusă anumitor restricții.” În același context, articolul menționează estimările firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners (NSP), potrivit cărora, în patru ani și jumătate de război, autoritățile ar fi confiscat active în valoare totală de 7,6 trilioane de ruble. Sunt date ca exemple Aeroportul Domodedovo , compania minieră de aur Yujuralzoloto și holdingul agricol Rusagro; în cazul acestuia din urmă, proprietarul Vadim Moșkovici ar fi pierdut activele și ar fi ajuns la închisoare. Pe lângă riscul de proprietate, presiunea fiscală este prezentată ca un factor suplimentar: autoritățile cresc taxele pentru al treilea an la rând, iar incertitudinea privind cererea și bunăstarea populației complică planurile de extindere ale companiilor. Inozemțev este citat cu o concluzie tranșantă: „Prin urmare, să investești acum în orice extindere a activității antreprenoriale este o nebunie curată.” Efect în lanț: companiile taie bugete, populația economisește Semnalele din mediul corporativ indică o frânare generalizată. În trimestrul al doilea, 86% dintre directorii de top chestionați de Uniunea Rusă a Industriașilor și Antreprenorilor au raportat că au fost forțați să reducă cheltuielile, iar 19% au indicat restrângerea programelor de investiții. Profesorul Oleg Viughin, de la Școala Superioară de Economie (HSE), afirmă că două treimi dintre companii și cetățeni sunt „foarte pesimiști” și se așteaptă la înrăutățirea situației, ceea ce poate alimenta un cerc vicios: investiții mai mici, consum mai redus și, în final, declin economic. [...]